25,049 matches
-
zone geografice: Câmpia Transilvaniei, Valea Mureșului și Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m față de nivelul mării. Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului. Clima municipiului Târgu Mureș este plăcută, de tip continental moderată cu veri călduroase și ierni aspre. Este influențată de
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
nivelul mării. Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului. Clima municipiului Târgu Mureș este plăcută, de tip continental moderată cu veri călduroase și ierni aspre. Este influențată de vecinătatea Munților Gurghiu, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
inițial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului. Clima municipiului Târgu Mureș este plăcută, de tip continental moderată cu veri călduroase și ierni aspre. Este influențată de vecinătatea Munților Gurghiu, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
un adjectiv și înseamnă "infectat". Termenul face conotație la fenomenele prezente și astăzi, când în verile cu temperaturi ridicate se simte un miros specific. Lângă Poklos în localitate se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpele (în ) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul (în ) din Budiul Mic. Cultura apei din Târgu Mureș s-a manifestat prin înfințarea fântânelor publice care au devenit adevărate opere de artă. Fântâna Cântătoare, cel mai import astfel de monument, a fost așezat pe piața centrală
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești (în ) este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității. Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte. În mod tradițional geneza orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământuile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
m deasupra localității. Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte. În mod tradițional geneza orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământuile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația giantică din mai 1970, când au fost precipitații de 100-120 mm în Munțiile Călimani, Gurghiu și
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
pentru căruțe, casa Harangica, din Dobrița, casa Ceroi, din Glodeni, mora cu ciutură din Padeș, casa Ion Cariga, cu șopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeș, pivnița din Boroșteni, pivnița de Deal, din Bălești, pivnița de deal, din Bălănești, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri. Noul proprietar, care este stabilit în Franța, a solicitat ca toate colecțiile și lucrurile de mare valoare
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Dobrița, casa Ceroi, din Glodeni, mora cu ciutură din Padeș, casa Ion Cariga, cu șopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeș, pivnița din Boroșteni, pivnița de Deal, din Bălești, pivnița de deal, din Bălănești, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri. Noul proprietar, care este stabilit în Franța, a solicitat ca toate colecțiile și lucrurile de mare valoare să fie scoase din cula
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
considerată cea mai lungă unitate a acestora, având o lungime de aproximativ 35 km. Este situată între Culoarul Șiretului - la est - si ulucul depresionar format pe structura de sinclinoriu al Depresiunii Tazlău-Cașin - la vest. La la nord-est are ca vecin Dealul Bărboiu (504 m, situat între Valea Bistriței și Valea Tazlăului), de care este despărțita de Răul Trebiș iar la sud este despărțita de către Valea Trotușului de Dealul Oușoru (783 m) la vest. Dincolo de aliniamentul Gură Văii - Slobozia, în sud-estul culmii
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
de sinclinoriu al Depresiunii Tazlău-Cașin - la vest. La la nord-est are ca vecin Dealul Bărboiu (504 m, situat între Valea Bistriței și Valea Tazlăului), de care este despărțita de Răul Trebiș iar la sud este despărțita de către Valea Trotușului de Dealul Oușoru (783 m) la vest. Dincolo de aliniamentul Gură Văii - Slobozia, în sud-estul culmii supraviețuiește între Trotuș și Siret un mic fragment piemontan - Piemontul Orbenilor (sau Pâncești)- continuare la nord de Trotuș a Piemontului Zăbrăuț, care aparține de Subcarpații de Curbura
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat între Siret și Pietricica a evoluat în cuaternar în regim de glacis piemontan, format după înălțarea culmii. Prelungirea sudică a culmii, Piemontul Orbenilor, este alcătuit
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Trăsăturile actuale ale reliefului s-au format în Pleistocenul superior și în Holocen. Culmea reprezintă cumpănă apelor dintre bazinele hidrografice ale râurilor Siret (est) și Tazlău (vest). Relieful are o structură accidentată cu înălțimi rotunjite și vârfuri conice, fragmentată în dealuri mai scunde (501 m altitudine maximă în Dealul Chicera Mare) la nord de pârulul Negel și, masivă și unitară cu înălțimi mai mari de peste 600 m în sudul acestuia. Porțiunea nordică cuprinde delurile de pe stânga Trebișului: Chicera Mare (501 m
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Pleistocenul superior și în Holocen. Culmea reprezintă cumpănă apelor dintre bazinele hidrografice ale râurilor Siret (est) și Tazlău (vest). Relieful are o structură accidentată cu înălțimi rotunjite și vârfuri conice, fragmentată în dealuri mai scunde (501 m altitudine maximă în Dealul Chicera Mare) la nord de pârulul Negel și, masivă și unitară cu înălțimi mai mari de peste 600 m în sudul acestuia. Porțiunea nordică cuprinde delurile de pe stânga Trebișului: Chicera Mare (501 m), Fătului (386 m), Samuilă (425 Poiana Mare (306
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
m în sudul acestuia. Porțiunea nordică cuprinde delurile de pe stânga Trebișului: Chicera Mare (501 m), Fătului (386 m), Samuilă (425 Poiana Mare (306 m) și pe cele situate între Trebiș și Negel: Slatina -Valea Rea (390 m), Râpă (468 m). Dealurile Căpățâna și Pietricica reprezintă o prelungire a culmii principale la sud de Negel. În lungul culmii principale sudice se înșiruie un aliniament de martori de eroziune: Cărunta (717 m), Fundu Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Cărunta (717 m), Fundu Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic climatul temperat-continental cu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic climatul temperat-continental cu influențe de ariditate, cu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic climatul temperat-continental cu influențe de ariditate, cu ierni lungi și reci
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic climatul temperat-continental cu influențe de ariditate, cu ierni lungi și reci și veri calde adesea
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]