24,378 matches
-
în tainele magiei se culcă "pe partea stângă, cu spatele la lună, să nu-i dea lumina-n ochi", iar drumețul misterios (încă un neofit, deși drac) "se așează jos lângă babă, în bătaia lunii, și răsuflă adânc de oboseală". Cadrul metamorfic vizual sugerat de simbolul lunar este completat de un alt perpetuum mobile, realizat muzical: "apa cum gâlgâia afară din ghizdul fântânii printre pietricele - că așa e apa, ca viața omului! Atâta numai, că viața curge cât curge și pe urmă stă
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
altă întâlnire importantă a grupului V4 a deschis calea colaborării în turism, generând un acord comun în privința atragerii piețelor din SUA, China, Rusia și Comunitatea Statelor Independente. Cunoscând importanța comunicării globalizate, V4 a demarat un proiect comun în domeniul audio - vizualului, punând bazele unui post comun radio - televiziune, după modelul canalului Arte înființat în 1992 de către Franța și Germania. Prin acest proiect, grupul Vișegrad încearcă să-și promoveze țările, să atragă mai multe schimburi comerciale, investiții și resurse, într-o nouă
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
șase volume de poezie, este un reprezentant de seamă al liricii maghiare nouăzeciste, iar L. Simon László (n. 1972), doctor în filologie și oenolog, manager cultural și cadru didactic universitar, este un poet neoavangardist preocupat de experimentul literar și artele vizuale. Despre atitudinea lor față de creația poetică a colegilor de breaslă, despre respectul reciproc pe care îl dovedesc frecventele lor incursiuni intertextuale, evocările și dialogul poetic, despre traumele istoriei, pe care poeții maghiari par să nu le uite, indiferent de generație
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
nipona care conține o formă specială de numinos: datorită acestei priviri, imaginea paradisului este una desăvârșită și are sens major (natură și arta), indicând un centru spiritual al lumii. Atitudinea-cheie pe care o manifestă Șei Shōnagon că estet este extazul vizual, puternic și gingaș în același timp, primind o coloratura aproape mistica. Autoarea Însemnărilor de căpătai mărturisește (chiar dacă rar) că extazul vizual ori sinestezic o face să aibă senzația de înălțare la cer și să se proiecteze într-o lume nonterestră
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
și arta), indicând un centru spiritual al lumii. Atitudinea-cheie pe care o manifestă Șei Shōnagon că estet este extazul vizual, puternic și gingaș în același timp, primind o coloratura aproape mistica. Autoarea Însemnărilor de căpătai mărturisește (chiar dacă rar) că extazul vizual ori sinestezic o face să aibă senzația de înălțare la cer și să se proiecteze într-o lume nonterestră sau para-terestră, para-umană, de fapt! Ceea ce vizează Șei Shōnagon, chiar dacă nu spune direct acest lucru, este o decorporalizare, prin extaz, astfel încât
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
buddhistă, principalele religii din Japonia, în cadrul cărora peisajul, poezia, arta ikebana și grădinăritul erau inseparabile. Cum încep Însemnările de căpătai? Cu o panoramă portretistica a anotimpurilor, în flash-uri scurte, paradisul fiind cântărit și clasificat mai întâi la nivel strict vizual, prin relația dintre lumină și întuneric: primăvară este marcată de oră dimineții și cerul pâl, vara contează nopțile cu licurici sau ploaia cu luna plină, toamna sunt esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori, ninsori, chiciură, ger și prin
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
cascadelor, râurilor, podurilor, câmpiilor, izvoarelor, insulelor, țărmurilor, golfurilor, pădurilor. Și numai invocarea lor sonoră (onomastica) este livrată cititorului că o formă de frumusețe absolută! Enumerarea demonstrativa a acestor elemente este artistică prin excelență. Frumusețea terestră este clasificată prin diferite stări vizuale și de atmosfera. Există astfel, după cum precizează cu aplomb chiar autoarea: lucruri alese, lucruri la care-ți bate inima mai tare, lucruri dragi de altădată, lucruri care-ți înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care perturbă extazul și desăvârșirea. Autoarea Însemnărilor de căpătai este în mod ființial iritata de urâțenie, neîngrijire, paragina, ignoranța, trivialitate. De precizat, insă: paradisul este întotdeauna prezervat ca aparținând zonei aristocratice, datorat fiind percepției unei doamne de onoare de la curtea
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
spațiu descriptiv aparte le este dedicat arborilor și florilor: este vorba despre o fiesta cromatică, legată de perfecțiunea estetică și estetizanta a vieții. Sărbătoarea cromatică este vădita printr-o „alchimie a plantelor”, ale căror combinații cromatice conțin, de fapt, energii vizuale. Ritualurile nipone imperiale oficiale care omagiază flori precum nalba, irișii, crizantemele, sunt descrise amănunțit, tocmai întrucât paradisul trebuie livrat migălos, dantelat, în anvergură unei broderii care se dorește apologetica și apoteotica. Întotdeauna este sesizat, sau un cromatism de apogeu (prin
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
absolută! Grădină și plantele (copacii, florile) care o alcătuiesc sunt și o probă de încercare a relației dintre om și pământ. Grădină paradisiacă descrisă de Șei Shōnagon nu dăruiește, însă, roade precum toate grădinile: darurile ei sunt mai cu seamă vizuale și olfactive, drept care roadele concrete (poame, fructe etc.) nu sunt necesare. Hrană este estetică și ajunge atât. Firește, chiar și în cazul estetei doamne de onoare de la curtea împărătesei Sadako se poate afirma că dorința după grădinile paradisului tine și
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
altele: femeile și bărbații nu sunt altceva decât flori și arbori din paradis! Cromatică mătasurilor și a țesăturilor, a brocartului de Chină, îi smulge, adesea, lui Șei Shōnagon nu doar strigate mute de amirație, ci și un exces de hedonism vizual care decretează verdictul suprem: splendoarea, adică extazul. Mantiile, jachetele, mânecile, poalele, salvării, rochiile, panglicile - toate acestea sunt gândite ca niște straturi ale paradisului floral importat în spațiul omenesc, dar pentru a-l face supraomenesc. Alaiurile florale ale tinerilor și copiilor
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
nici ea mai prejos: îmbrăcată în rochii având toate nuanțele florilor de prun, cu o vestă purpurie și o mantie de brocart verde! Deplinătatea perspectivei estetice este vădita și asupra figurii împăratului, încât Șei Shōnagon lăcrimează din pricini de extaz vizual. Frumusețea artistic-vizuală la care asistă autoarea Însemnărilor de căpătai este decretată a fi nepământeasca, de aici sminteala ori nebunia îmbătătoare (de la miresmele florale), pe care o mărturisește Șei Shōnagon și verdictul ei cu aplomb: splendoarea cu ceremonial. Nu este, oare
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
autoarei, la un moment dat, pune, însă, o problemă socială, de ierarhie, în care gustul estetic suprem este arondat strict sferei aristocrate: „De ce nu le e dat oamenilor de rând să privească atâta frumusețe măcar o clipă?”. Prin urmare, extazul vizual este o caracteristică a rafinamentului aristocratic și depinde strict de educația artistică de la curtea imperiala. Paradisul vizual al lui Șei Shōnagon este coerent, senin și ordonat, de aici repugnanta autoarei față de ignoranța, incoerenta ori primitivism. Exclusiv aristocrații pot avea acces
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
este arondat strict sferei aristocrate: „De ce nu le e dat oamenilor de rând să privească atâta frumusețe măcar o clipă?”. Prin urmare, extazul vizual este o caracteristică a rafinamentului aristocratic și depinde strict de educația artistică de la curtea imperiala. Paradisul vizual al lui Șei Shōnagon este coerent, senin și ordonat, de aici repugnanta autoarei față de ignoranța, incoerenta ori primitivism. Exclusiv aristocrații pot avea acces la acest tip de paradis: grădină este cosmosul perfect și estetic, iar a fi în tangibilitate cu
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
coerent, senin și ordonat, de aici repugnanta autoarei față de ignoranța, incoerenta ori primitivism. Exclusiv aristocrații pot avea acces la acest tip de paradis: grădină este cosmosul perfect și estetic, iar a fi în tangibilitate cu acest paradis devine o onoare vizuală. Autoarea Însemnărilor de căpătai face parte dintr-o casta care depinde de perfecțiunea instituțională imperiala, așa încât bucolicul și percepția hiperbolizanta asupra acestuia sunt dependente de o educație programatic-artistică. Echilibrul (micro și macro)cosmic este desăvârșit pentru că ochiul estet a fost
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
micro și macro)cosmic este desăvârșit pentru că ochiul estet a fost format profesionist în această direcție. Între natură și aristocrat armonia este o condiție esențială; iar aceasta armonie se concretizează prin faptul că făptura umană este aptă să fie construită vizual că o floare bipeda! Șei Shōnagon edifica și inventariază în ralenti o epifanie ca instrument de scanare a paradisului terestru (cu accente paraumane, în clipele de extaz suprem), care conține marca revelatorie a unei realități sacre. Paradisul este aici și
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
în același timp, trofeul grădinii paradisiace terestre, în perspectiva lui Șei Shōnagon, este împărăteasa Sadako: într-atât de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel de astăzi) nu știe dacă să o perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria Încununată că Regina a Cerurilor. Acest lucru nu este o speculație oarecare, procedeul autoarei Însemnărilor de căpătai fiind, de fapt, unul de beatificare estetizanta la adresa împărătesei. O apoteoza.
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
ei TV incluzând un fragment din cunoscuta piesă orientală “Fekerny”, a cântăreței Haifa Wehbe. A două melodie, “Lights”, este semnată, muzică și text, de Dinu Maxer. Este un proiect extrem de interesant și original, captând în mod special în plan vizual (piramide, elemente acrobatice), pe care posturile de televiziune l-au promovat intens.
Faraonul by Amelia SCORȚARU () [Corola-website/Journalistic/83477_a_84802]
-
actul al II-lea de la palatul prințului, unde acel bal de poveste devine somptuos, elegant și luminos. La aceste dimensiuni a contribuit în mod substanțial și scenografia Adrianei Urmuzescu, prin costume frumoase și foarte adecvate decorului. Din punct de vedere vizual, spectacolul are calitatea de a încânta privirile publicului și de a-l transpune în lumea basmului. Reprezentația simțită ca o premieră a beneficiat în rolurile principale de contribuția a doi prim soliști importanți în acest moment: Bianca Fota și Ovidiu
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
ei promotori, spectacolul a demonstrat un potențial asupra căruia planau unele îndoieli. De asemenea, a fost una din rarele (prea rare, din păcate!) ocazii în care și-au dat mîna cele trei sfere artistice ale Universității ieșene - Muzica, Teatrul, Artele vizuale. Opera Orfeo ed Euridice (libret de Ranieri de’ Calzabigi) a fost prezentată într-o primă versiune, în limba italiană, la Viena, în 1762; rolul Orfeu era interpretat, după uzanțele timpului, de un castrat. Ulterior, urmându-și intențiile de simplificare și
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
în mod ostentativ în fața publicului, cele două veritabile artiste s-au dovedit a fi centrul vital al spectacolului. Acestui tandem de esență i s-a adăugat regizorul Octavian Jighirgiu, care a produs un benefic echilibru de forțe între auditiv și vizual, fără a cădea în frecventa capcană a supralicitării laturii teatrale - este o meteahnă de care suferă și unii regizori consacrați atunci cînd abordează genul de operă. Octavian Jighirgiu a păstrat proporțiile între muzică, text, mișcare, lumini, culoare, dirijînd din umbră
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
Ei au fost culoarea și spiritul actului artistic, au antrenat întregul spațiu - al scenei și al publicului deopotrivă. O contribuție mută, dar remarcabilă a venit din partea designer-ilor - costume, recuzită și decor - un grup de studenți ai Facultății de Arte vizuale. La toate astea s-a adăugat publicul - în majoritate tânăr, deosebit de numeros, deschis și dornic, care a primit cu bucurie și entuziasm mesajul scenei. Dintr-un dialog cu prof. univ. dr. Aurelia Simion a reieșit faptul că țelul final al
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
folclor irlandez și Love, pe muzică de Lisa Germano. Prima piesă era o creație a Carolynei Carlson de o vibrantă poezie, care și-a găsit în Talia Paz o excelentă interpretă. Dansatoara israeliană are capacitatea de a face să "cânte" vizual fiecare părticică a corpului pe care o pune în mișcare, fie cu un umăr, bazinul sau un genunchi. Orice frântură din trup, sau mai multe legate într-o mișcare mai amplă, intonează un poem coregrafic de o infinită bogăție. De
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
care a făcut asistență de regie, la: Napoli, Veneția, Triest, Macerata, Oviedo sau Toulon. În plus, are o fină sensibilitate a design-ului luminos și a relațiilor umane dintre personaje, trăsături accentuate de apetenta să pentru cinematografie, fotografie și arte vizuale. A avut și câteva „tuse” personale, printre care, o statuie a Madonei (întruchipata de balerina Diana Dragan), ale cărei gesturi lente accentuează dramatismul acțiunii din primul act, torturarea lui Cavaradossi „la vedere”, în actul secund, precum și intrarea Păstorului direct în
O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Brașov. In: O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Braov by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-website/Journalistic/83850_a_85175]
-
16 septembrie și respectiv joi, 19 septembrie. Pentru Dracula cei doi coregrafi s-au inspirat din romanul omonim semnat de Bram Stoker, din câteva personaje noi, din câteva personaje legen- dare, iar firul ce le leagă prin interpretare, noi limbaje vizuale și tematice, trimite publicul în fabuloasa și enigmatica lume a genului horror, învăluindu-l cu o atmosferă de halucinație, furie și disperare. Pe parcursul acțiunii coregrafice, Dracula devine un personaj poliform care îmbracă diferite înfățișări, inclusiv animaliere. Esența acestei ființe
Festivalul...în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83849_a_85174]