24,902 matches
-
plătite de contribuabili. Acțiunile erau supuse controlului exercitat de Congres căci acesta aloca bugetul, finanța, deciziile de politică externă fiind limitate și suferind constrângeri datorită controlului financiar, exercitat de congres. Pentru a obține politică respectivă, trebuia să se discute cu Congresul. Există o anumită autonomie a executivului, Congresul limitând orice avânturi extreme. Roger Hilsman, directorul Biroului de Cercetare și Informații al Statului, care se ocupă de spionaj prin intermediul Departamentului de Stat, a prezentat în cartea sa, "To Move a Nation", o
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
exercitat de Congres căci acesta aloca bugetul, finanța, deciziile de politică externă fiind limitate și suferind constrângeri datorită controlului financiar, exercitat de congres. Pentru a obține politică respectivă, trebuia să se discute cu Congresul. Există o anumită autonomie a executivului, Congresul limitând orice avânturi extreme. Roger Hilsman, directorul Biroului de Cercetare și Informații al Statului, care se ocupă de spionaj prin intermediul Departamentului de Stat, a prezentat în cartea sa, "To Move a Nation", o teorie a cercurilor concentrice. În cercul intern
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
era președintele, personalul Casei Albe și Consiliul Național de Securitate sau grupul consilierilor, apărut în 1947. Cea mai importantă funcție era "White House Chief of State", acesta fiind un apropiat al președintelui care reprezintă o interfață informală între președinte și congres. În acest corp al Casei Albe se regăsesc ofițerul de presă și echipa sa. În Consiliul Național de Securitate erau miniștri, șefi de departamente ca Secretarul de Stat sau Secretarul Apărării, consilierul CIA, șeful de la Joint Chiefs of Staff, fiind
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Staff, fiind primul cerc al puterii. Următorul cerc este reprezentat de Departamentele de Stat și Agențiile de Informații, Agenții de la trezorerie, de la ministerul comerțului și alte agenții care participau la acțiuni externe. Ultimul cerc este reprezentat de grupurile de interese, Congresul și Opinia Publică. O formă mai dinamică a fost suprapusă într-un trunchi de con unde în frunte era președintele, între care există o legătură, consilierii controlând și alte segmente subordonate. Departamentele din cel de-al doilea cerc erau responsabile
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
a fost suprapusă într-un trunchi de con unde în frunte era președintele, între care există o legătură, consilierii controlând și alte segmente subordonate. Departamentele din cel de-al doilea cerc erau responsabile decizional în față Consilierilor și a Președintelui. Congresul se ocupă cu finanțarea. Cercul al doilea e palierul tehnic și administrativ, cu un rol dublu, căci informează și implementează. Oamenii comuni obișnuiți își imaginează actul politic ce ar trebui să fie omniscient. A existat o complexitate a actului administrativ
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
ar trebui să fie omniscient. A existat o complexitate a actului administrativ și decizional. Toate structurile și personajele trebuiau să acționeze în interiorul procesului decizional fiind actori politici ce jucau un rol pe scenă politica internă. Miza era finanțarea oferită de Congres, lunar bugetele fiind reanalizate în fiecare structura. Consilierii negociau tot timpul și trebuiau să demonstreze ce fac și cum folosesc banii. Departamentele cu banii primit făceau contracte. Toate aceste instituții jucau politic în finanțară lor, dar jucau și pentru că în
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
lungul timpului, o serie de practici judiciare ale Curții Supreme au dotat Casă Albă cu o serie de prerogative. Președintele nu avea atâta putere externă căci nu era prioritară. Articolul ÎI din secțiunea ÎI prevedea că după consultare și acordul congresului, președintele să numească ambasadori și să semneze tratate. Congresul a delegat misiunea comisiei senatoriale pentru afaceri externe. În secțiunea III se încredința președintelui sarcina de a primi ambasadori sau miniștri străini. Președintele era singurul care avea contact cu guvernele străine
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Supreme au dotat Casă Albă cu o serie de prerogative. Președintele nu avea atâta putere externă căci nu era prioritară. Articolul ÎI din secțiunea ÎI prevedea că după consultare și acordul congresului, președintele să numească ambasadori și să semneze tratate. Congresul a delegat misiunea comisiei senatoriale pentru afaceri externe. În secțiunea III se încredința președintelui sarcina de a primi ambasadori sau miniștri străini. Președintele era singurul care avea contact cu guvernele străine, având monopolul informației referitoare la afacerile externe. Era singurul
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
senatoriale pentru afaceri externe. În secțiunea III se încredința președintelui sarcina de a primi ambasadori sau miniștri străini. Președintele era singurul care avea contact cu guvernele străine, având monopolul informației referitoare la afacerile externe. Era singurul care putea numi abasadori. Congresul nu avea atribuții în recunoașterea acestei chestiuni. În anumite perioade , foarte rar, monarhii sau șefii de stat s-au adresat în față congresului. Congresul nu putea încheia un acord cu puteri străine fără acordul președintelui. Constituția acordă șefului executivului prerogativa
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
contact cu guvernele străine, având monopolul informației referitoare la afacerile externe. Era singurul care putea numi abasadori. Congresul nu avea atribuții în recunoașterea acestei chestiuni. În anumite perioade , foarte rar, monarhii sau șefii de stat s-au adresat în față congresului. Congresul nu putea încheia un acord cu puteri străine fără acordul președintelui. Constituția acordă șefului executivului prerogativa de a fi comandantul suprem al armatei și al forțelor navale. Congresul cerea anterior că șeful executivului să poarte război în afară granițelor
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
cu guvernele străine, având monopolul informației referitoare la afacerile externe. Era singurul care putea numi abasadori. Congresul nu avea atribuții în recunoașterea acestei chestiuni. În anumite perioade , foarte rar, monarhii sau șefii de stat s-au adresat în față congresului. Congresul nu putea încheia un acord cu puteri străine fără acordul președintelui. Constituția acordă șefului executivului prerogativa de a fi comandantul suprem al armatei și al forțelor navale. Congresul cerea anterior că șeful executivului să poarte război în afară granițelor. Congresul
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
rar, monarhii sau șefii de stat s-au adresat în față congresului. Congresul nu putea încheia un acord cu puteri străine fără acordul președintelui. Constituția acordă șefului executivului prerogativa de a fi comandantul suprem al armatei și al forțelor navale. Congresul cerea anterior că șeful executivului să poarte război în afară granițelor. Congresul era cel care vota și executivul punea în aplicare. Treptat, forță militară s-a folosit că forță de coerciție în scopul protecției cetățenilor și bunurilor lor, fiind o
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Congresul nu putea încheia un acord cu puteri străine fără acordul președintelui. Constituția acordă șefului executivului prerogativa de a fi comandantul suprem al armatei și al forțelor navale. Congresul cerea anterior că șeful executivului să poarte război în afară granițelor. Congresul era cel care vota și executivul punea în aplicare. Treptat, forță militară s-a folosit că forță de coerciție în scopul protecției cetățenilor și bunurilor lor, fiind o cutumă practică, nefiind însă legiferată până la Războiul din Vietnam, să poarte război
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Din a două jumătate a anilor 70', erau necesare aprobări succesive pentru aventuri militare pentru a fi finanțate. Atentatul de la 11 septembrie a modificat legislația, SUA putând fi capabile acum să poarte războaie la mari distanțe, neavând nevoie de finanțarea Congresului pentru că s-au redus cheltuielile. Mizele interne și cele externe sunt confundate și președintele a căpătat instrumente mai întărite. Agențiile de informații sunt supuse direct administrației prezidențiale. O practică veche i-a conferit președintelui dreptul de a ghida și a
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
trimite emisari speciali, de a trimite emisari personali, aleși de el pentru misiuni speciale în străinătate, reprezentând președintele american. Emisarii erau mai utili decât personalul diplomatic. Personalul Casei Albe a crescut, dar acționează numai în numele președintelui. Miniștrii sunt votați de Congres. Președintele este considerat responsabil pentru orice eroare din cadrul biroului sau. Toți emisarii personali ai președintelui au fost recrutați din birou. Personalul este supus unei tensiuni cu mize multiple ca efectuarea unor acțiuni pentru că președintele să fie ales pentru un al
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
implementând decizii în relațiile interne. Secretarul de stat are o poziție puternică, un înalt grad de autonomie. Relațiile dintre președinte și instituții au fost sinuoase și au depins de caracterul președintelui. Au fost secretari de stat activi care negociau cu congresul, președintele ocupându-se de viață politică internă. Departamentul de stat are o structura piramidală, fiind o birocrație clasică. Birourile mari substructurale se ocupă de probleme privind armamentul și drepturile omului și sunt împărțite geografic, că European and Eurasian Affairs. Deciziile
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
piramidală, fiind o birocrație clasică. Birourile mari substructurale se ocupă de probleme privind armamentul și drepturile omului și sunt împărțite geografic, că European and Eurasian Affairs. Deciziile sunt luate de secretari, subsecretari, adjuncți și directorii misiunilor. Au existat situații când congresul s-a aflat în conflict cu departamentul de stat când se credea că unii angajați ai departamentului se apropiaseră de comuniști. Mesaje ale unor grupuri din congres sunt transferate în mediul internațional prin intermediul Departamentului de Stat. În raporturile dintre departament
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
sunt luate de secretari, subsecretari, adjuncți și directorii misiunilor. Au existat situații când congresul s-a aflat în conflict cu departamentul de stat când se credea că unii angajați ai departamentului se apropiaseră de comuniști. Mesaje ale unor grupuri din congres sunt transferate în mediul internațional prin intermediul Departamentului de Stat. În raporturile dintre departament și Casă Albă, se propun soluții și chiar concurează. Departamentul de Stat chiar a fost deconsiderat, acuzat și s-a subordonat Casei Albe. Are o ieșire de
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
presupune că comunitatea fiind monitorizată și formată de structuri specifice. Rapoartele sunt sanitizate. O altă sursă, Wikileaks, a arătat ce a comis CIA în straintate. CIA funcționează după noțiuni rigide și comite erori. Al treilea cerc concentric este constituit din Congres, cercurile de interese, opinia publică și mass-media. Congresul are calitatean necesară de a determina politică externă americană. Celelalte structuri o influențează , substanțial, nu pe termen scurt sau imediat, dar își pun amprenta asupra deciziei. Congresul are puteri implcite , dar și
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
structuri specifice. Rapoartele sunt sanitizate. O altă sursă, Wikileaks, a arătat ce a comis CIA în straintate. CIA funcționează după noțiuni rigide și comite erori. Al treilea cerc concentric este constituit din Congres, cercurile de interese, opinia publică și mass-media. Congresul are calitatean necesară de a determina politică externă americană. Celelalte structuri o influențează , substanțial, nu pe termen scurt sau imediat, dar își pun amprenta asupra deciziei. Congresul are puteri implcite , dar și atribuții explicite, fiind investit de constituție cu putere
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
cerc concentric este constituit din Congres, cercurile de interese, opinia publică și mass-media. Congresul are calitatean necesară de a determina politică externă americană. Celelalte structuri o influențează , substanțial, nu pe termen scurt sau imediat, dar își pun amprenta asupra deciziei. Congresul are puteri implcite , dar și atribuții explicite, fiind investit de constituție cu putere legislativă. Trebuie să fie adoptat la fel de ambele camere ale congresului, ceea ce este practică a bip artizanatului. Congresul are un rol decisiv , legile de care forțele militare au
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Celelalte structuri o influențează , substanțial, nu pe termen scurt sau imediat, dar își pun amprenta asupra deciziei. Congresul are puteri implcite , dar și atribuții explicite, fiind investit de constituție cu putere legislativă. Trebuie să fie adoptat la fel de ambele camere ale congresului, ceea ce este practică a bip artizanatului. Congresul are un rol decisiv , legile de care forțele militare au nevoie pentru a funcționa. Cea mai importantă pârghie pe care o are este atribuția de a alocă fonduri bugetare. Membrii Congresului vor bugetul
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
termen scurt sau imediat, dar își pun amprenta asupra deciziei. Congresul are puteri implcite , dar și atribuții explicite, fiind investit de constituție cu putere legislativă. Trebuie să fie adoptat la fel de ambele camere ale congresului, ceea ce este practică a bip artizanatului. Congresul are un rol decisiv , legile de care forțele militare au nevoie pentru a funcționa. Cea mai importantă pârghie pe care o are este atribuția de a alocă fonduri bugetare. Membrii Congresului vor bugetul în funcție de ce se poate negocia pentru că statele
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
camere ale congresului, ceea ce este practică a bip artizanatului. Congresul are un rol decisiv , legile de care forțele militare au nevoie pentru a funcționa. Cea mai importantă pârghie pe care o are este atribuția de a alocă fonduri bugetare. Membrii Congresului vor bugetul în funcție de ce se poate negocia pentru că statele sau districtele lor sunt tulburate, existând o competiție nu doar între partide, ci și în interiorul acestora. Practică politică se efectuează când se votează bugetul federal. În ultimii ani, republicanii au alocat
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
votează bugetul federal. În ultimii ani, republicanii au alocat bani guvernului. Shut Down Gouvernamental are loc când nu se votează bugetul, serviciile fiind menținute la nivel minim, restul intrând în concediu, lumea încetând să mai lucreze , iar ambasadele se închid. Congresul votează și adopta legi de alocare bugetară pentru tot restul anului, fie oferă bani sau restrâng bugetul. Prima lege postbelică publică a oferit ajutor Greciei și Turciei în materie de securitate. Doctrina Truman s-a propagat pe timp de pace
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]