24,869 matches
-
generat o serie de controverse: este posibil ca lumea să fie creată "ex-nihilo"? În ce măsură se poate vorbi despre atributele lui Dumnezeu? Care este rolul Revelației? Ibn Sina își expune teoria cu privire la crearea universului găsind un răspuns în versiunea neoplatonică a filosofiei grecești: acesta susține că universul a fost format printr-o serie de emanații de la Dumnezeu. Îl identifică pe Dumnezeu cu Prima Cauză, Ființa necesară căreia i se atribuie esența și existența. Lumea putea fi guvernată prin intermediul celor zece inteligențe emanate
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
aspecte precum tribalismul, meșteșugurile sau diferite arte. Aria religioasă și mistică este dominată, în principiu, de Ibn al-‘Arabī. Și-a îndreptat atenția către teologie și sufism, semnând opere precum "Cuceririle meccane" ("Futūḥăt al-makkīyya") sau "Nestematele înțelepciunii" ("Fușūș al-ḥikam"). Nici filosofia nu a fost omisă de autorii andaluzi, dintre care cel mai remarcabil este Ibn Țufayl (1105-1185). Povestea filozofică ce l-a consacrat - "Ḥayy Ibn Yaqẓăn sau secretele înțelepciunii orientale" ("Ḥayy Ibn Yaqẓăn aw asrăr al-ḥikma al-mašriqīyya"), pune problema evoluției interioare
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
de preoți, a urmat școala din satul natal, gimnaziul în Brad (cl. I-IV), Alba Iulia (cl. V), Arad (cl. VI), Liceul Piarist din Timișoara (cl. VII-VIII), Institutul teologic și pedagogic din Sibiu (1884-1886) și ale Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Budapesta (actuala ELTE-BTK), unde a fost coleg cu Miron Cristea. Tot aici și-a susținut în 1892 doctoratul, cu o teză despre cronicarul Miron Costin. A fost profesor (1890-1927) la liceul din Brad și director al liceului
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
mai 1915) societății literare „Academia bârlădeană” , alături de George Tutoveanu și Tudor Pamfile. S-a născut în data de 6 iunie 1887, în localitatea Odaia, comuna Bursucani, județul Vaslui și este tatăl profesorului Ion Chiricuță. Urmează cursurile facultății de Litere si Filosofie, apoi studiază Teologia. Și-a completat studiile la Universitățile din Leipzig, Erlangen și Heidelberɡ. Înainte de a deveni preot a activat la Botoșani ca profesor de limba germană, apoi ca pedagog și redactor.
Toma Chiricuță () [Corola-website/Science/335489_a_336818]
-
componente: "Universitas Theologorum" („Universitatea teologilor”), recunoscută oficial în 1373 de papa Urban al V-lea, "Universitas Iuristarum" („Universitatea juriștilor”), în care se învăța dreptul civil și cel canonic și "Universitas Artistarum" („Universitatea artelor”), în care se studia astronomia, gramatica, medicina, filosofia, dialectica și retorica. Studenții se organizau în grupuri cunoscute sub numele de „națiuni”, care reflectau originea lor geografică și etnică. La rândul lor, „națiunile” formau două mari grupări: "Natio Citramontana" (studenții din peninsula italică) și "Natio Ultramontana" (studenții veniți din
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
Al-Jawzi subliniază și apără definiția hanbalită a termenului tawil. De asemenea, mai sunt și alte aspecte relevante din cadrul tratatului său: clasificarea celor mai frecvente erori în citirea Coranului, examinarea figurilor de stil/lingvistice, familiaritatea sa în legătură cu terminologia și conceptele specifice filosofiei. Lucrările lui Ibn Al-Jawzi au reflectat clar adeziunea sa la doctrina hanbali, mare parte din operele sale fiind de natură a naște polemici. Una dintre cele mai importante lucrări ale sale, Șifat al-safwah (Atributele misticismului), o istorie exhaustivă a misticismului
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
învețe de la unchiul său, profesorul Hacı Hasip, învățăturile islamice tradiționale, pentru ca un mai târziu să se înscrie în clasa a doua la liceul civil (Idad-i Mülkiye) din Diyarbakır, cu toate că își dorea să își continue studiile la Istanbul. Ia ore de filosofie de la profesorul Yorgi și ore de istorie de la profesorul Mehmet Ali Ayni. Pe când era în anul terminal, în loc să strige „Să-mi trăiască suveranul!‟, strigă „Să-mi trăiască națiunea!‟, ceea ce va da naștere unor suspiciuni la adresa sa. Se lasă de școală
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
Deasemenea, astfel de eclipse mai avuseseră loc de multe ori după moartea lui Ghulam Ahmad. În 1900, cu ocazia festivalului de Eid al-Adha se spune că ar fi ținut o slujbă improvizată de o oră pentru a expune sensul și filosofia sacrificiului, episod care este celebrat ca unul dintre cele mai importante episoade ale istoriei ahmadite. Predica a fost transcrisă simultan de doi dintre companionii săi și a rămas cunoscută ca "Khutba Ilhamiyya", predica revelată sau inspirată. Literatura ahmadiyya susține că
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
Ishtiharat"), scrisorile au fost compilate în trei volume sub numele de „"Maktoobat e Ahmad"” iar discursuile și spunerile au fost strânse în cinci volume cunoscute ca „"Malfoozat"”. Câteva dintre cărțile sale au fost distribuite internațional în timpul vieții sale. Eseul său Filosofia învățăturilor islamice (în original în urdu "Islami Usool ki Falăsifi") susținut inițial la o conferință despre religie în Lahore în decembrie 1896 a fost ulterior publicat și bine-primit de mai mulți intelectuali, printre care și Lev Tolstoi.
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
acesteia, vorbitori de aramaică, reprezentau majoritatea populației sedentare a Irakului. Sub dominație musulmană, creștinii aveau statutul de dhimmi, desfășurând diverse activități, adesea în poziții înalte, precum cele din fruntea ministerelor. De asemenea aceștia au avut o contribuție majoră la consevarea filosofiei antice grecești, traducând lucrări din acest domeniu în limba arabă. Ulterior, tolerența musulmanilor fată de creștini a scăzut, concomitent cu diminuarea numărului de creștini aflați în funcții cheie, care ar fi putut pleda cauza comunității lor. O dată cu augmentarea violențelor, pe
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
două elemente se unesc într-un „act transcendent de adorare și iubire”. 1. Campo, Juan E., 2009, "Encyclopedia of Islam", New York: Facts on File Inc. 2. Chevalier, Jean, 2002, "Sufismul: doctrină, ordine, maeștri" , București: Herald. 3. Corbin, Henry, 2005, "Istoria filosofiei islamice", București: Herald. 4. Renard, John, 2009, "The A to Z of Sufism", Plymouth: The Scarecrow Press Inc.
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
sau James Frazer. Rolul lui Corbin este acela de a fi contribuit la înțelegerea școlilor filosofice ale șiismului iranian prin intermediul inițierii studiilor dedicate teosofiei orientale, contribuind astfel la decriptarea textelor islamice cu nuanțe sufite. a studiat la Sorbona Literele și Filosofia, la Ecole des Hautes Etudes, la Secția de Științe religioase și la Ecole des Langues Orientales, alături de prietenul său Georges Vajda. A fost bibliotecar la Biblioteca Națională a Franței până în 1939, unde a fost chemat în calitate de orientalist. În 1939 a
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
în 1938 la Gallimard. În 1945 publică primul volum din "Opera metaphysica et mystica" ce aparține lui SohrawardĪ, în volumul XVI al colecției "Bibliotheca Islamica", urmând ca volumul al doilea să îl publice în anul 1952 la Teheran. Influențat de filosofia lui Ernst Cassirer, la ale cărui cursuri participă la Hamburg, Corbin elaborează ideea de "mundus imaginalis". Filosofia lui Henry Corbin pornește de la principiul refuzului oricărei filosofii a istoriei și refugiului într-o viziune mistică, unde sensul istoriei devine dependent de
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
SohrawardĪ, în volumul XVI al colecției "Bibliotheca Islamica", urmând ca volumul al doilea să îl publice în anul 1952 la Teheran. Influențat de filosofia lui Ernst Cassirer, la ale cărui cursuri participă la Hamburg, Corbin elaborează ideea de "mundus imaginalis". Filosofia lui Henry Corbin pornește de la principiul refuzului oricărei filosofii a istoriei și refugiului într-o viziune mistică, unde sensul istoriei devine dependent de o metaistorie și unde vizionarul se regăsește într-o experiență gnostică în urma căreia dobândește renașterea spirituală. Pentru
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
ca volumul al doilea să îl publice în anul 1952 la Teheran. Influențat de filosofia lui Ernst Cassirer, la ale cărui cursuri participă la Hamburg, Corbin elaborează ideea de "mundus imaginalis". Filosofia lui Henry Corbin pornește de la principiul refuzului oricărei filosofii a istoriei și refugiului într-o viziune mistică, unde sensul istoriei devine dependent de o metaistorie și unde vizionarul se regăsește într-o experiență gnostică în urma căreia dobândește renașterea spirituală. Pentru autor "imaginalis" trimite la ideea de utopic, ceva ce
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
sudului, estului și vestului, dominate de lumină și de natura perfectă. Conștiința imaginativă este conturată de Corbin în urma cercetărilor bazate pe studiul direct al textelor și al utilizării vocabularului tehnic. El se bazează în același timp pe direcția restrictivă a filosofiei occidentale, oficiale așa cum el o numește, care admite doar două surse de cunoaștere: percepția sensibilă, care furnizează datele empirice și lumea legilor care le ghidează. Există mai multe trepte ale conștiinței: lumea fenomenului ("molk"), lumea suprasensibilă a sufletului sau a
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
imaginative. Dintre aceste forme amintim: formele inteligibile ("șuwar aqliyy"), formele imaginale ("șuwar miṯăliyy") și formele sensibile ("șuwar ḥissī") . Grație facultății cognitive, imaginația- o parte a lumii imaginale, secretă de fapt imaginarul, cu alte cuvinte irealul, miticul, miraculosul, ficțiunea. Pornind de la filosofia luminii în care îngerul este dublul celest al sufletului terestru, iar calitatea lui este aceea că transcende propria individualitate, și abordând teoria imaginației active inițiată de Mollă Sadră Shiīrăzī ( 1571-1640), Corbin interpretează imaginația ca fiind o facultate transcendentă, care face
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
se adaugă un timp cosmic continuu, cantitativ și uniform, un timp exterior măsurat prin mișcarea astrelor, un timp psiho-spiritual interior, un timp propriu evenimentelor sufletești, un timp pur calitativ și un timp discontinuu. Aceste clasificări sunt de fapt scheme de filosofie a religiei adaptate hermeneuticii islamului care au la bază corespondența universală dintre "Deus revelatus" și "Deus absconditus". Ceea ce dorește să demonstreze Corbin este că religiile monoteiste nu sunt în conflict decât în sensul lor exoteric. Istoria filosofiei islamice propusă de
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
fapt scheme de filosofie a religiei adaptate hermeneuticii islamului care au la bază corespondența universală dintre "Deus revelatus" și "Deus absconditus". Ceea ce dorește să demonstreze Corbin este că religiile monoteiste nu sunt în conflict decât în sensul lor exoteric. Istoria filosofiei islamice propusă de Corbin este mai mult o corespondență de forme decât o istorie, o corespondență în care preeminența profetologiei determină sensul esoteric. Toate ideile sale sunt un amestec de neoplatonism, profetologie, cristologie docetistă, imamologie, iudaism, islam și creștinism gnostic
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
Opera are două personaje principale: prințul Barbă-Albastră (bariton sau bas) și Judit, noua lui soție (soprană sau mezzosoprană). Începutul secolului XX în Europa poate fi caracterizat de înstrăinare, singurătate, durere. Asemenea stări vor fi reflectate în flosofia, arta, literatura vremii. Filosofia lui Nietzsche, descoperirile psihologice ale lui Freud, simbolismul francez, în Ungaria poetica lui Ady Endre au avut impact mare asupra erei. Acest mod de a privi lumea a avut efect asupra intelectualilor, artiștilor vremii, astfel și asupra lui Béla Balázs
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
există și faza internațională) nu este relevant, are însă drept consecință faptul că urmează fizică la Universitatea din București. Acolo vede capitala României că pe Nova Romă, centrul spiritual radiant și atractiv pentru Latinitatea Orientala. Citește extrem de multe texte de filosofie și psihologie. Între 1967 și 1974 lucrează ca profesor de fizica la două licee din Craiova. În 1971 publică povestirea științifico-fantastică Nisipul, în colecția îngrijita de scriitorul și filosoful Adrian Rogoz pe langă revista Știință și tehnică. Din 1975 devine
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
și foști polițiști sau militari. și publicarea celor Nouă Comentarii, în special, poate fi înțeleasă în parte ca un rezultat al mișcării de rezistență Falun Gong la suprimarea din China. Falun Gong este o practică de qigong cu rădăcini în filosofia budistă și taoistă care a căpătat o mare popularitate în anii 1990. Începând cu anul 1999 face față unei persecuții grele din partea Partidului Comunist Chinez(PCC). La începutul anilor 2000, practicanții din Statele Unite ale Americii au creat organizații de știri
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
de Pedagogie din Bursur, etc. În anul 1993, universitatea avea în componența sa peste 10 astfel de instituții, cu însumând peste 20 de specializări academice. Tot în anul 1993 s-au deschis numeroase facultăți de științe umane (economie, teologie, sociologie, filosofie), iar în ultimul trimestru s-a dat spre folosință vechiul spital din Çünür care, grație universității, a fost modernizat și în prezent prestează servicii medicale. În anul 1994, s-au înființat alte facultăți, în special în domeniul artelor, jurnalismului și
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
Facultatea de Filosofie a fost creată în 1856 și a reprezentat punctul de plecare al fondării Universității din Iași de la 1 octombrie 1860, alături de Facultățile de Teologie și de Drept. Printre personalitățile marcante care au predat la Facultatea de Filosofie s-au numărat
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
Facultatea de Filosofie a fost creată în 1856 și a reprezentat punctul de plecare al fondării Universității din Iași de la 1 octombrie 1860, alături de Facultățile de Teologie și de Drept. Printre personalitățile marcante care au predat la Facultatea de Filosofie s-au numărat: Titu Maiorescu, Vasile Conta, Simion Bărnuțiu, Dimitrie Gusti, Ștefan Zeletin, Ion Petrovici, Mihai Ralea, Petre Andrei, Alexandru Claudian, Ștefan Bărsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stere. În anul 1990, Facultatea de Filosofie s-a constituit ca facultate
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]