24,732 matches
-
Să fie sănătoasă!" Dacă se năște o fată, părinții sunt mulțumiți, însă dacă este băiat bucuria este mult mai mare. În Dobrogea, exista chiar și un proverb care exprimă foarte bine concepția turcească potrivit căreia băiatul este cel care duce neamul și casa părintească mai departe: "Fata aparține altora însă băiatul aparține vetrei părintești." Vestea că s-a născut o fată nu e bine primită. Se așteaptă ca la a doua naștere să vină pe lume un băiat. Dacă persoana vestitoare
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
că învierea morților va implica nu numai sufletele, ci și trupurile, așa cum au fost în momentul decesului, fiindcă altminteri ar fi vorba numai de o metempsihoza. De asemenea, credea că în învierea morților va exista o diferențiere între evrei și neamurile lumii. În generația învierii nu vor mai există între oameni regi și principi, cu toții devenind egali că la începutul momentul Facerii". În generația învierii vor dispare toate felurile de credință păgâna, toate felurile de idoli și chipuri cioplite, și credința
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
TV, Euro TV, Alt TV, PrimeTV, Baricada TV, Noroc TV etc. Ardealul Literar, Lumina Lină, Universul Cărții, Sud, Bucovina Literară, Flux, Accente, Literatura și Arta, Dacia Literară, Luceafărul, Mozaicul, Euromuseum, Roua Stelara, Epoca, Ecoul, Viața Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Românesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creștină, Glas Comun, Luceafărul românesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
băiatului trimite la părinții fetei „un sol” pentru a cere permisiunea să vină la pețit. Familia fetei se pregătește pentru seara pețitului cu mâncăruri și băuturi alese, și cu casa curată. Pețitorii sunt tatăl băiatului și alți doi-trei bărbați din neam, precum și viitorul mire. De obicei, femeile nu participă. După ce au stabilit zestrea, tinerii sunt chemati în fața pețitorilor, iar starostele are misiunea de a-i întreba idividual dacă într-adevăr sunt neclintiți în dragostea lor. Răspunsurile celor doi trebuie să fie
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
dat celor cinci Osoience vigoare, hâr și cuget spre a simți, auzi și revitaliză Marele Cântec. Astăzi, Surorile Osoianu sunt o Școală de folclor Autentic, Un model spiritul emotiv și ceresc, care leagă, genetic, sufletele gemene, înveșnicind zestrea milenara a neamului românesc." Satul Horești, este situat pe partea stângă a râului Prut și datează din anul 1538, aflându-se la 20 kilometri de granița cu România, mai exact de Vama Sculeni. Acesta încununează locul unde s-au cunoscut părinții surorilor, Constantin
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
fost cofondator, ulterior membru de onoare și susținător al societății românești Junimea. La data de 24 februarie 1867 a preluat, ca și tatăl său înainte, mandatul în Camera Superioară (Herrenhaus), la care familia a avut dreptul, ca numai alte opt neamuri de baron. El a fost timp de 13 ani singurul reprezentant al Bucovinei acolo. Apoi a devenit și arhiepiscopul Silvestru Morariu Andrievici membru în acest organ. În 1870 el a fost ales pentru prima dată în calitate de căpitan (mareșal) al Ducatului
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
pictor român [Nicu Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și Omul", 3, nr. 19-22, ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
ani al Astrei și al jubileului de 200 ani ai orașului Blaj), membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (10 ianuarie 1923) etc. Evocator al trecutului românilor de pe plaiurile Târnavelor, distins cărturar și îndrumător al tineretului, o viață întreagă închinată luminării neamului său, prin vorbă, prin faptă și prin scris, Al. Lupeanu-Melin a lăsat pilda unei vieți puse în slujba școlii și culturii românești. Împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, a întemeiat în 1919 gazeta Unirea Poporului din Blaj, al cărui
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Articol principal:" "Daniil". În anul 1751, în poziția de mitropolit al Proilaviei este numit mitropolitul Daniil, fost mitropolit de , eparhie desființată la mijlocul secolului XVIII, prin contopire cu mitropolia Monemvasiei. Daniil a fost un mitropolit învățat, cel mai probabil român de neam, fapt dovedit atât de cele trei gramate de hirotonire păstrate în arhiva Consistoriului dinOdesa, care menționează că sunt traduse din limba română, cât și din pisania bisericii „Adormirea Maicii Domnului” dinCăușeni, ctitoria sa, scrisă de asemenea în limba română. Daniil
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
fost ales președinte al părții ucrainene a Bucovinei. Pe 29 octombrie/11 noiembrie, la solicitarea Consiliului Național Român, Divizia 8 Română condusă de generalul Iacob Zadik a intrat în Bucovina "„pentru a ocroti viața, avutul și libertatea locuitorilor de orice neam și credință împotriva bandelor de criminali care au început opera lor de distrugere”", conform proclamației generalului. La 15/28 noiembrie, Consiliul Național Român convoacă Congresul General al Bucovinei, care a votat în unanimitate, cu sprijinul majorității reprezentanților germani și polonezi
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
Neamul Șoimăreștilor este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în anii 1912-1913 în revista literară ieșeană "Viața Românească" (numerele 10, 11-12 din 1912 și 1, 4, 5, 6, 7-8 și 9
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" urmăresc continuarea luptei pentru independență după ce Ion Vodă cel Viteaz fusese vândut turcilor; "Neamul Șoimăreștilor" înfățișează începuturile decăderii Moldovei după ce boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" înfățișează
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Trebuie să fac mărturisirea de credință că poporul este părintele meu literar; că trecutul pulsează în mine ca un sânge al celor dispăruți; că mă simt ca un stejar din Orhei, cu mii și mii de rădăcini înfipte în pământul neamului meu”. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada octombrie 1912 - septembrie 1913 în revista literară ieșeană "Viața Romînească", astfel: nr. 10/octombrie 1912, nr. 11-12/noiembrie-decembrie 1912, nr. 1/ianuarie 1913 (cap
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
mărturisirea de credință că poporul este părintele meu literar; că trecutul pulsează în mine ca un sânge al celor dispăruți; că mă simt ca un stejar din Orhei, cu mii și mii de rădăcini înfipte în pământul neamului meu”. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada octombrie 1912 - septembrie 1913 în revista literară ieșeană "Viața Romînească", astfel: nr. 10/octombrie 1912, nr. 11-12/noiembrie-decembrie 1912, nr. 1/ianuarie 1913 (cap. IX-XIII, pp. 5-21
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
5-29) și nr. 9/septembrie 1913 (cap. XXXI-XXXVI, pp. 257-276). Prima publicare în volum a fost realizată în 1915 de către Editura Minerva din București. Ediția princeps avea 276 de pagini și conținea ilustrații realizate de pictorul Stoica Dumitrescu (1886-1956). Romanul "Neamul Șoimăreștilor" (1915) prezintă începuturile decăderii social-economico-politice a Moldovei, legată de autor de confiscarea pământurilor țăranilor liberi de către o clasă boierească tot mai lacomă. Tema principală a acestui roman o reprezintă lupta țăranilor liberi ai Moldovei pentru a-și apăra pământurile
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Cele două romane sunt legate între ele prin prezența personajului Tudor Șoimaru, ce evoluează dintr-un căpitan de oșteni al lui Ștefan Tomșa al II-lea și luptător aprig pentru independența Moldovei și pentru apărarea drepturilor țăranilor (așa cum apărea în "Neamul Șoimăreștilor") într-un bătrân umilit de sărăcie și de hărțuielile oștenilor domniei, care-i cere voievodului să-i ierte pe răzeșii orheieni ce se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile obijduiților, iar moșnegii cei neînțelepți și orbi te blastămă să mori neiertat și singur!”". Romanele istorice scrise de Mihail Sadoveanu înainte de Primul Război Mondial ("Șoimii", "Neamul Șoimăreștilor" și "Vremuri de bejenie") se caracterizează printr-un romantism ce se manifestă pe două mari axe, după cum constata criticul Pompiliu Constantinescu: aventura războinică și amoroasă și prestigiul poetic al timpurilor trecute. Scriitorul zugrăvește trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice precum judecata divanului lui Tomșa cu scene de iubire impregnate de lirism. Opera este însuflețită permanent de sentimentul iubirii pentru pământul strămoșesc, motorul principal al acțiunii personajelor principale ale scrierii. "Neamul Șoimăreștilor" marchează o evoluție calitativă în epica istorică a lui Sadoveanu, dar scriitorul nu reușește să se detașeze suficient de romantismul juvenil al romanului istoric "Șoimii" (1904), reluând concepția de virilitate eroică. Criticul George Călinescu constata că „"Neamul Șoimăreștilor" e
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
ale scrierii. "Neamul Șoimăreștilor" marchează o evoluție calitativă în epica istorică a lui Sadoveanu, dar scriitorul nu reușește să se detașeze suficient de romantismul juvenil al romanului istoric "Șoimii" (1904), reluând concepția de virilitate eroică. Criticul George Călinescu constata că „"Neamul Șoimăreștilor" e ceva mai consistent din punct de vedere epic, dar de aceeași structură”. Apariția acestui roman a fost primită cu mai elogii de către criticii literari ai vremii, care au constatat o mare diferență între "Neamul Șoimăreștilor" și romanul istoric
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
George Călinescu constata că „"Neamul Șoimăreștilor" e ceva mai consistent din punct de vedere epic, dar de aceeași structură”. Apariția acestui roman a fost primită cu mai elogii de către criticii literari ai vremii, care au constatat o mare diferență între "Neamul Șoimăreștilor" și romanul istoric "Șoimii" (1904), publicat în tinerețe. Într-un articol publicat în "Viața Romînească" nr. 5-6/1915, criticul literar Octav Botez a constatat și el un „nemăsurat progres” al noului roman față de "Șoimii", observând că romanul are o
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
nemăsurat progres” al noului roman față de "Șoimii", observând că romanul are o concepție unitară, fiind "„creația unui artist în plină maturitate care știe să-și disciplineze imaginația și e deplin stăpân pe mijloacele sale”". Cu toate acestea, Eugen Lovinescu plasează "Neamul Șoimăreștilor" pe același nivel cu "Șoimii", afirmând că în ambele romane istorice „chefurile necurmate și patosul eroic nu pot suplini insuficiența creației”. Într-un articol publicat în "Calendarul Minervei" pe 1916, poetul George Topîrceanu îl considera drept cel mai valoros
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a țăranilor în urma căreia boierul este ucis, conacul de la Murgeni este incendiat și ras de pe suprafața pământului, iar locul este arat cu plugurile. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: italiană ("La croce dei razesci", G. Carabba, Lanciano, 1933; traducere de Agnese Silvestri-Giorgi; o altă traducere realizată de Corrado Albertini și intitulată "La stirpe dei falconieri" a fost editată de Edizioni
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
în 1972), ucraineană ("Рід Шоймарів", Dnipro, Kiev, 1970; traducere de Mîkola Cîșcevîi), rusă ("Plemja Šojmaru", Detskaja literatura, Moscova, 1977; traducere de Mihail Fridman) și bulgară ("Родът на Шоймару", Otecestvo, Sofia, 1982; traducere de Spaska Kanurkova; reeditată în 1989). Succesul romanului "Neamul Șoimăreștilor" a determinat realizarea unei ecranizări cinematografice. Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul publicat de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
acestor interese. Regizorul afirma că nu va accentua elementele anacronice în îmbrăcăminte și machiaj, iar bătăliile urmau să nu fie tratate la modul fastuos și grandios prezent în filmele istorice ale epocii, folosindu-se mai mult sugestia în redarea luptelor. "Neamul Șoimăreștilor" a intrat în faza de producție la 29 decembrie 1962. Filmările au avut loc în perioada 7 decembrie 1963 - 21 august 1964 și s-au desfășurat la Suceava, Voroneț, Sucevița, Câmpulung Muscel, Sighișoara (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
are o durată de 138 de minute, fiind împărțită în două părți inegale ca durată: partea I-a are 78 de minute, iar partea a II-a doar 60 de minute Premiera filmului a avut loc la 12 aprilie 1965. "Neamul Șoimăreștilor" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 13.046.101 spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]