25,496 matches
-
și complexe; mai apoi, profunzimea explorării psihologiei traumelor individuale, dar înălțate la rang de destin istoric prin universalitatea suferinței. Nimic nu sună artificial, nimic nu pare improvizație pe seama unor documente sau mărturii străine, totul este perfect asimilat și transfigurat în povestire, în precizia și acuratețea dialogurilor, în trăirea asumată personal a unor drame cu adîncă încărcătură morală. Nimic tezist sau obositor, însă. Dimpotrivă, d-na Cornelia Petrescu, abia scăpată de jugul comunist și de limba de lemn obligatorie, se desfată în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care știe ce responsabilitate majoră îi incumbă atunci cînd atacă asemenea subiecte. Personajul bătrînei Ioana, de exemplu, protagonista nuvelei Coji de portocală, biată ființă uitată de lume și regimuri în străfundurile unei temnițe comuniste, cu o soartă demnă de o povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe care nu o poți șterge ușor din memorie, odată cu închiderea cărții. Băbuța aceasta, zdrobită de inepția nivelatoare a unei ocîrmuiri care a promovat în funcții doar secături
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
eșuat din lipsă de fonduri ; apoi romanul Planeta New York, scris direct în engleză și apărut în Statele Unite în 2000, text ce a primit Mențiunea de Onoare la festivalul de carte al orașului New York, în 2007 ; în 2002, o colecție de povestiri intitulată O dimineață și o după amiază (București, Universal Dalsi) ; în fine, cel mai recent roman, Vizitatorul, apărut în mai 2011 la editura Junimea, fiind accesibil și în varianta on line. Acest ultim text e o dovadă certă a maturității
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau mai puțin sumar; moartea tatălui deschide Simfonia lupului, moartea mamei "începe" Culorile rîndunicii; doliul este prezent în ambele cărți, doliul "clipei" este prezent fără înce tare, doliul după o persoană dragă din familie este o "plecare" puter nică în povestirea ce urmează, totodată a ființelor și a habitatului lor: cartier, apartament, țară. Cine se ascunde în detaliile pe care vă place să le transcrieți, diavolul sau Dumnezeu? Cititorul e cel care decide! Eu nu mă gîndesc nici la diavol nici
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
des nuits. În romanul dvs., ca de altfel în toate cărțile dvs., ceea ce mă izbește cel mai tare sunt variațiile luminii. Chiar atunci cînd nu există indicații, le simți, le vezi. Și asta corespunde perfect modului în care se conturează povestirea, ca și cum norii s-ar împrăștia puțin cîte puțin. P. Modiano Perioada era, într-adevăr, înnorată, sau mai degrabă încețoșată. Nu ajunsesem încă la majoratul de 21 de ani, trăiam pe margine, eram un fel de pasager clandestin în Paris. Aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
editurii Minuit, sub pana, îndeosebi, a lui Jean Echenoz, Jean-Philippe Toussaint, Patrick Deville, Marie Redonnet, Eric Chevillard. Foarte bine este nuanțată ideea că revenirea în vogă a narațiunii nu înseamnă nicicum redeschiderea unei noi ere balzaciene, ci o reinventare a povestirii, așezată acum în tipare dezinvolte, insolente, inedite, minimaliste, impasibile, în care resorturile psihologice tradiționale sunt ignorate, dacă nu chiar complet răsturnate, pînă la absurd. Umorul, spiritul ludic și plăcerea provocării cititorului, a demontării tuturor pactelor de scriitură și lectură fac
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca autorul cel mai profund și mai interesant din cei trei, revolta sa poetică rimbaldiană ilustrează radicalitatea demersului său literar, scriitura în spirală și metamorfoza permanentă, ce va afecta și corpurile personajelor sale, textele fiindu-i nesfîrșite pretexte pentru alte povestiri posibile. Din punctul de vedere adoptat de autoare, Chevillard se pretează cel mai bine la un studiu complex al corporalității, nu doar la nivel de personaje, ci, ca într-o mise en abyme vertiginoasă, la nivelul scriiturii înseși, aceasta fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tot felul, același echivoc în raporturile cu sine și cu cititorul, aceeași trăire a unui eu prea îngust, strîmb, instabil și fragmentar. Iar pentru noi, un regal intelectual, destabilizant, desigur, dar în egală măsură jubilator. Să ne amintim de acea povestire filosofică, Conferință a păsărilor, a poetului persan din secolul al XII-lea, Attâr, în care acesta povestește despre lungul periplu al păsărilor în căutarea adevăratului lor rege, Simorg. Păsările traversează șapte văi, pline de pericole și de minunății, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în mai multe rînduri. Maxime Roussy merge încă și mai departe, împingînd interactivitatea într-o extremă neatinsă încă, obligîndu-l practic pe cititor să îmbrace una din identitățile pe care autorul nu le mai vrea, cea care alege un final pentru povestire. Te trezești astfel, vrînd nevrînd, con fruntat cu Marie Saint-Aubain, pe care nu-ți vine neapărat s-o salvezi, dar pe care ești incapabil s-o abandonezi. Pasajul ar fi hilar dacă nu ar fi tragic: iată un cititor obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Beck, Horia Carp, Theodor Rosen, I.L. Peretz, A. Axelrad, A. Rappaport. În poezie se disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom Alehem, Șalom Asch, Sacher-Masoch ș.a. și se discută despre expresivitatea limbii idiș. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
a pururi./ Moartea nu are viață. Nălucă și vis e istoria/ mării e sânge, coșmarului roșu, totul s’a săvârșit/ întru deplina înstăpânire-a deșertului. Deșertului. Nu asculta ce deliră strigoiul. Aceștia/ suntem noi înșine”. Prozele din Zidirea și alte povestiri (1978) au rămas un aspect periferic al literaturii lui U., dat fiind caracterul lor minor, divagant, schematic, de pastișă. Zidirea e un text care nu mai ajunge să înceapă, o derivă controlată, un șir de preparațiuni nefinalizate, o prefață limbută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
celebru, autorul n-a avansat cu nici un pas în lucrarea sa. El sfârșește fără a fi început, cu un simțământ de epuizare”. Acesta fiind debutul cărții, scrierile care urmează o confirmă chiar când o infirmă printr-o oarecare elaborare narativă. Povestire are o rază cvasinulă, ca la Daniil Harms („Ce rost mai are să povestim ceva?”), Scara tematizează delirul fugii dintr-o scenă în alta, Dispariția lui Flory este o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
la zidul complet străveziu al nimicului”. ȘTEFAN AUG. DOINAȘ SCRIERI: Inel cu enigmă, Iași, 1970; Missa Solemnis, București, 1971; Poezii, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Iași, 1975; Marea înfățișare, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, București, 1978; ed. 2, îngr. și postfață Luca Pițu, Iași, 1990; Arca, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Iași, 1979; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr. Donald Eulert și Cornelia Hâncu, introd. Donald Eulert, Iași, 1980; Inel cu enigmă, postfață Laurențiu Ulici, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
care l-a restituit atât culturii germane, cât și celei române. Și-a investit formația de istoric în cercetarea unor elocvente cazuri de interferență și comunicare culturală între spațiul german și cel românesc, pe o largă paletă temporală, mergând de la povestirile germane despre Vlad Țepeș și până la „modelul german” al Junimii. Explorează cel dintâi celebra colecție germană de știri și „noutăți” politice Theatrum europaeum, tipărită mai bine de o sută de ani, începând cu 1618, de familia de editori Merian, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
săbii de argint în propriul trup.” Textul aparține secțiunii care deschide Cronici literare și care propune recitirea unor clasici, precum Mihail Sadoveanu sau Ioan Slavici. Sadoveanu este văzut ca autor modern care „participă ori asistă nu la întâmplări, ci la povestirea întâmplărilor”, „un ins care «ascultă» ce se spune, care colecționează variantele unor istorii, dar nu înseși istoriile”. Mara lui Slavici nu ar fi romanul Marei, ci romanul procesului „existențialist” prin care Persida și Națl se sustrag normei și modelului determinat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, Pitești, 1922; Comori sufletești, Câmpulung, 1923; Rabindranath Tagore, Prinos de cântece (Gitanjali), Pitești, 1923; Îndrăgiți natura. Culegere de gânduri alese asupra naturei, Câmpulung, 1932; [Henryk Sienkiewicz, Ivan Turgheniev, Francis Jammes], Trei povestiri duioase, Câmpulung, 1933. Repere bibliografice: Dr. G. Ulieru, U, 1943, 236; Red., [Notă bibliografică], RFR, 1946, 7; Ieronim Șerbu, „Din carnetul unui medic de plasă”, „Veac nou”, 1946, 40; V. Cristian, Însemnările d-rului Ulieru, „Apărarea”, 1946, 12; Petre Bellu, Însemnările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
D. Teleor, Eugen Herovanu, C. Z. Buzdugan, precum și St. O. Iosif și Cincinat Pavelescu. Proza din A.i. este vag naturalistă sau de un realism obiectiv: schițele lui Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. A. Bassarabescu, C. Mille, portretele lui C. Bacalbașa, povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan ș.a. I. Adam tipărește schițe despre satul moldovenesc, D. Marinescu-Marion încearcă în nuvele, pe care le subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan ș.a. I. Adam tipărește schițe despre satul moldovenesc, D. Marinescu-Marion încearcă în nuvele, pe care le subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri și însemnări cu caracter autobiografic. Al. Macedonski colaborează cu un „pastel în proză” intitulat Soare și grâu și cu alte povestiri. O nuvelă romanțioasă, cu toate însemnele unei scrieri juvenile, Pe terasă, îi aparține lui Gr. Pișculescu (Gala Galaction). Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
care le subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri și însemnări cu caracter autobiografic. Al. Macedonski colaborează cu un „pastel în proză” intitulat Soare și grâu și cu alte povestiri. O nuvelă romanțioasă, cu toate însemnele unei scrieri juvenile, Pe terasă, îi aparține lui Gr. Pișculescu (Gala Galaction). Printre scriitorii străini, prezentați în articole ce caută să surprindă o notă caracteristică, se numără Gogol, Turgheniev, Dostoievski, Ada Negri, Anatole France
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
în stanțe corecte patria, pământul românesc, pacea, devotamentul femeilor-ostași sau, atunci când e vorba de o tematică mai personalizată, mama care apără/veghează somnul copilului, îndrăgostita care își descoperă vârsta. Romanele semnate de G.-M. impun în primul rând prin darul povestirii, firească, adesea captivantă. Scriitoarea imaginează situații foarte aproape de realitate, creează realist-mimetic un fundal al cotidianului lesne recognoscibil, pe care proiectează mici drame sentimentale care mobilizează atenția unui cititor nepretențios, obosit ori mai degrabă indiferent față de prea numeroasele complicații moderne ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
Menelaos Ludemis, Cântece sugrumate, București, 1972 (în colaborare cu Dorina Talaz); V. I. Bâkov, Al cincilea ștreang, București, 1973 (în colaborare cu Rodica Șiperco); Nicolai Rubcov, Steaua câmpului, București, 1980; Serghei Esenin, Ceaslovul satelor, pref. trad., Cluj-Napoca, 1981; Varlam Șalamov, Povestiri din Kolâma, București, 1993; Țara cireșilor în floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Ion Acsan și Dan Constantinescu). Repere bibliografice: I. Negoițescu, Curente noi în poezia din Ardeal, VRA, 1943, 706; Negoițescu, Scriitori, 378-379; Regman, Cărți, 147-151; Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
sub pseudonimul Mihai Tăcutu (Dor, Dunăre, Dunăre), Horia Stamatu, N. S. Govora (Exilații), Titus Barbu, I. G. Dimitriu, Georges Rosetti, Vasile Posteucă ș.a. Sub iscălitura Valeriu Anghel se tipărește poemul Adio libertății, transmis clandestin din țară de V. Voiculescu. Apar povestiri de D. N. Ciotori, Daniil Rosculescu și fragmente de roman de Mihail Villara (Mihail Fărcășanu) și D. N. Ciotori, precum și povestirea fantastică Un om mare de Mircea Eliade. În ambele numere sunt menționate cărțile recent publicate în străinătate de scriitorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
Posteucă ș.a. Sub iscălitura Valeriu Anghel se tipărește poemul Adio libertății, transmis clandestin din țară de V. Voiculescu. Apar povestiri de D. N. Ciotori, Daniil Rosculescu și fragmente de roman de Mihail Villara (Mihail Fărcășanu) și D. N. Ciotori, precum și povestirea fantastică Un om mare de Mircea Eliade. În ambele numere sunt menționate cărțile recent publicate în străinătate de scriitorii români: Constantin Virgil Gheorghiu, La Vingt-cinquième heure, Mircea Eliade, Traité d’histoire des religions și Mädchen Maitreyi, Emil Turdeanu, La Littérature
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
construit cu un meșteșug sigur, pe mai multe planuri, și cu o detașare epică întru totul stăpână pe materialul uman atât de divers și de închegat în fizionomia lui. D. Călinescu se afirmă ca un excepțional creator epic, lunga sa povestire degajând clar conturat și cu subtile nuanțe, în același timp, o serie de tipuri psihologice de o reală viabilitate, în ficțiune...; impresia de realism, de experință treptată, așa cum o imprimă viața, cu sinuozitățile, cu surprizele, cu umbrele și luminile ei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și viciile care minează societatea română a vremii. Un reportaj în versuri este Brussa la 1850, descriere minuțioasă a cetății, zugrăvită în ce ar fi având mai rău și depravat. În calitate de martor ocular, el descrie Catastrofa Brussei la 1855 și povestirea lui versificată se încarcă de o anume tensiune. Referirile, prin analogie, la Țările Române sunt stăruitoare. În 1872 publică un Catehism român și creștin. După trei ani iese de sub teascuri un lung poem alegoric, România și Mihai Viteazul (1875), care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]