25,546 matches
-
este o culegere de 57 de povestiri scrise de Mike Ormsby și publicate de Editura Compania în București, România în mai 2008. A fost tradusă în limba română de Vlad A. Arghir ; versiunea în limba engleză Never Mind the Balkans, Here’s Romania a fost publicată simultan
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
evenimentele și cu personajele, adesea cu rezultate neașteptate. Descrie întâlniri cu taximetriști, cu noi îmbogățiți, adolescenți, notari, avocați, ospătari, muzicieni, prieteni, membrii familiei, președinți de asociație de locatari, politicieni etc. Locurile variază : București și Transilvania, munte și mare. În două povestiri, naratorul întâlnește și observă români în străinătate. Tonul este ironic dar empatic, cu elemente de comedie dulce-amară, pericol si o dată cu violență, atunci când interese și idealuri intră în conflict. Multe povestiri capătă o întorsatură alegorică, deschizându-se unei intepretări mai largi
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
Locurile variază : București și Transilvania, munte și mare. În două povestiri, naratorul întâlnește și observă români în străinătate. Tonul este ironic dar empatic, cu elemente de comedie dulce-amară, pericol si o dată cu violență, atunci când interese și idealuri intră în conflict. Multe povestiri capătă o întorsatură alegorică, deschizându-se unei intepretări mai largi. Tema principală este trecerea României de la statutul de fostă la acela de democrație intrată în Uniunea Europeană. Tranziția socio-culturală, economică și politică a țării oferă materie pentru o serie de subteme
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
publice, grija pentru animale, călătorii, muzica clasică și muzica populară, munca și timpul liber (în special jogging-ul), minorități, conflicte între sexe, botez și înmormântare. Cele mai multe personaje sunt compozite, bazate pe mai multe persoane reale, și apar într-o singură povestire. Câteva personaje apar însă în câteva schițe : de pildă, 'Lumi', vecina povestitorului, mereu dispusă să-i dea o mână de ajutor. Puține sunt personajele care se bazează pe o singură persoană din viața reală ; datele unor asemenea personaje au fost
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
(Tăcerea Gherdei) este un film documentar german care a fost produs în anul 2008 în regia lui Britta Wauer. Filmul se bazează pe povestirea tântei Gerda, mătușa moderatorului german Knut Elstermann. Gerda Schrade, provine dintr-o familie de evrei polonezi. În 1939 părinții ei sunt deportați că evrei, iar ea ca să scape de deportare este obligată să coase haine de blană pentru armata germană
Gerdas Schweigen () [Corola-website/Science/322871_a_324200]
-
New Jersey, fiind singurul copil al lui Asa Rhodes Blish și Dorothea Schneewind Blish. La sfârșitul anilor '30 și începutul anilor '40, el a fost membru al cenaclului Futurians. Debutul în lumea literară SF și l-a făcut cu două povestiri publicate de Frederik Pohl în "Super Science Stories", "Emergency Refueling" (martie 1940) și "Bequest of the Angel" (mai 1940). Între 1941 și 1942 a mai publicat zece povestiri, dar în următorii cinci ani avea să-i mai apară doar două
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
Futurians. Debutul în lumea literară SF și l-a făcut cu două povestiri publicate de Frederik Pohl în "Super Science Stories", "Emergency Refueling" (martie 1940) și "Bequest of the Angel" (mai 1940). Între 1941 și 1942 a mai publicat zece povestiri, dar în următorii cinci ani avea să-i mai apară doar două. Blish s-a specializat în biologie în cadrul universităților Rutgers și Columbia, petrecându-și perioada 1942-1944 ca tehnician medical în Armata Statelor Unite ale Americii. După război, a devenit editor științific al
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
război, a devenit editor științific al companiei farmaceutice Pfizer. Cariera sa scriitoricească a cunoscut un succes tot mai mare, ceea ce l-a determinat să renunțe la slujbă și să devină scriitor profesionist. Este creditat cu inventarea termenului gigant gazos în povestirea "Solar Plexus", apărută în antologia "Beyond Human Ken" editată de Judith Merril. Povestirea fusese publicată pentru prima oară în 1941, dar acea versiune nu conținea termenul. Blish l-a adăugat atunci când a rescris-o pentru antologie, care a apărut abia
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
cunoscut un succes tot mai mare, ceea ce l-a determinat să renunțe la slujbă și să devină scriitor profesionist. Este creditat cu inventarea termenului gigant gazos în povestirea "Solar Plexus", apărută în antologia "Beyond Human Ken" editată de Judith Merril. Povestirea fusese publicată pentru prima oară în 1941, dar acea versiune nu conținea termenul. Blish l-a adăugat atunci când a rescris-o pentru antologie, care a apărut abia în 1952. Între 1962 și 1968, Blish a lucrat pentru Tobacco Institute. Între
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
termenul. Blish l-a adăugat atunci când a rescris-o pentru antologie, care a apărut abia în 1952. Între 1962 și 1968, Blish a lucrat pentru Tobacco Institute. Între 1967 și moartea sa, survenită în 1975, Blish a scris culegeri de povestiri autorizate bazate pe serialul de televiziune din anii '60 "", iar în 1970 a publicat "Spock Must Die!", primul roman original pentru adulți bazat pe serie. În total, episoadele au fost adaptate în 11 volume. Blish a murit pe când era la
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
sisteme mai puțin industrializate care să aibă nevoie de serviciile lor. În 1979 s-a vorbit despre o ecranizare a seriei, dar proiectul nu s-a materializat. The Haertel Scholium este numele sub care au fost adunate o serie de povestiri SF ale lui Blish care prezintă trei tehnologii distincte, inventarea lor și consecințele rezultate din exploatare. Prima este propulsia Haertel, a cărei perfecționare continuă permite omenirii să străbată distanțe tot mai mari din galaxie. A doua, comunicațiile Dirac, permit transmiterea
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
1958 și recompensat cu premiul Hugo în 1959. Cu toate acestea, romanul respectiv a fost încadrat de autor în altă serie, After Such Knowledge, care tratează diferite aspecte ale prețului cunoașterii. O altă serie cunoscută a lui Blish, formată din povestiri apărute în diverse reviste SF și adunate în volumul "The Seedling Stars", o reprezintă Pantropy. Povestirile seriei prezintă modul în care diferite grupuri umane ale căror gene s-au adaptat la mediile unor lumi diferite de a Pământului. Blish a
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
de autor în altă serie, After Such Knowledge, care tratează diferite aspecte ale prețului cunoașterii. O altă serie cunoscută a lui Blish, formată din povestiri apărute în diverse reviste SF și adunate în volumul "The Seedling Stars", o reprezintă Pantropy. Povestirile seriei prezintă modul în care diferite grupuri umane ale căror gene s-au adaptat la mediile unor lumi diferite de a Pământului. Blish a colaborat cu Norman L. Knight la o serie de povestiri a căror acțiune se petrece într-
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
The Seedling Stars", o reprezintă Pantropy. Povestirile seriei prezintă modul în care diferite grupuri umane ale căror gene s-au adaptat la mediile unor lumi diferite de a Pământului. Blish a colaborat cu Norman L. Knight la o serie de povestiri a căror acțiune se petrece într-un viitor cu o populație de mii de ori mai mare ca cea de azi și urmărește eforturile celor care încearcă să organizeze lumea pentru a evita colapsul. Povestirile au fost adunate în volumul
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
Knight la o serie de povestiri a căror acțiune se petrece într-un viitor cu o populație de mii de ori mai mare ca cea de azi și urmărește eforturile celor care încearcă să organizeze lumea pentru a evita colapsul. Povestirile au fost adunate în volumul "A Torrent of Faces".
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
(n. 1906 -d. 1963) a fost un scriitor american de literatură științifico-fantastică. Clifton a început să publice în mai 1952, prima sa povestire fiind "What Have I Done?", cuprinsă ulterior în multe antologii. Altă povestire populară a fost "Star Bright", prima dintre cele trei apărute în revista "Galaxy" a lui Horace Gold (iulie 1952). Din corespondența lui Clifton rezultă că Gold "a devastat
Mark Clifton () [Corola-website/Science/322843_a_324172]
-
(n. 1906 -d. 1963) a fost un scriitor american de literatură științifico-fantastică. Clifton a început să publice în mai 1952, prima sa povestire fiind "What Have I Done?", cuprinsă ulterior în multe antologii. Altă povestire populară a fost "Star Bright", prima dintre cele trei apărute în revista "Galaxy" a lui Horace Gold (iulie 1952). Din corespondența lui Clifton rezultă că Gold "a devastat editorialistic" povestirea, publicând-o într-o formă extrem de diferită. Povestirea a fost
Mark Clifton () [Corola-website/Science/322843_a_324172]
-
What Have I Done?", cuprinsă ulterior în multe antologii. Altă povestire populară a fost "Star Bright", prima dintre cele trei apărute în revista "Galaxy" a lui Horace Gold (iulie 1952). Din corespondența lui Clifton rezultă că Gold "a devastat editorialistic" povestirea, publicând-o într-o formă extrem de diferită. Povestirea a fost comparată în mod favorabil cu "Mimsy Were the Borogoves" a lui Kuttner și Moore, apărută în revista "Astounding" cu nouă ani mai devreme. Jumătate din opera sa se încadrează în
Mark Clifton () [Corola-website/Science/322843_a_324172]
-
antologii. Altă povestire populară a fost "Star Bright", prima dintre cele trei apărute în revista "Galaxy" a lui Horace Gold (iulie 1952). Din corespondența lui Clifton rezultă că Gold "a devastat editorialistic" povestirea, publicând-o într-o formă extrem de diferită. Povestirea a fost comparată în mod favorabil cu "Mimsy Were the Borogoves" a lui Kuttner și Moore, apărută în revista "Astounding" cu nouă ani mai devreme. Jumătate din opera sa se încadrează în două serii: seria "Bossy" (despre un computer cu
Mark Clifton () [Corola-website/Science/322843_a_324172]
-
(n. 29 aprilie 1960, Ottawa, Ontario) este un scriitor canadian de literatură științifico-fantastică. A publicat peste 20 de romane, iar povestirile sale au apărut în "Analog Science Fiction and Fact", "Amazing Stories", "On Spec", "Nature" și în multe antologii. A câștigat numeroase premii, printre care premiul Nebula (1995), premiul Hugo (2003) și premiul John W. Campbell (2006) și altele. Sawyer s-
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
în Mississauga. Opera lui Sawyer explorează frecvent intersecția dintre știință și religie, raționalismul câștigânn în general în fața misticismului (mai ales în "Far-Seer", "Alegerea lui Hobson", "Programatorul divin" și cele trei volume ale trilogiei Neanderthal Parallax ["Hominids", "Humans" și "Hybrids"], plus povestirea "The Abdication of Pope Mary III", publicată inițial în "Nature", 6 iulie 2000). Sawyer are o slăbiciune pentru paleontologie, lucru vizibil în trilogia Quintaglio Ascension ("Far-Seer", "Fossil Hunter" și "Foreigner"), care povestește despre o lume străină pe care au fost
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
Hobson", "Identity Theft", "Biding Time" și "Shed Skin". Interesul său în studiul conștiinței se întrevede și în "Wake", care tratează emergența spontană a conștiinței în infrastructura web-ului. Interesul său în fizica cuantică (în special calculatoarele cuantice) este vizibil în povestirile "You See But You Do Not Observe" (o pastișă Sherlock Holmes) și "Iterations,", precum și în romanele "Factoring Humanity" și "Hominids". SETI joacă un rol important în acțiunea din "Golden Fleece", "Factoring Humanity", "Mindscan", "Rollback", nuveleta "Ineluctable" și povestirile "You See
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
vizibil în povestirile "You See But You Do Not Observe" (o pastișă Sherlock Holmes) și "Iterations,", precum și în romanele "Factoring Humanity" și "Hominids". SETI joacă un rol important în acțiunea din "Golden Fleece", "Factoring Humanity", "Mindscan", "Rollback", nuveleta "Ineluctable" și povestirile "You See But You Do Not Observe" și "Flashes". Sawyer acordă atenție cosmologiei în viitorul îndepărtat din "Starplex". Instituțiile științifice reale sunt deseori folosite pentru cadrul operelor lui Sawyer, aici intrând TRIUMF ("End of an Era"), CERN ("Flashforward)", Muzeul Regal
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
o notă optimistă, chiar transcendentă. Sawyer este o apariție neobișnuită printre scriitorii SF canadieni din cauza cadrului și problemelor cotidiene tipice Canadei folosite în romanele sale. Politica sa este deseori descrisă ca fiind liberală în conformitate cu standardele canadiene (a contribuit cu o povestire intitulată "The Hand You're Dealt" la antologia SF libertariană "Free Space" și cu alta, "The Right's Tough", la antologia SF libertariană "Visions of Liberty"). Este atât cetățean canadian, cât și american, fiind cunoscut pentru critica adusă politicilor ambelor
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
Opera lui Sawyer trece deseori de la science fiction la romanul polițist; el a câștigat atât cel mai important premiu SF canadian (premiul Aurora), cât și pe cel mai important premiu din domeniul romanului de ficțiune polițist (premiul Arthur Ellis), cu povestirea din 1993 "Just Like Old Times." "Illegal Alien" este o dramă a cărei acțiune se petrece într-o sală de judecată, inculpatul fiind un extraterestru; în "Hominids", un neanderthalian e judecat de perechea sa pentru aparenta ucidere a unui alt
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]