282,134 matches
-
mg de Glivec a determinat o scădere a Cmax și a ASC( 0- ∞ ) cu cel puțin 54 % și 74 % față de valorile corespunzătoare fără tratament cu rifampicină . Rezultate similare au fost observate la pacienți cu glioame maligne tratați cu Glivec în timpul administrării de medicamente antiepileptice inductoare enzimatice ( MAEIE ) cum sunt carbamazepină , oxcarbamazepină și fenitoină . Valoarea ASC plasmatică pentru imatinib a scăzut cu 73 % în comparație cu pacienții care nu utilizează MAEIE . Trebuie evitată utilizarea concomitentă a rifampicinei sau a altor inductori puternici ai CYP3A4
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
cu levotiroxină , expunerea plasmatică la levotiroxină poate fi redusă când Glivec este administrat concomitent cu alte medicamente ( vezi pct . 4. 4 ) . Prin urmare , se recomandă prudență . Cu toate acestea , mecanismul interacțiunii observate este în prezent necunoscut . Există experiență clinică în ceea ce privește administrarea concomitentă de Glivec cu chimioterapice la pacienții LLA Ph+ ( vezi pct . 5. 1 ) , dar interacțiunile medicamentoase dintre imatinib și tratamentele chimioterapice nu sunt foarte bine descrise . Pot crește evenimentele adverse ale imatinibului , cum sunt hepatotoxicitatea , mielosupresia și altele , și s-
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
4. 8 Reacții adverse Pacienții în stadii avansate ale afecțiunilor maligne pot avea numeroase manifestări confundabile din punct de vedere medical , care pot face dificilă evaluarea cauzei reacțiilor adverse datorită varietății simptomelor corelate cu boala de bază , progresia acesteia și administrarea concomitentă a numeroase medicamente . 34 observată la 2, 4 % dintre pacienții diagnosticați recent , 4 % dintre pacienții în fază cronică tardivă după eșecul tratamentului cu interferon , 4 % dintre pacienții în fază accelerată după eșecul tratamentului cu interferon și 5 % dintre pacienții
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
pleurezia , ascitele , edemul pulmonar și creșterea rapidă în greutate , cu sau fără edem superficial pot fi descrise sub numele comun de „ retenție hidrică ” . Aceste reacții adverse pot fi controlate de obicei prin întreruperea temporară a tratamentului cu Glivec și prin administrarea de diuretice și alte măsuri terapeutice de susținere adecvate . Cu toate acestea , unele dintre aceste reacții adverse pot fi grave sau pot pune în pericol viața pacientului , iar câțiva pacienți în criză blastică au decedat cu un istoric clinic complex
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
și de nutriție Frecvente : Mai puțin frecvente : Rare : 36 Herpes zoster , herpes simplex , rinofaringită , pneumonie , sinuzită , celulită , infecție a căilor respiratorii superioare , gripă , infecție a căilor urinare , gastroenterită , sepsis Frecvente : Mai puțin frecvente : Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Foarte frecvente : Frecvente : Mai puțin frecvente : Retenție de lichide și edem , oboseală Slăbiciune , pirexie , anasarcă , frisoane , rigiditate musculară Dureri toracice , stare generală de rău Mai puțin frecvente : Rare : Creșterea valorii enzimelor hepatice Hiperbilirubinemie , hepatită , icter Insuficiență hepatică 9 , necroză hepatică
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
i . v . , zilele 4 , 11 ; doxorubicină 50 mg/ m i . v . ( 24 ore ) , VCR 2 mg i . v . lunar , timp de 13 luni ; prednisolon 200 mg oral , 5 zile pe lună timp de 13 luni Toate tipurile de tratament includ administrarea de steroizi pentru profilaxia SNC . C- Ara : citozină arabinozidă ; CF : ciclofosfamidă ; DEX : dexametazonă ; MTX : metotrexat ; 6- MP : 6- mercaptopurină VM26 : tenipozidă ; VCR : vincristină ; IDA : idarubicină ; i . v . : intravenos LLA Ph+ recidivantă/ refractară : Atunci când imatinibul a fost administrat în monoterapie la
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
bazează pe ratele de răspuns hematologic și citogenetic . Nu există studii controlate care să demonstreze un beneficiu clinic sau o rată de supraviețuire crescută . Un studiu clinic deschis , multicentric , de fază II ( studiul B2225 ) a fost realizat pentru a testa administrarea Glivec la diferite populații de pacienți care suferă de boli cu potențial letal asociate tirozin- kinazelor proteice Abl , Kit sau FCDP- R . Acest studiu a inclus 7 pacienți cu MDS/ MPD care au fost tratați cu Glivec 400 mg pe
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
conform RT- PCR . Răspunsurile hematologice și citogenetice au fost susținute un timp median de 49 luni ( interval 19- 60 ) , respectiv , 47 luni ( interval 16- 59 ) . Rata totală a supraviețuirii este de 65 luni de la diagnosticare ( interval 25- 234 ) . În general , administrarea Glivec la pacienții fără translocație genetică nu a dus la nicio ameliorare . Studii clinice în SHE/ LEC Un studiu deschis , multicentric , de fază II ( studiu B2225 ) a fost realizat pentru a testa administrarea Glivec la diferite populații de pacienți care
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
de la diagnosticare ( interval 25- 234 ) . În general , administrarea Glivec la pacienții fără translocație genetică nu a dus la nicio ameliorare . Studii clinice în SHE/ LEC Un studiu deschis , multicentric , de fază II ( studiu B2225 ) a fost realizat pentru a testa administrarea Glivec la diferite populații de pacienți care suferă de boli care pun viața în pericol asociate tirozin - kinazelor proteice Abl , Kit sau FCDP- R . În acest studiu , 14 pacienți cu SHE/ LEC au fost tratați cu 100 mg până la 1000
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
se administrează cu o masă bogată în lipide , viteza de absorbție a imatinib a prezentat o reducere minimă ( scăderea cu 11 % a Cmax și prelungirea tmax cu 1, 5 ore ) , cu o mică scădere a ASC ( 7, 4 % ) comparativ cu administrarea à jeun . Distribuție Pe baza experimentelor in vitro , la concentrațiile de imatinib relevante clinic , proporția de legare de proteinele plasmatice a fost de aproximativ 95 % , în principal de albumină și alfa- acid- glicoproteină , în timp ce proporția de legare de lipoproteine a
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
a inhibat metabolizarea paclitaxelului ca rezultat al inhibării competitive a CYP2C8 ( Ki = 34, 7 µM ) . Această valoare a Ki este mult mai mare decât concentrațiile plasmatice de imatinib previzibile la pacienți , ca urmare , nefiind de așteptat nici o interacțiune în cazul administrării concomitente a imatinibului fie cu 5- fluorouracil , fie cu paclitaxel . Eliminare Pe baza eliminării compusului( compușilor ) după administrarea unei doze orale de imatinib marcat cu 14 C , aproximativ 81 % din doză a fost eliminată în decurs de 7 zile în
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
Ki este mult mai mare decât concentrațiile plasmatice de imatinib previzibile la pacienți , ca urmare , nefiind de așteptat nici o interacțiune în cazul administrării concomitente a imatinibului fie cu 5- fluorouracil , fie cu paclitaxel . Eliminare Pe baza eliminării compusului( compușilor ) după administrarea unei doze orale de imatinib marcat cu 14 C , aproximativ 81 % din doză a fost eliminată în decurs de 7 zile în fecale ( 68 % din doză ) și în urină ( 13 % din doză ) . Imatinibul nemetabolizat a reprezentat 25 % din doză ( 5
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
aproximativ 81 % din doză a fost eliminată în decurs de 7 zile în fecale ( 68 % din doză ) și în urină ( 13 % din doză ) . Imatinibul nemetabolizat a reprezentat 25 % din doză ( 5 % în urină , 20 % în fecale ) , Farmacocinetica în plasmă După administrarea orală la voluntari sănătoși , t½ a fost de aproximativ 18 ore , ceea ce sugerează că administrarea în priză unică zilnică este adecvată . Creșterea medie a ASC la creșterea dozei a fost liniară și proporțională cu dozele orale de imatinib administrate , în
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
din doză ) și în urină ( 13 % din doză ) . Imatinibul nemetabolizat a reprezentat 25 % din doză ( 5 % în urină , 20 % în fecale ) , Farmacocinetica în plasmă După administrarea orală la voluntari sănătoși , t½ a fost de aproximativ 18 ore , ceea ce sugerează că administrarea în priză unică zilnică este adecvată . Creșterea medie a ASC la creșterea dozei a fost liniară și proporțională cu dozele orale de imatinib administrate , în intervalul 25- 1000 mg . După administrări repetate în priză unică zilnică , nu s- au observat
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
a fost de aproximativ 18 ore , ceea ce sugerează că administrarea în priză unică zilnică este adecvată . Creșterea medie a ASC la creșterea dozei a fost liniară și proporțională cu dozele orale de imatinib administrate , în intervalul 25- 1000 mg . După administrări repetate în priză unică zilnică , nu s- au observat modificări ale cineticii imatinibului , iar acumularea la starea de echilibru a fost de 1, 5- 2, 5 ori mai mare . Farmacocinetica la pacienții cu GIST La pacienții cu GIST expunerea la
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
greutatea de 100 kg clearance- ul va crește la 11, 8 l/ oră . Aceste modificări nu sunt considerate suficiente pentru justifica ajustarea dozei în funcție de greutatea corporală . Farmacocinetica la copii Ca și la pacienții adulți , imatinibul a fost absorbit rapid după administrarea orală la pacienții copii din ambele studii , de fază I și fază II . La copii , administrarea unor doze de 260 , respectiv 340 mg/ m și zi a determinat aceeași expunere ca administrarea la pacienții adulți a unor doze de 400
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
sunt considerate suficiente pentru justifica ajustarea dozei în funcție de greutatea corporală . Farmacocinetica la copii Ca și la pacienții adulți , imatinibul a fost absorbit rapid după administrarea orală la pacienții copii din ambele studii , de fază I și fază II . La copii , administrarea unor doze de 260 , respectiv 340 mg/ m și zi a determinat aceeași expunere ca administrarea la pacienții adulți a unor doze de 400 mg , respectiv 600 mg . Compararea ASC( 0- 24 ) în ziua 8 și ziua 1 la doza
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
pacienții adulți , imatinibul a fost absorbit rapid după administrarea orală la pacienții copii din ambele studii , de fază I și fază II . La copii , administrarea unor doze de 260 , respectiv 340 mg/ m și zi a determinat aceeași expunere ca administrarea la pacienții adulți a unor doze de 400 mg , respectiv 600 mg . Compararea ASC( 0- 24 ) în ziua 8 și ziua 1 la doza de 340 mg/ m și zi a evidențiat o acumulare a medicamentului de 1, 7 ori
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
la suprafața corporală . Efectele teratogene observate au inclus exencefalia sau encefalocelul , absența/ reducerea oaselor frontale și absența oaselor parietale . Aceste efecte nu s- au observat la doze ≤ 30 mg/ kg . Într- un studiu de 2 ani privind carcinogenitatea la șobolani , administrarea imatinibului în doze de 15 , 30 și 60 mg/ kg și zi a determinat o scădere semnificativă statistic a longevității masculilor la doze de 60 mg/ kg și zi și a femelelor la ≥ 30 mg/ kg și zi . Examinarea histopatologică
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
este foarte limitată ( vezi pct . 5. 1 ) . Cu excepția LGC în fază cronică recent diagnosticate , nu există studii clinice controlate care să demonstreze un beneficiu clinic sau creșterea duratei de viață pentru aceste boli . 52 4. 2 Doze și mod de administrare Tratamentul trebuie inițiat de un medic specializat în tratamentul pacienților cu afecțiuni maligne hematologice și sarcoame maligne , după cum este adecvat . Pentru doze de 400 mg și mai mari ( vezi recomandările privind doza de mai jos ) este disponibil un comprimat ( nedivizabil
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
3 . Tratamentul cu Glivec se reia la doza anterioară ( adică dinaintea reacției adverse severe ) . Dacă NAN revine la < 1, 0 x 109/ l și/ sau numărul plachetelor < 50 x 109/ l , se repetă punctul 1 și se reia administrarea Glivec la doza redusă de 300 mg . Faza cronică a LGC la plachete < 50 x 109/ l a NAN < 0, 5 x 109/ l 2 . 3 . ≥ 75 x 109/ l . Tratamentul cu Glivec se reia la doza anterioară
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
l . Tratamentul cu Glivec se reia la doza anterioară ( adică dinaintea reacției adverse severe ) . Dacă NAN revine la < 1, 0 x 109/ l și/ sau numărul plachetelor < 50 x 109/ l , se repetă punctul 1 și se reia administrarea Glivec la doza redusă de 260 mg/ m . Faza accelerată a LGC și criza blastică și LLA Ph+ ( doza inițială și/ sau numărul plachetelor < 10 x 109/ l Dacă citopenia nu este asociată leucemiei , se reduce doza de Glivec
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
de Glivec la 400 mg . 3 . Dacă citopenia persistă 2 săptămâni , se reduce în continuare doza la 300 mg . a NAN < 0, 5 x 109/ l Dacă citopenia persistă 4 săptămâni și tot nu este asociată leucemiei , se întrerupe administrarea Glivec până când NAN ≥ 1 x 109/ l și numărul plachetelor ≥ 20 x 109/ l , apoi tratamentul se reia cu doza de 300 mg . Faza accelerată a LGC și criza blastică la copii ( doza inițială și/ sau numărul plachetelor Dacă citopenia
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
nu este asociată leucemiei , se reduce doza de Glivec la 55 260 mg/ m . 3 . Dacă citopenia persistă 2 săptămâni , se reduce doza la 200 mg/ m . Dacă citopenia persistă 4 săptămâni și tot nu este asociată leucemiei , se întrerupe administrarea Glivec până când NAN ≥ 1 x 109/ l și numărul plachetelor ≥ 20 x 109/ l , apoi tratamentul se reia cu doza de 200 mg/ m . NAN < 1, 0 x 109/ l PDFS ≥ 1, 5 x 109/ l și numărul plachetelor
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
109/ l 2 . 3 . Tratamentul cu Glivec se reia la doza de 600 mg . Dacă NAN revine la < 1, 0 x 109/ l și/ sau numărul plachetelor < 50 x 109/ l , se repetă punctul 1 și se reia administrarea Glivec la doza redusă de 400 mg . NAN = număr absolut de neutrofile a apare după cel puțin 1 lună de tratament Utilizarea la copii : Nu există experiență privind utilizarea la copii cu LGC cu vârsta sub 2 ani ( vezi pct
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]