24,570 matches
-
1995; Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic, București, 1978; A fi, a face, a avea, București, 1985; Eu & tu & el & ea... sau Dialogul generalizat, București, 1990; Firul ierbii, Craiova, 1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București, 2000; Mai avem un viitor? România la început de mileniu. Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, cuvânt înainte Sorin Antohi, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic, pref. Vera Călin, București, 1969; Jean-Paul Sartre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Cesereanu, De la „dialogul interior” la „dialogul generalizat”, ST, 1991, 2-3; Sorin Vieru, Mihai Șora la 75 de ani. Un filosof al dialogului, „22”, 1991, 45; Andrei Ionescu, Ajunge să fii atent, VR, 1992, 5; Virgil Nemoianu, Mihai Șora și tradițiile filosofiei românești, LAI, 1993, 48; Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Șora și condiția dialogului interior, VR, 1997, 1-2; Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, București, 1998, 33-50; Dorin-Liviu Bâtfoi, Febra întrebărilor, RL, 1999, 25; Mariana Filimon, Întrebări și răspunsuri, CNP, 1999, 9-10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste literare. Într-adevăr, preocupările de arheologie și de istorie (colaborează Marin Nica, Gh. Popilian, Șt. Ștefănescu) se îmbină cu cele de filologie (I. Coteanu, Al. Graur, Gh. Bolocan), sociologie, filosofie, economie și uneori cu cele literare. Cu studii și articole de istorie literară sunt prezenți Ovidiu Ghidirmic (despre G. Călinescu, Mateiu I. Caragiale, maiorescianism), M. Andreescu-Schenker (Poezia lui Mircea Dinescu), Const. M. Popa (despre Rebreanu, Sadoveanu), iar Marin Sorescu publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea să înțeleagă filosofia lor orientală despotică trebuie să caute exemple dincolo de Nistru. În ciuda prevederilor Constituției, țăranii erau excluși de la reprezentarea în "colegiile electorale"23. Realizările din 1848, 1859 și 1866 au constituit ulterior subiectul multor dezbateri. "Bonjuriștii" (identificați în cea mai mare parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Realizările din 1848, 1859 și 1866 au constituit ulterior subiectul multor dezbateri. "Bonjuriștii" (identificați în cea mai mare parte cu liberalii) au supus România la un fel de "tratament de șoc", grefînd o constituție belgiană, codul napoleonian, structura administrativă franceză, filosofia și mentalitatea franceză, arhitectura și manierele franțuzești, ba chiar și teatrul francez (și romanele lui DumasTatăl), pe baze semibarbare. Alienarea instituțională a elitei a fost urmată de alienarea culturală, ceea ce a dus la apariția unui abis între clasele de sus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și îi simpatiza pe muncitori, el considera că națiunea era alcătuită nu numai din aceste două clase; și că națiunea este mai importantă decît clasele. În ultimă instanță însă, nici marxismul, nici junimismul nu vor fi adoptate de Iorga drept filosofia sa politică, ci doar naționalismul marelui poet național Mihai Eminescu. Iorga nu a adoptat imediat ideile lui Eminescu. Eminescu își făcuse apariția pentru el după ce se familiarizase cu un vast spectru filosofic. Dar Eminescu va constitui ulterior influența decisivă, modelîndu-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui viață a trăit 39 de ani a fost plină de suferințe. Educat la Cernăuți, Viena și Berlin, era un bun cunoscător al literaturii universale, al celei a Antichității și a Orientului, mai ales al literaturii și al lucrărilor de filosofie germană. Literatura germană însemna pentru el mai cu seamă romanticii tîrzii (Heine, Hölderlin, Novalis ș. a.) și atmosfera orașului Jena. De aici provin atît pesimismul sentimental, religios și metafizic, cît și naționalismul romantic al lui Eminescu. Era tot timpul fascinat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în munca lor la ajutorul imaginației și al instinctului. Atitudinea lui Iorga în privința aceasta este prudentă. El susținea că, întrucît istoria nu este o știință, iar verificarea exactă pe baza raționamentului deductiv nu este întotdeauna posibilă, nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas un impresionist și un naționalist romantic, bizuindu-se pe instinctele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și al instinctului. Atitudinea lui Iorga în privința aceasta este prudentă. El susținea că, întrucît istoria nu este o știință, iar verificarea exactă pe baza raționamentului deductiv nu este întotdeauna posibilă, nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas un impresionist și un naționalist romantic, bizuindu-se pe instinctele și pe spontaneitatea geniului său, fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1916 și 1919) și în anii '30, deceniul crucial al acestui secol din punct de vedere politic, Iorga a muncit febril. Randamentul său este inegal calitativ și ca intensitate, așa cum era și de așteptat de la o persoană avînd reacții diverse, filosofia romantică, stilul impresionist și vastul său intelect; dacă ar fi dat dovadă de o intensitate egală timp de treizeci de ani, n-ar fi fost nimic altceva decît un automat. Și-a adunat adesea articolele și le-a publicat sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
publicat prompt în "Neamul românesc"), Iorga a comandat o statuie a lui Cuza Vodă, înfăptuitorul unirii românilor, care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ferdinand se va ridica împotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sfîrșitul secolului al XIX-lea. El durase practic pînă în 1914: o epocă plină de speranțe care a început poate o dată cu luminile Iluminismului și își avea rădăcinile în filosofie. S-a declanșat o serie de tragedii, una aducînd-o inexorabil după ea pe cealaltă; iar aceste succesiuni nu ajunseseră în nici un caz la sfîrșit. După împușcătura aceea de la Sarajevo, așa cum spunea Winston Churchill, "evenimentele au depășit foarte mult spațiul unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această contradicție și să explice cum un popor preocupat permanent de gîndirea abstractă și idealistă putea, în momentul următor, să fie gata să se dedea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
parte dintre cei care protestau împotriva abuzurilor liberalilor în detrimentul democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre stînga sau spre extrema stîngă? Filosofia lui Iorga se rezuma la sămănătorism. El numea fondarea Internaționalei a III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici se spulberase între timp; aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Fier (le folosim fără tragere de inimă, dar nu dispunem de altele. Dar chiar dacă ar fi doar parțial adevărate, ele scot în evidență esența problemei). Situația Universității de la Cernăuți în 1920: Numărul de studenți Credința Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodocși (români, lipoveni, alți ortodocși) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credințe 31 n/a Evrei 506 574 În Basarabia, în școlile elementare, proporția dintre români sau alte naționalități și evrei pare mult mai echilibrată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ruși, alți slavi) 1,535 690 Evrei 6,302 1,341 Liceele particulare din Vechiul Regat Oraș Români Evrei București 441 781 Iași 37 108 Galați 190 199 Universitatea din Iași Facultatea Români Evrei Medicina 546 831 Farmacia 97 229 Filosofia 1,073 421 Dreptul 1,743 470 Echilibrarea procentajului studenților români și evrei este evidentă la facultățile de drept și filosofie, acestea fiind domeniile destinate funcțiilor administrative sau sinecurilor. Evreii încercau să se specializeze în diferite profesii, dar economia românească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
781 Iași 37 108 Galați 190 199 Universitatea din Iași Facultatea Români Evrei Medicina 546 831 Farmacia 97 229 Filosofia 1,073 421 Dreptul 1,743 470 Echilibrarea procentajului studenților români și evrei este evidentă la facultățile de drept și filosofie, acestea fiind domeniile destinate funcțiilor administrative sau sinecurilor. Evreii încercau să se specializeze în diferite profesii, dar economia românească nu oferea suficiente posibilități. Numărul foarte mare de studenți evrei l-a făcut pe Codreanu să exclame îngrozit: Vom avea oare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident memorabil. Era la începutul unei nefericite controverse iscate între Iorga și alt mare reprezentant al spiritului românesc, Mircea Eliade. Eliade era pe atunci tînăr student al Facultății de Filosofie a Universității din București. A devenit ulterior filosof religios, poate cel mai bun interpret al misticismului creștin-ortodox. Eliade căuta trăsăturile comune ale tuturor credințelor religioase, încercînd să găsească numitorii comuni ai misticismului universal, devenind astfel un expert în hinduism și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care și-a asumat-o Iorga în această perioadă a fost să scrie o istorie universală sau (cum îi spunea el) Istoria umanității. El încerca să întregească istoria omenirii și să găsească în ea un loc pentru istoria României. Conform filosofiei istorice a lui Iorga, istoria fiecărei națiuni face parte din istoria universală. Drept urmare, trebuie să existe manifestări comune în cadrul istoriei omenirii. A explicat că încearcă să urmărească într-o "manieră sintetică și organică" marele curent al istoriei universale, căutînd să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii erau în continuare flămînzi și goi, trăgînd concluzia că truda umană submina fericirea oamenilor ca urmare a Revoluției Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum și a logicii carteziene. Individul era lăsat liber, pradă poftelor sălbatice și incapacității lui de a se adapta și de a prevedea viitorul. "Nebunia individului, care distruge materia primă, va duce nu numai la nimicirea civilizației
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui cultural". Cea mai mare parte dintre ei aveau între 20 și 30 de ani și nu făceau parte din instituțiile politice. Adevărata lor rațiune de a trăi era atacarea acestora. Dat fiind că evoluția organică era piatra unghiulară a filosofiei lui Iorga, Legiunea și activitățile acesteia erau de neconceput pentru el. În 1934, Biserica Ortodoxă din Transilvania a luat atitudine împotriva lui Iorga, subliniind faptul că, deși era ortodox, sprijinea Biserica Unită. Pe de altă parte, Biserica Unită din Bucovina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față de țara sa i-au dominat viața și activitățile. El a devenit istoric și politician datorită naționalismului său, iar naționalismul a determinat caracterul tradițional al politicii sale. Jurnalismul său a fost un jurnalism naționalist. În calitate de critic literar, sămănătorismul a devenit filosofia sa centrală, bazată pe naționalismul său cultural, așa cum erau și scrierile și piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar și oratorul era inseparabil de naționalismul său, care constituie sursa eforturilor sale supraomenești, a realizărilor și greșelilor sale, și care i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Adevărul ilustrat", 1895, nr. 2133 86 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 254-255 87 Op. cit., vol. I, p. 267 88 Op. cit., vol. I, p. 317. Ceea ce nu înseamnă deloc că Iorga era un ignorant într-ale filosofiei raționale. El a ținut o serie de conferințe despre Descartes, modele de claritate penetrantă. Revoluția filosofică înfăptuită de autorul lucrării Discurs de la méthode era prezentată cu o bogăție de referințe. Mult mai tîrziu, mulți profesori de filosofie de la București (ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ignorant într-ale filosofiei raționale. El a ținut o serie de conferințe despre Descartes, modele de claritate penetrantă. Revoluția filosofică înfăptuită de autorul lucrării Discurs de la méthode era prezentată cu o bogăție de referințe. Mult mai tîrziu, mulți profesori de filosofie de la București (ca Vasile Ghețu) își aminteau de aceste conferințe cu o admirație plină de emoție. Firește, nimic nu putea fi mai străin de gîndirea lui Iorga decît îndoiala metodică a lui Descartes. Instituția universitară bucureșteană considera că prin seria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
admirație plină de emoție. Firește, nimic nu putea fi mai străin de gîndirea lui Iorga decît îndoiala metodică a lui Descartes. Instituția universitară bucureșteană considera că prin seria aceasta de conferințe, Iorga îi atrăgea atenția lui Titu Maiorescu că istoria filosofiei nu era terenul său de vînătoare privat (chasse réservée). Șeicaru, op. cit., p. 20 89 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 317 90 Op. cit., vol. I, p. 268. 91 "Anuarul Universității din București", 1897-1898, p. 8 92
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]