24,869 matches
-
au predat la Facultatea de Filosofie s-au numărat: Titu Maiorescu, Vasile Conta, Simion Bărnuțiu, Dimitrie Gusti, Ștefan Zeletin, Ion Petrovici, Mihai Ralea, Petre Andrei, Alexandru Claudian, Ștefan Bărsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stere. În anul 1990, Facultatea de Filosofie s-a constituit ca facultate autonomă în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Facultatea de Filosofie editează anual "Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza"", cu două secțiuni: cea de Filosofie și cea de Sociologie - Politologie. Începând cu anul 1999
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
Gusti, Ștefan Zeletin, Ion Petrovici, Mihai Ralea, Petre Andrei, Alexandru Claudian, Ștefan Bărsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stere. În anul 1990, Facultatea de Filosofie s-a constituit ca facultate autonomă în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Facultatea de Filosofie editează anual "Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza"", cu două secțiuni: cea de Filosofie și cea de Sociologie - Politologie. Începând cu anul 1999, apare și revista-cadru a Facultății, "Hermeneia", editată în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
Petre Botezatu, Ernest Stere. În anul 1990, Facultatea de Filosofie s-a constituit ca facultate autonomă în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Facultatea de Filosofie editează anual "Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza"", cu două secțiuni: cea de Filosofie și cea de Sociologie - Politologie. Începând cu anul 1999, apare și revista-cadru a Facultății, "Hermeneia", editată în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Litere. În ultimii ani, în cadrul Facultății de Filosofie, au apărut patru noi reviste științifice
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
Cuza"", cu două secțiuni: cea de Filosofie și cea de Sociologie - Politologie. Începând cu anul 1999, apare și revista-cadru a Facultății, "Hermeneia", editată în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Litere. În ultimii ani, în cadrul Facultății de Filosofie, au apărut patru noi reviste științifice: "Argumentum", "Cultura", "Caiete sociologice", "Revista de cercetare și intervenție socială". Printre instituțiile europene partenere sunt Centrul Internațional de Cercetare și Studii Interdisciplinare din Paris, Facultatea "Jean Monnet" a Universității Paris-Sud Orsay, Universitatea de Științe
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
(n. 17 ianuarie 1937, Rabat) este un filozof de limba franceză, cu orientare marxista respectiv comunistă, matematician, dramaturg și romancier. El a fost din 1969 până în 1999 profesor la Universitatea Paris VIII ("Université Paris-VIII"), apoi director al Institutului de Filosofie din cadrul École normale supérieure (ENS) din Paris. Chiar și după pensionare lucrează încă la "Collège internațional de philosophie". Badiou a fost mult timp unul dintre liderii maoismului francez. Tatăl lui Badiou, Raymond Badiou (1905-1996), a fost profesor de matematică la
Alain Badiou () [Corola-website/Science/336954_a_338283]
-
jandarmi Teodor Martin și al soției sale, Ana (n. Bora). A absolvit cursurile Școlii Normale din Blaj în 1945, după care a lucrat un an ca învățător rural în județul Sălaj (1945-1946) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Liviu Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
etnie evreiască; era fiul agronomului Henri Sragher și al Iuliei (n. Mandel). A absolvit școala primară la București, apoi liceul teoretic evreiesc („Liceul Graur”) în 1941, după care a urmat „Colegiul Onescu pentru Studenți Evrei” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1946). A debutat ca publicist cu un articol despre André Malraux în "Studentul român" (1946), unde va fi secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la "Jurnalul de dimineață" (1946-1947), la Agerpres
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
1917, Chișinău - d. 21 decembrie 1966, București) a fost un istoric literar, folclorist și poet român. S-a născut la Chișinău în familia istoricului literar Ștefan Ciobanu, viitor profesor universitar și membru al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1940), apoi studii de specializare în Franța (1942). Obține în 1945 titlul academic de doctor în litere al Universității din București cu teza "Poporanismul. Geneză, evoluție, ideologie". După revenirea de la studiile postuniversitare din Franța a lucrat
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
cultura occidentală și cea extrem orientală). În 2010 îi apare cartea " Dincolo de ironie și ironism - plecând de la discuții virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo" , reeditată în 2015. Din 2002 este membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române și, din același an, redactor șef al revistei NOEMA (CRIFST). Din 2014 devine membru afiliat la Institutul de Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române. Un capitol separat din viața sa este cel legat de
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
2004, în Mayapur a primit inițierea spirituală la Jayapataka Swami, care i-a dat numele de "". Este conducătorul onorific al Institutului de tehnologii spirituale aplicate , fondat de Bhakti Tirtha Swami. Călătorește, ocupându-se de popularizarea culturii Vaishnavismului. Ține prelegeri de filosofie și cultură Vaishanvă. Continuă să se ocupe de pictură. Este autorul a mai multor cărți.
Chaitanya Chandra Charan Das () [Corola-website/Science/337454_a_338783]
-
hinduism (și în alte părți ale culturii indiene), "chi" in religia igbo, "pneuma" în Grecia Antică, "mana" în cultura din Hawaii, "lüng" în budismul tibetan, "manitou" în cultura popoarelor indigene din America, "ruah" în cultura ebraică și "energia vitală" în filosofia occidentală. Unele elemente ale conceptului "qi" pot fi găsite în termenul "energie" atunci când este utilizat în contextul diverselor forme ezoterice de spiritualitate și în medicina alternativă. Elementele definitorii ale conceptului pot fi, de asemenea, găsite în Vest în cultura populară
Qi () [Corola-website/Science/337452_a_338781]
-
fondatorii Centrului de Înalte Studii Tibetane din Elveția, "Rabten Choeling". Printre responsabilitățile administrative, Maestrul Gonsar Rinpoche oferă cu regularitate învățături direct în limba franceză, engleză, germană sau tibetană studenților laici și călugărilor. A studiat îndelung limbile străine, cultura occidentală și filosofia orientală, îndeosebi învățăturile lui Buddha și transmite cunoașterea sa mai departe atât ascultătorilor occidentali cât și celor tibetani. s-a născut în 1949 la Shigatse, într-o familie cu descendențe regale, iar la vârsta de 6 ani se înscrie la
Gonsar Tulku Rinpoche () [Corola-website/Science/328418_a_329747]
-
José de Calasanz, a luat hotărârea de a deveni preot. Dăruirea, generozitatea lui, dorința lui de a ajuta pe alții, erau însoțite de o puternică și vie credință în Dumnezeu, intensificate de exemplu și educația primite în familie. A studiat filosofia și dreptul canonic la Universitatea din Lérida (1571-1576), și de teologie la Universitatea din Valencia (1578-1579) și din Alcalá de Henares. Într-un prim moment, nu a primit aprobarea tatălui, deoarece, murind fratele mai mare al lui José, tatăl său
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
s-a născut în orașul Victoria, din Chile, pe 24 iulie 1950 și a trăit în orașul Concepcíon. Cere azil politic în România, unde ajunge în iunie 1974. Își continua studiile de filosofie la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași, oraș în care se va stabili. Până la evenimentele din Decembrie 89, activează că bibliotecar (timp de 17 ani) la Bibliotecă Centrală Universitară din Iași. Din 1990, obține postul de lector la Catedră de
Mario Castro Navarrete () [Corola-website/Science/336481_a_337810]
-
funcția de decan al Facultății de Științe de la Harvard și a fost considerat unul dintre cei mai populari profesori ai universității. El a publicat mai multe tratate lungi și scurte în timpul vieții sale, cu subiecte variind de la studii topografice la filosofie morală.
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
toate convențiile sociale și se specializează în a seduce fete virgine de la țară. Într-o scenă notorie, o fată încearcă să se spele jenantele pete albe de pe rochia ei după actul sexual cu Sanin. Romanul a fost scris sub influența filosofiei lui Max Stirner și a fost menit să explice principiile anarhoindividualismului. Arțîbașev a declarat următoarele în ceea ce privește formarea sa ca scriitor: „Formarea mea a fost foarte puternic influențată de Lev Tolstoi, deși n-am împărtășit opiniile sale cu privire la non-rezistența la rău
Mihail Arțîbașev () [Corola-website/Science/336511_a_337840]
-
d. 30 aprilie 1911, Florența) a fost un filozof polonez, scriitor, publicist literar și de critic de teatru. El este considerat a fi unul dintre cei mai importanți filosofi polonezi din toate timpurile și este cunoscut pentru conceptul său de „filosofie a forței de muncă”, înrădăcinată în marxism. În afară de Marx, printre inspirațiile sale majore au fost Sorel, Nietzsche, Bergson, Carlyle și Newman. Ideea de bază a lui Brzozowski a fost bazată pe conceptul de angajat intelectual social (artist). Deși a fost
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
dezvoltarea gândirii marxiste. El l-a acuzat pe Engels de "determinism vulgar" și de faptul că el conducea marxismul față de perspectiva naivă și reducționistă de "necesitate economică". În cele din urmă, el și-a dezvoltat propriul său program filozofic numit "filosofia forței de muncă", care a subliniat rolul activității umane în crearea și recrearea realității. Acesta a fost un concept de respingere reificare și alienare a actelor umane și în noțiunea lui Brzozowski, a fost extinderea naturală a ideilor marxiste cheie
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
alte opere precum "Sikke-i Tasdik-i Gaybi" și "Talikat". Pentru Nursi, "noul Said" este preferabil "vechiului Said", tranziția ocupând câțiva ani din viața sa. În acest răstimp a experimentat schimbări profunde în lumea sa interioară, pe măsură ce a renunțat la politică și filosofie și s-a dedicat credinței și cunoașterii Coranului. În perioada "noului Said", s-a dedicat lecturării exclusive a Coranului, înregistrând sensurile ce izvorau din inima sa. Pentru el și discipolii săi, a scrie sensuri, a le citi și a le
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
a fondat Frăția Musulmană din Egipt. Gamal al-Banna, reformatorul musulman liberal este stră-unchiul său. Tatăl său a fost o figură proeminentă în Fratia Musulmană și a fost exilat de către Gamal Abdul Nasser din Egipt în Elveția. Tariq Ramadan a studiat filosofia și literatura franceză la nivel de masterat și deține un doctorat în studii arabe și islamice de la Universitatea din Geneva. A scris, de asemenea, o disertație de doctorat pe despre Friedrich Nietzsche, intitulată ” Nietzsche un istoric al filosofiei.” În 2005
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
a studiat filosofia și literatura franceză la nivel de masterat și deține un doctorat în studii arabe și islamice de la Universitatea din Geneva. A scris, de asemenea, o disertație de doctorat pe despre Friedrich Nietzsche, intitulată ” Nietzsche un istoric al filosofiei.” În 2005, el a avut o cercetare la Fundația Lokahi. În 2007, el a aplicat cu succes pentru profesorat în studii islamice la Universitatea din Leiden, dar apoi a refuzat să ocupe poziția, invocând motive profesionale. Începând cu septembrie 2009
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
și poziția musulmanilor din Occident și în țările majoritar musulmane. În general, el consideră că este necesară interpretarea Coranului, nu pur și simplu pentru a citi textul arab, ci în scopul de a înțelege sensul său și de a practica filosofia islamică. El subliniază, de asemenea, diferența dintre religie și cultură, care sunt prea adesea confundate, argumentând că cetățenia și religia sunt concepte separate, care nu ar trebui să fie amestecate. El susține că nu există niciun conflict între a fi
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
confundă cu lumina absolută (ʼ išrăq). Henry Corbin adaugă faptul că noțiunea este asociată ideii de xvarnah, ale cărei origini se regăsesc în credința mazdeană și reprezintă lumina cunoașterii supreme, echivalentui termenului de "doxa" din elină . Philip Hitti îi atribuite filosofiei sale origini maniheist- zoroastrine , adăugând că procesul de cunoaștere specific este acela al unei iluminări prin intermediul spiritelor sferelor. De altfel se subliniază și faptul că această teosofie ar fi fost marcată în secolul XII de ,începutul unei ample mișcări de
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
mișcări de organizare a vieții religioase, corespunzătoare ordinelor monahale din creștinismul medieval”, adăugând și că ,Ibn ͑Arabī, exponent al curentul iluminist (͑išrăqī) sau pseudo-empedoclean, neoplatonic și panteist întemeiat de Ibn Masarra și ben-Gabirȍl, a conturat cadrul general al filosofiei speculative sufite” . Suhrawardī, ,acest șiit convinsʼʼ își revendică o filiație care se regăsește în teologia persană preislamică Acesteia i se adaugă o serie de ideologii epistemologice care evidențiază tradiția greacă, în special manifestările lui Empedocle, ale lui Pitagora și mai
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
epistemologice care evidențiază tradiția greacă, în special manifestările lui Empedocle, ale lui Pitagora și mai ales cele aparținând lui Platon și lui Hermes Trismegistul . Așadar este vorba de o iluminare asupra trecutului, de o revigorare, de o reiterare a unei filosofii deja existente, dar care în această etapă joacă rolul de bază pentru ceea ce s-a numit ,filosofia iluminării”. Revenind la caracterul eclectic al operei suhrawardiene, amintim și faptul că Henry Corbin accentuează încorporarea tradiției alchimice în această teosofie, un rol
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]