25,627 matches
-
toate măștile afișate în societate, plăcerile vinovate, prejudecățile și fricile până nu mai rămâne decât... El și Ea. Zic Zac este spectacolul generației noastre. Vorbește despre etapele unei relații: simpatie și antipatie, porniri animalice și dezbateri filosofice, sensibilitate și cruzime, frici personale și nevoia de a ne găsi jumătatea. Toate acestea sunt înglobate într‑o călătorie psihedelică plină de umor și, mai ales, de Muzică! Zic Zac este un spectacol care transpiră - și la propriu și la figurat - energie explozivă, sexualitate
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
energie explozivă, sexualitate, umor și sensibilitate care ne învață că dacă ai carte, nu se face primăvară, că „Tăcerea este unul din argumentele cele mai greu de combătut”, că „Limba pe români îi încurcă‑n gură” și că ne e frică de frică. Așadar, doamnelor și domnilor, dansați! duminică 12 și miercuri 15 octombrie, ora 19.00 Copii răi Text: Mihaela Michailov Performer: Katia Pascariu Regia: Alexandru Mihaescu Muzică: Eduard Jak Neumann Mișcare scenică: Farid Fairuz Copii răi este un spectacol
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
sexualitate, umor și sensibilitate care ne învață că dacă ai carte, nu se face primăvară, că „Tăcerea este unul din argumentele cele mai greu de combătut”, că „Limba pe români îi încurcă‑n gură” și că ne e frică de frică. Așadar, doamnelor și domnilor, dansați! duminică 12 și miercuri 15 octombrie, ora 19.00 Copii răi Text: Mihaela Michailov Performer: Katia Pascariu Regia: Alexandru Mihaescu Muzică: Eduard Jak Neumann Mișcare scenică: Farid Fairuz Copii răi este un spectacol despre sistemul
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
la lecțiile de istorie și de religie, au de înfruntat realitatea: stalinismul, nazismul, discriminările, dogmele, nedreptățile. Viața îi obligă să crească prea repede, punându‑i la încercare: să‑și urască prietenul, să‑și iubească dușmanul, să‑și trădeze credința din frică sau din iubire. Să lupte și să moară pentru convingerile lor, să trăiască cu speranța că nu‑și vor pierde niciodată demnitatea. Clasa noastră este o poveste despre zece copii și destinul fiecăruia dintre ei, de‑a lungul a șaptezeci
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
spectacolul O scrisoare din 1920, ai pornit de la însemnările lui Andrić<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn4"><b>[4]</b></a> despre Bosnia, potrivit cărora aceasta este „o țară minunată, plină de ură și frică”, iar mai apoi ai realizat - după cum spunea actorul Adis Mehanović - că totul în Bosnia-Herțegovina a rămas la fel ca în anii ’20, singura excepție fiind arhitectura; drept urmare, ai renunțat la textul respectiv în timpul celei de-a șaptea repetiție.</i></b
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
mama” pe care le-am învățat, de cântecele pe care le-am cântat la serbări, de felicitările de opt martie pe care le făceam cu tovarășa învățătoare. Pentru mama. Mama eroină, aptă în fiecare secundă de sacrificiu, mama încorsetată în frici și neliniști care strâng tare, mama-chestionar de frumusețe și atractivitate, mama-robot care-și antrenează răbdarea mecanizată, mama-dicționar care face slalomuri printre cuvinte inventate și silabe încolăcite, mama care uneori plânge, și tace, și-așteaptă să se mai termine o zi
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
des întâlnită în facultate... am fost așa de bine conservați în teatrul ăsta instituționalizat (sună ca un spital), cu regizori-vizionari și actori executanți - atât de bine, încât greu depășim obișnuința de a ignora persoana actorului: cultura lui generală, interesele lui, fricile lui, calitatea lui de cetățean etc. L-am supraîmblânzit. Ce sunt toate astea și cum pot deveni material teatral?... N-ar fi o problemă, cred, dacă obișnuința asta ar fi una dintre variante, printre altele. Dar de prea multe ori
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
de apă fără ca eu să-mi dau seama. Anonim, din epoca injecțiilor: Tre’ să-ți nimerească vena aia din fund, nu? Doctorul: Transpirați abundent? Calul Löwy: <i>Da, mai ales la picioare.</i> Šnajer doctorul (Jiří Grünbaum): <i>Mi-e frică să vorbesc. S-ar putea să spun tâmpenii.</i> Šnajer socialistul (Jiří Grünbaum): <i>E o mare diferență între oasele unei găini și cele ale unui om, deși ambele merg pe două picioare.</i> Šnajer (Jiří Grünbaum): <i>Nu mă
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
ajungă la destinație.” Crezi că un spectacol despre o comunitate sau o categorie socială se adresează în primul rând acelei comunități sau acelei categorii sociale? În cazul solicitanților de azil și al refugiaților, sunt persoane care au sentimentul asta de frică. Cel care vine nu știe dacă este în mâini bune sau rele, nu știe dacă cei de la CNRR (Consiliul Național Român pentru Refugiați) sau de la alte organizații non-guvernamentale vor să-l ajute sau nu, dacă sunt organe de stat sau
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
și a trecut prin războaie balcanice. Mama și tata s-au nascut între 1932-1935, si, tot așa, mama mea și-a pierdut mama, în `47. Mama mea, când eram mică, mi-a povestit despre partizani, despre germani, despre ucideri, despre frică, pentru că noaptea veneau unii, ziua veneau alții. Bunicul niciodată nu a știut cum să facă să nu fie acuzat. Toată viața mi-a povestit despre momentele astea, cum au venit rușii, cum au intrat pe teritoriul sârbesc. Și după, când
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
cealaltă parte a vieții, nu doar ce e frumos. Partea frumoasă, poate o acoperă pe cea rea, numai că mai mult e negativ decât pozitiv, în viață. Oamenii care vor să vadă doar teatru frumos, sunt oameni cărora le e frică de viață, de adevăr. Oamenii trebuie să știe multe - nu numai despre refugiați. Uite, nimeni nu vorbește despre bolnavii de cancer. E un tabu - nu doar în România, peste tot. Mie îmi place despre toate problemele să vorbesc, să discut
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
îl emiteau marțienii, și încă și mai mulți cetățeni au preferat să se încuie cu zăvoare peste zăvoare, bine înarmați, în așteptarea confruntării decisive. Orson Wells inventase această invazie extraterestră și o transmisese prin radio. Invazia era o minciună, dar frica era reală. Și frica nu s-a oprit aici: marțienii au devenit ruși, coreeni, vietnamezi, cubanezi, nicaragueni, afgani, irakieni, iranieni. Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz
30 OCTOMBRIE. VIN MARȚIENII! (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296042_a_297371]
-
încă și mai mulți cetățeni au preferat să se încuie cu zăvoare peste zăvoare, bine înarmați, în așteptarea confruntării decisive. Orson Wells inventase această invazie extraterestră și o transmisese prin radio. Invazia era o minciună, dar frica era reală. Și frica nu s-a oprit aici: marțienii au devenit ruși, coreeni, vietnamezi, cubanezi, nicaragueni, afgani, irakieni, iranieni. Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz
30 OCTOMBRIE. VIN MARȚIENII! (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296042_a_297371]
-
alt necunoscut care se arătase interesat de ea. Se născuse cu mult înaintea focului și a cuvântului, dar poate că vorbea deja un limbaj de gesturi și zgomote care poate spuneau, sau să presupunem că voiau să zică, mi-e frică, mi-e foame, nu mă lăsați singură. Traducere din limba spaniolă: Elena Irimia
24 NOIEMBRIE. BUNICA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296052_a_297381]
-
să-i ajute cu adevărat pe tineri și altfel decât prin acumularea de informații și competitivitate. ”Unul dintre lucrurile cu care am rămas până acum din toată treaba asta este curajul să învăț, să încerc, să nu îmi mai fie frică să o dau în bară. Încă un lucru cu care am rămas e legat de felul în care mă prezentam. Obișnuiam să am un text bine făcut în capul meu, în care îmi spuneam că eu nu sunt bună la
Elevii jurnaliști scriu despre problemele din jurul lor () [Corola-website/Science/296051_a_297380]
-
din care țările PIIGS pot învăța în prezent. Astăzi suntem martorii la două procese deosebit de violente de tranziție în Grecia și Ucraina. Trebuie să înfruntăm aceste procese direct, fără a lăsa șantajul financiar sau militarizarea să creeze un climat de frică în Estul Europei sau țările PIIGS. Violența necesară pentru a integra un teritoriu în capitalismul neoliberal a funcționat adesea ca mijloc de distrugere a capacității acestui teritoriu de a se retrage din procesul de integrare și de a-l face
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]
-
de a avea UE ca orizont privilegiat al dorințelor noastre politice. Aceasta reprezintă provocarea de a ne orienta către noi alianțe și solidarități în interiorul, împotriva și dincolo de UE și de a ne imagina noi instituții și noțiuni de drepturi. Politicile fricii și ale tehnocrației financiare condescendente combinate cu ajustări structurale și militarizare s-au manifestat diferit în cele două periferii ale Europei ca zonă Euro. În plus, în loc să recunoaștem condițiile comune, ajutați de media mainstream, ne-am găsit de multe ori
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]
-
moartea, dar în special când nu era copilul acasă, probabil că zicea să nu aibă martori, sau nu știu, copilul era deja mare, avea treisprezece ani. O dată ce a venit noaptea peste mine în somn și mă amenința, chiar mi-era frică să mai stau acasă cu el. Când nu era copilul acasă găseam și eu motiv să plec pe la mama sau undeva, ca să nu rămân singură cu el. Imediat după revelion - că nu și l-a petrecut acasă - a venit cum
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
a deschis, apoi iar m-am dus, am bătut la ușă, dar dacă era beat, a adormit, cine să mai răspundă. Fugisem și dezbrăcată, dezbrăcată, aveam pe mine niște haine, dar eram în papuci, fără chei. Nu mi-a fost frică să mă întorc, aveam câteodată un curaj nebunesc, pentru că eram așa într-o situație... cine să mă ajute, cine să-mi ia cheile, aveam nevoie și de acte. Deci avea momente când nu-i păsa sau avea momente în care
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
un proces, trebuie să ai nu știu câte certificate medico-legale, trebuie să ai nu știu câte plângeri la poliție, deci este un întreg proces, durează destul de mult și nu e ceva care te apără. Deci un ordin de restricție nu te apără, te apără frica și faptul că pleci, ieși din acea situație. Singura soluție este să pleci când apar primele violențe, pentru că orice ai încerca nu ajută, trebuie să ieși din cadrul acela. Dar o femeie și o mamă în principal se gândește la copii
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
se pună pe picioare în două trei luni. Este imposibil, nici procesul nu durează atâta, nici serviciu nu-ți găsești, nici nu te limpezești psihic, ai niște traume psihice mult timp după ce ieși din mediul ăla. Cu multe coșmaruri, cu frici, deci chiar nu poți să spui că de pe o zi pe alta poți să-ți revii, bine că rămâi cu niște chestii pentru totdeauna, dar din starea aia nu poți să-ți revii. Abia după luni de zile începi să
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
am evoluat, m-am mai dus pe la cursuri, m-am dus la dezvoltare personală, deci am făcut foarte multe chestii la care nici nu mă mai gândeam. Nu mai știam nimic decât problemele mele de acasă, cu tensiune permanentă, cu frică, nu știam ce să mai fac ca să fie bine. Nu am îndurat violențe de ani de zile, deci când a început violența eu am zis gata, până aici. Dar au fost foarte multe violențe psihice și verbale, care sunt foarte
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
pentru tratamentul adulților care prezintă narcolepsie și cataplexie . Narcolepsia este o tulburare de somn care determină somnolență diurnă excesivă . Cataplexia este un simptom al narcolepsiei reprezentând scăderea bruscă a tonusului muscular ca răspuns la o emoție cum ar fi furia , frica , bucuria , râsul sau surpriza . Uneori cataplexia poate cauza căderea . Deoarece numărul persoanelor cu narcolepsie este scăzut , boala este considerată rară , și Xyrem a fost desemnat drept un „ medicament orfan ” ( un medicament folosit în boli rar întâlnite ) în data de 3
Ro_1193 () [Corola-website/Science/291951_a_293280]
-
corupția existentă la nivel local. Se știa de ceva vreme că Teatro di Valle urma să fie închis. Capacitatea și activitățile teatrului erau tot mai reduse, mulți angajați fiind transferați către alte instituții ale Comunei, primăria Romei. În plus, exista frica privatizării și transformării teatrului în spațiu comercial (avand exemplul Cinema Palazzo, inițial cumpărat pentru a fi transformat în cazino, ulterior de-asemenea ocupat de comunitatea cartierului). Un alt motiv major de revoltă în toată Italia l-a constituit Referendumul pentru
Cum ajungi să dormi într-un teatru ocupat? Teatro di Valle Ocupato (Roma) () [Corola-website/Science/295622_a_296951]
-
militară, douăsprezece zile de tăcere și moarte, iar acum în Chile se aude pentru prima oară Internaționala, Internaționala mormăită, gemută, scâncită mai mult decât cântată, dar cortegiul se transformă în procesiune, iar procesiunea în manifestație, iar poporul, care merge împotriva fricii, se pornește să cânte pe străzile din Santiago din toți plămânii, cu voce tare, pentru a-l însoți cum se cuvine pe Neruda, poetul, poetul lui, pe ultimul drum.
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]