258,323 matches
-
său, George Ciprian, viitor dramaturg și autor al unor piese de teatru absurd. În același an cu Voiculescu, la Buzău se născuse Pamfil Șeicaru, care a devenit un influent jurnalist interbelic; atât Voiculescu, cât și Șeicaru au fost condamnați de regimul comunist instaurat după al Doilea Război Mondial; Voiculescu a petrecut, la o vârstă înaintată, 4 ani în închisorile comuniste, iar Șeicaru, condamnat la moarte în contumacie, s-a refugiat în Europa Occidentală. Tot în perioada interbelică, s-a remarcat și
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
a remarcat atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă, într-un domeniu neafectat de cenzură, deși a fost marginalizată în perioada stalinistă, în care era promovat proletcultismul în artă. În perioada comunistă, muzica ușoară era încurajată de autoritățile regimului și la Buzău, și școala de artă, înființată în 1957, a produs artiști ca Laurențiu Cazan și Mihaela Runceanu, a cărei moarte violentă în plină carieră în 1989 a șocat opinia publică a vremii. Tot în perioada comunistă a activat
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
literar Laurențiu Ulici, și el originar din Buzău. Într-o perioadă în care creația literară din România era supusă unei grele cenzuri, Ulici urmărea scriitori debutanți și le recenza lucrările. După spusele lui Cristian Teodorescu, Ulici nu se opunea fățiș regimului, dar încerca să încurajeze la debutanții pe care îi urmărea tendințe antitotalitare, „făcând din aceasta o chestiune estetică”. Ulici a activat și în politică după 1990, fiind membru al Partidului Alianța Civică până la moartea sa în 2000. Tot în domeniul
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
colecția de etnografie și artă populară de la casa Vergu-Mănăilă (clădire istorică din secolul al XVIII-lea), Casa Memorială "Vasile Voiculescu" din Pârscov, colecția muzeală de chihlimbar de la Colți, precum și Tabăra de sculptură de la Măgura. Începând cu anul 1990 și sfârșitul regimului comunist, a început să apară o viață culturală a Buzăului mai activă. Anual, se desfășoară „Concursul național de creație literară «Vasile Voiculescu»”, un concurs pe două secțiuni: poezie și proză scurtă. Primul teatru din Buzău de după 1989, teatrul "George Ciprian
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
și ea la rangul de mitropolie în anul 1864, concretizată în Mitropolia Ardealului, avându-l în frunte ca mitropolit pe Andrei Șaguna. O perioadă de bun augur a fost cea a liberalismului (1860-1867), deschisă prin Diploma din Octombrie. Prin încetarea regimului militar și a discriminării maghiarilor ca urmare a Revoluției de la 1848, precum și prin revenirea la autonomia Transilvaniei și convocarea Dietei Transilvaniei la Sibiu, au fost adoptate legi prin care s-a stabilit egalitatea națiunii române din Transilvania cu fostele națiuni
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
devenit reședința Raionului Dej. În urma reformei administrative din 1968 orașul Dej a devenit municipiu în cadrul județul Cluj, pierzându-și astfel importanța de centru administrativ. Municipiul Dej cuprinde localitățile componente: Ocna Dej, Șomcutu Mic și Pintic, respectiv Peștera, așezare depopulată în timpul regimului comunist. Conform Legii nr..2/1968 Republicata, localitățile componente ale municipiului DEJ sunt 1.oras DEJ, 2.sat Ocna Dejului, 3.sat Peștera, 4.sat Pintic, 5.sat Șomcutu Mic. Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
și evoluție a fost oprită de cel de-al doilea război mondial. După Dictatul de la Viena, Dejul și județul Someș au făcut parte din teritoriile cedate Ungariei. În 8 septembrie 1940, autoritățile ungare horthiste au instaurat în Dej un regim dur de dictatură militară. Mulți români au avut de suferit, alții au fost expulzați în România sau nevoiți să se refugieze. Spre sfârșitul războiului, în primăvara anului 1944, autoritățile ungare au declanșat Holocaustul evreilor din Dej și din județul Someș
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
din județul Someș, fiind închiși 7.800 de evrei, în ghetoul din Pădurea Bungăr și apoi trimiși la Auschwitz-Birkenau. Au reușit să supraviețuiască lagărelor morții puțin peste 800 de suflete. Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a adus instaurarea regimului comunist. Imediat după falsificarea alegerilor, de către comuniști, din 19 noiembrie 1946, locuitorii din împrejurimile Dejului au declanșat una din primele revolte anticomuniste (Revolta de la Podul Someșului). În perioada comunistă, în orașul Dej au avut loc însemnate transformări economice, sociale și
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
fost construită platforma industrială Nord: Combinatul de celuloză și Hârtie, Fabrica de mobilă, Fabrica de fibre artificiale, Protanul, Triajul CFR; Fabrica de conserve 11 iunie, Fabrica de cărămizi refractare Trasia ș.a. Evenimentele din decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist au fost resimțite și le Dej. Muncitorii din întreprinderi au ieșit în stradă pentru a striga: Libertate, Jos tiranii, Jos Ceaușescu și alte lozinci destul de populare la vremea aceea. La Dej militarii și-au adus contribuția la păstrarea ordinii
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
perioada sovietică ce a urmat au încetinit semnificativ creșterea economică a Estoniei, ceea ce a avut ca rezultat o diferență crescândă între calitatea vieții în Estonia și cea din statele învecinate Finlanda și Suedia. Militarizarea a fost un alt aspect al regimului sovietic. Părți mari din țară, mai ales zonele de coastă, au fost închise pentru toată lumea, cu excepția armatei sovietice. Majoritatea țărmului Mării Baltice și toate insulele (inclusiv Saaremaa și Hiiumaa) au fost declarate „zone de frontieră”. Cei care nu locuiau în acele
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
diplomatice cu reprezentanții Republicii Estonia independente, nerecunoscând niciodată "de jure" existența RSS Estone, și nici că Estonia ar fi legal parte constituentă a Uniunii Sovietice. Restaurarea independenței Estoniei a devenit posibilă atunci când Uniunea Sovietică s-a confruntat cu probleme ale regimului intern, slăbindu-și autoritatea asupra teritoriilor ocupate de la marginea imperiului. De-a lungul anilor 1980, mișcarea pentru lărgirea autonomiei Estoniei a început. În perioada inițială, 1987-1989, ea a fost în parte pentru independență economică, dar pe măsură ce Uniunea Sovietică a slăbit
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
internațională a început să denumească Estonia țară nordică, punând accent pe diferențele economice, politice și culturale între ea și țările baltice, care au avut un succes economic mai redus. Bugetul fără deficit, datoria publică aproape inexistentă, cota unică de impozitare, regimul de liber schimb, sectorul bancar comercial competitiv, e-guvernarea inovativă și lipsită de birocrație, precum și serviciile mobile sunt semne ale economiei de piață estone. Estonia produce circa 75% din energia electrică pe care o consumă. Peste 85% din ea se
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
0%. Începând cu anul 1995, numărul populației începe să scadă. În anul 1989, populația stabilă (care avea reședința în Călărași) era la peste 76.000 locuitori dintre care cca. 3.400 locuiau flotant (4,5%). La jumătatea anului 1990, după ce regimul stabilirilor de domiciliu s-a modificat, în Călărași mai erau doar 1.500 flotanți (2% din populație). Începând cu anul 2012, primarul orașului este Daniel Ștefan Drăgulin. Pe 6 iulie 2016, acesta este reales din partea Partidului Național Liberal cu 39
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
că germani dobrogeni. Majoritatea acestora au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). Până la reforma admnistrativă din anul 1950, Tulcea a fost reședința județului Tulcea (interbelic). După instaurarea regimului comunist în România, Tulcea a devenit reședința unui raion din Regiunea Dobrogea. După cel de-al doilea război mondial, orașul se extinde și se modernizează. În prezent vatra orașului atinge o suprafață de 115 kmp și o populație de 68
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
hectare cu vii de hibrizi producători direcți și 40.000 de hectare cu vii indigene nealtoite. În schimb, suprafața viilor cu specii nobile se cifră la circa 500.000 de hectare. Este interesant de observat că prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de vite, precum Bășicata, Braghina, Crâmpoșia, Cabasma, Mustoasa, Galbenă, Gordin și Samoveanca au dispărut sau au fost împuținate, devenind rarități. În municipiul Tulcea se află 4 universități, 11 licee, 13 școli generale și 24
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume. După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. În prezent, funcționează în municipiul Iași: Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut. Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele: Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut. Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele: Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie - martie, când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele: Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie - martie, când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România. este localizat în estul țării, în regiunea Moldova. La recensământul din 2011 avea o populație de de locuitori, fiind cel mai mare oraș al județului. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tutova. În anii 1950, Bârladul devine reședința regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română. La acea dată doar Suceava, Iași, Bacău și Galați beneficiau în Moldova, alături de Bârlad
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tecuci. A fost declarat municipiu în anul 1968. Tot în această perioadă, Tecuciul a fost cunoscut sub numele de "Orașul Trandafirilor". În anul 1920, s-au înființat: Societatea Culturală „Ștefan Corodeanu”, în cadrul Școlii
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
principal scop era de a se demola mai mult pentru a se începe construcția de blocuri. Astfel de demolări au fost începute în zona gării, unde în locul vechilor clădiri au apărut blocurile-dormitor specifice epocii socialiste. Anul 1989 a marcat prăbușirea regimurilor comuniste din Europa. Treptat, liderii politici din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, R. D. Germană, și Bulgaria au cedat puterea unor comuniști din eșalonul al doilea, care "au pornit pe calea coborârii pașnice cu forțele politice din opoziție". În România răsturnarea regimului
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
regimurilor comuniste din Europa. Treptat, liderii politici din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, R. D. Germană, și Bulgaria au cedat puterea unor comuniști din eșalonul al doilea, care "au pornit pe calea coborârii pașnice cu forțele politice din opoziție". În România răsturnarea regimului totalitar s-a produs pe cale violentă. Informațiile despre evenimentele din Timișoara au ajuns la Gherla prin intermediul posturilor radio "Europa Liberă" și "Vocea Americii" care ofereau detalii despre desfășurarea acestora. În Penitenciarul Gherla acestea au ajuns prin intermediul persoanelor care veneau la
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]