25,627 matches
-
înfrunte, să-i provoace, știind că ei au o armată profesionistă care ne-ar distruge. Sunt forțe de ocupație, așa că n-au cum să ne facă viața prea ușoară. Cred că vor să-i facă pe oameni să le fie frică de teatru. Spre exemplu, dacă trăiești în tabără, nu-ți vei trimite copii la teatru pentru că știi că armata israeliană e mereu acolo. Și cu Autoritatea Palestiniană au fost tensiuni, dar în alt mod. Spre exemplu, atunci când Zacharia al-Zubaidi a
”Freedom Theatre e fereastra noastră spre lume” - interviu cu Faisal Abu Al-Heja () [Corola-website/Science/295625_a_296954]
-
Îi salut pe acești Martiri ai libertății de exprimare”. Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a fost de acord și a descris atacurile ca „pe un război declarat contra civilizației”. Joan Smith a scris în The Guardian: „Mi‑e rău și frică. Am scris toată ziua cu lacrimi în ochi. Nu cred că doar eu reacționez așa la masacrul de la Charlie Hebdo, care este un atac contra jurnaliștilor și a libertății de exprimare”. Roger Cohen de la New York Times a scris pe Twitter
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
bătrână care-și duce bărbatul muribund la preot. Cum află că omul e bolnav, dar fără să știe exact de ce anume suferă, cei doi încep s-o ocărască pe femeie și trag caii de hățuri pentru a se îndepărta, de frică să nu se molipsească. O atitudine similară față de ceea ce ei percep ca fiind „oameni infectați” o au și polițiștii de la secția 10 din București, în depozițiile lor din cazul morții lui Daniel Dumitrache, zis Dinte, și care sunt performate de către
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
Dumitrache, zis Dinte, și care sunt performate de către Alexandru Fifea în cadrul spectacolului de teatru Voi n-ați văzut nimic!<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Aferim%20si%20constructia%20alteritatii.docx# ftn2">[2]</a> Citez din memorie: „Mi-a fost frică să nu iau ceva, SIDA sau mai știu eu ce...” Atitudinea reprezentanților autorității față de persoane sărace și bolnave pare să nu se fi schimbat foarte mult, în esență, în 180 de ani, respingerea brutală (verbală și/sau fizică) fiind manifestarea
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
rome de pe întreg teritoriul României. În această perioadă, prin tolerare sau concursul tacit al primarilor, polițiștilor și membrilor clerului, oameni din peste 30 de localități au fost alungați colectiv și li s-a dat foc la case.[3] Rezultatul: De frica vecinilor, multe familii rome își părăsesc comunitățile. Ca mulți alți oameni din societățile post-social-iste distruse la nivel social și economic, își încearcă norocul în Vest, de exemplu în Germania. Dar și aici vor fi ținta urii xenofobe și a rasismului
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
Iancu n-au nicio răspundere și în puterea nopții, dacă se plictiseau, veneau câte doi-trei, îl scoteau pe Iancu din odaie, îl aduceau pe alee și-l băteau. Atunci, la urletele nebunului, tot lagărul se trezea și la toti, de frică și de groază, ne pierea somnul până la ziua.” Lagărul de la Vapniarka și închisoarea Râbnița - istorii ale luptătorilor antifasciști evrei Cum se vede și din istoria de mai sus, etnia și activitatea politică uneori se suprapuneau, se intersectau sau se înlocuiau
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
ironie, dictatura militară din Uruguay s-a născut în ziua următoare, pe 27 iunie 1973, și a convertit întreaga țară într-o mare cameră de tortură. Supliciile serveau foarte puțin obținerii de informații, dar erau foarte utile pentru a răspândi frica, iar frica i-a obligat pe urugayeni să trăiască tăcând sau mințind. În exil, am primit o scrisoare anonimă: „E greu să minți, și e greu să te obișnuiești să minți. Dar și mai rău este să înveți pe alții
26 IUNIE. REGATUL FRICII. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295915_a_297244]
-
militară din Uruguay s-a născut în ziua următoare, pe 27 iunie 1973, și a convertit întreaga țară într-o mare cameră de tortură. Supliciile serveau foarte puțin obținerii de informații, dar erau foarte utile pentru a răspândi frica, iar frica i-a obligat pe urugayeni să trăiască tăcând sau mințind. În exil, am primit o scrisoare anonimă: „E greu să minți, și e greu să te obișnuiești să minți. Dar și mai rău este să înveți pe alții să mintă
26 IUNIE. REGATUL FRICII. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295915_a_297244]
-
anul 960, misionarii creștini au invadat Peninsula Scandinavă și i-au amenințat pe vikingi: dacă continuau cu obiceiurile lor păgâne, urmau să ajungă în Infern, unde ardea focul veșnic. Vikingii au apreciat veștile bune. Ei tremurau de frig, nu de frică.
28 IUNIE. INFERNUL. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295917_a_297246]
-
ani, de șaizeci de ani tot plătim la stat toate dările. În 2003, proprietarul imobilului, așa zis moștenitor, s-a dus la Administrația Fondului Imobiliar să încheie un proces verbal de predare-primire. Eu aveam copiii mici, mi-a fost foarte frică că rămân cu ei pe drumuri, așa că am început să fac investigații, am mers pe la toate instituțiile, la primărie, la prefectură, la AFI, am chemat televiziunile, TVR1, Național TV, și atunci proprietarul a dat bir cu fugiții, în loc să stea să
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
capăt de țară, dar în ultimele două zile, până au venit să ne dea afară, nu am dormit. Am strâns lucrurile, nu toate, așa, ce a fost un pic mai de preț, și le-am scos afară, pentru că mi-era frică să nu le pierdem, inclusiv patul, iar în noaptea dinaintea evacuării am dormit cu baiatul pe jos. În ziua evacuării, toată lumea plângea, și bărbați și femei. Am ieșit cu lucrurile în stradă, pe trotuar, și stăm așa în stradă de
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
pe la casele lor, rămâneam acolo și plângeam, mă încuiasem un pic în mine, dar nu aveam ce să fac. Mă gândeam întruna ce fac, unde să mă mai duc, ce cereri să mai depun, la ce ușă să mai bat. Frică nu mi-a fost că eram cu toată familia, 13-14 persoane, n-avea ce să ni se întâmple, dacă eram femeie singură m-aș fi temut. Mi-au lipsit în stradă momentele în care stăteam de vorbă cu familia mea
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
Dar în special pentru femei, să stai o iarnă în stradă cu copiii, să ți-i crești în stradă, nu-i deloc ușor. Plus mai este vorba și despre siguranța pe stradă, uneori când rămâneam singură la baracă mi-era frică, alteori nu, pentru că știam că mai sunt și alți oameni pe stradă în aceeași situație. Noi ne ajutam între noi, făceam seara foc și ne strângeam toți în jurul focului, și să ne păzim, și să ne încălzim, că ne-am
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
plătească pe cineva să arunce cu o sticlă de benzină și apoi să zică că a fost probabil un boschetar și să se spele pe mâini. Sincer cu asta recunosc că m-am mai obișnuit, nu-mi mai este așa frică să dorm în stradă, în schimb mi-e teamă uneori, când plec din baracă pentru că acolo am actele, avem niște incuietori, dar nu țin, dacă suntem plecați, cei de la jandarmerie sau de la Rosal, așa cum ne-au mai și amenințat, pot
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
ei tot timpul, îi luam tot timpul la bani mărunți și nu mă lăsam mințită. Și atunci, dacă m-au văzut așa, cei din comunitate au hotărât să merg eu peste tot și să îi reprezint. „Am tot trăit cu frica asta, să nu mi se ia copilul.” Nicoleta: În ziua în care ne-au dat afară, aveam băiatul bolnav, îmi răcise, avea temperatură mare. Veneau jandarmi și alți oameni de la primărie să ne mintă, să ne propună tot felul de
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
Și eu le puneam copilul în brațe și le spuneam: „Vezi copilul ăsta? Pune mâna pe el, vezi cum arde? Tu ai copii acasă? Cum ar fi să fii în situația mea?”. Țipam, urlam, dar cel mai tare îmi era frică că în loc să înțeleagă prin ce trec, mi-ar putea lua copilul. M-am și consultat cu avocați, pentru că am tot trăit cu frica asta, să nu mi se ia copilul. Însă am înțeles că, atât timp cât eu am fost dată afară
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
acasă? Cum ar fi să fii în situația mea?”. Țipam, urlam, dar cel mai tare îmi era frică că în loc să înțeleagă prin ce trec, mi-ar putea lua copilul. M-am și consultat cu avocați, pentru că am tot trăit cu frica asta, să nu mi se ia copilul. Însă am înțeles că, atât timp cât eu am fost dată afară din casă, pentru că mi-a fost retrocedată casa, copilul meu nu este maltratat de mine și de soțul meu, nu este trimis la
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
retrocedată casa, copilul meu nu este maltratat de mine și de soțul meu, nu este trimis la cerșit, nu au cum sa-mi ia copilul, pentru că deși stau în stradă, eu nu sunt o mamă denaturată. Asta a fost o frică trăită de toate mamele din comunitate, mai ales că cei de la Protecția Copilului veneau într-o perioadă foarte des și ne intimidau și ne amenințau că ne iau copiii, că noi stăm în stradă și profităm de ei, ca să protestăm
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
cei care nu au negociat cu statul, am făcut o tabără de rezistentă, și pe mine lucrul ăsta mă încurajează să lupt și pentru alți oameni. Cineva a zis că dacă noi vom câștiga, o să câștige toți.” De ce vă e frică cel mai tare acum? Nicoleta: Sincer? Soțul meu nu a fost de acord să fiu eu femeie activistă. I-ar fi plăcut să stau acasă liniștită, să nu mă ocup eu de tot, să se ocupe altcineva, să nu reprezint
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
ales, voi lupta în continuare, dacă azi mi se închide o ușă, mâine mi se deschid două. Sunt o femeie activistă până la capăt, am un copil de doi ani și unul este pe drum, curând o să nasc. Nu mi-e frică că o să rămân în stradă, mi-e teamă că n-o să am resurse să pot avea aceeași viață cu copiii mei, cu familia mea, pe care o aveam înainte. Când am început lupta, habar n-aveam să fac lucrurile pe
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
am fost târâtă prin procese. Au fost zile în care nu am avut ce să mănânc, au fost zile în care nu am avut bani nici de mașină, de metrou. Dar nu m-am lăsat, am continuat. Trăiesc permanent cu frică. Nu mă ajută nimeni, statul mă dă, practic, afară din casă. La ora actuală nici nu mai știu, de fapt, de ce mi-e frică. Cred că cel mai tare mi-e frică să nu se întâmple ceva cu mine, vreau
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
bani nici de mașină, de metrou. Dar nu m-am lăsat, am continuat. Trăiesc permanent cu frică. Nu mă ajută nimeni, statul mă dă, practic, afară din casă. La ora actuală nici nu mai știu, de fapt, de ce mi-e frică. Cred că cel mai tare mi-e frică să nu se întâmple ceva cu mine, vreau să pot continua lupta, să nu las atâția oameni în suferință. Am probleme mari de sănătate, de 13 ani am o erupție pe piele
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
m-am lăsat, am continuat. Trăiesc permanent cu frică. Nu mă ajută nimeni, statul mă dă, practic, afară din casă. La ora actuală nici nu mai știu, de fapt, de ce mi-e frică. Cred că cel mai tare mi-e frică să nu se întâmple ceva cu mine, vreau să pot continua lupta, să nu las atâția oameni în suferință. Am probleme mari de sănătate, de 13 ani am o erupție pe piele de la stres, nervi, agitație, uitați, am mâinile mov
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
Principele Joao, portughez, fiu al reginei María, a vizitat plajă din portul Río de Janeiro, la sfatul medicului sau, în 1810. Monarhul s-a scăldat încălțat și cufundat într-un butoi. Îi era frică de crabi și de valuri. Exemplul sau îndrăzneț nu a fost urmat. Plajele din Río erau maidane pline de gunoaie, unde sclavii vărsau noaptea deșeurile stăpânilor. Mai tarziu, la începutul secolului douăzeci, marea a putut oferi condiții de scăldat îmbunătățite
19 IULIE. PRIMUL TURIST PE PLAJELE DIN RÍO (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295940_a_297269]
-
regulile pudorii. Trebuia să te îmbraci ca să stai la plajă. Pe coastele care astăzi sunt o radiografie a nudității, bărbații intrau în apă acoperiți până mai jos de genunchi, iar femeile își ascundeau corpurile palide din cap până-n picioare, de frică să nu le transforme soarele în mulatre.
19 IULIE. PRIMUL TURIST PE PLAJELE DIN RÍO (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295940_a_297269]