25,947 matches
-
îl manifestă apoi și în cadrul lecțiilor. Am studiat în cadrul unei lucrări anterior publicate beneficiile pe care Proiectul educațional „Imaginație și creativitate” derulat de mulți ani în cadrul județului Iași le aduce în formarea și dezvoltarea comportamentului creativ la elevi. Am validat ipotezele propuse în studiul experimental efectuat, ipoteza generală fiind aceea că lucrul elevilor în cadrul acestui proiect le dezvoltă calitățile gândirii creatoare. Prin lucrarea de față, am dorit să verific dacă și alte activități extracurriculare sunt în măsură să formeze la elevi
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Am studiat în cadrul unei lucrări anterior publicate beneficiile pe care Proiectul educațional „Imaginație și creativitate” derulat de mulți ani în cadrul județului Iași le aduce în formarea și dezvoltarea comportamentului creativ la elevi. Am validat ipotezele propuse în studiul experimental efectuat, ipoteza generală fiind aceea că lucrul elevilor în cadrul acestui proiect le dezvoltă calitățile gândirii creatoare. Prin lucrarea de față, am dorit să verific dacă și alte activități extracurriculare sunt în măsură să formeze la elevi atitudini creative și comportament creativ. Am
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
educațional „Imaginație și creativitate”, proiect adresat elevilor cu potențial creativ înalt din clasa a IV-a. Încercând să identificăm cele mai eficiente căi de dezvoltare a limbajului și a creativității la elevii capabili de performanțe în comunicare, am plecat de la ipoteza că un program de pregătire suplimentară a elevilor cu aptitudini comunicaționale la nivel de oraș și chiar de județ, program axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii structurate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
dezvolte posibilitățile de exprimare a elevilor, oral și în scris. În cadrul unei lucrări anterioare, am prezentat rezultatele unei microcercetări pe grup comparat cu el însuși, vizând impactul pe care îl are derularea proiectului asupra dezvoltării comportamentului creativ la elevi. Avansasem ipoteza că prin antrenarea potențialului creator al elevilor asistați în proiect, va crește nivelul factorilor intelectuali ai creativității: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare. Realizasem și un studiu comparativ referitor la acești parametri în stadiul inițial și final al proiectului, confirmându-se ipoteza
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ipoteza că prin antrenarea potențialului creator al elevilor asistați în proiect, va crește nivelul factorilor intelectuali ai creativității: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare. Realizasem și un studiu comparativ referitor la acești parametri în stadiul inițial și final al proiectului, confirmându-se ipoteza formulată. Am ajuns la concluzia că într-adevăr activitățile extracurriculare constituie reale oportunități de antrenare și exersare a potențialului creativ al elevilor. 2.2. ANTRENAMENTE CREATIVE DESFĂȘURATE EXTRACURRICULAR În cadrul colectivelor de elevi pe care le îndrumăm, am urmărit proiectarea și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
prin activitățile didactice, cât și prin cele extracurriculare. Rostul lucrării de față este tocmai acela de a conștientiza și de a ajuta pe învățători să identifice modalități de formare a comportamentului creativ la elevi, prin desfășurarea unor antrenamente creative extracurriculare. Ipotezele formulate în microcercetarea realizată au fost referitoare la faptul că prin participarea la antrenamente creative defășurate extracurricular, elevii își vor crește parametrii gândirii creative, concomitent cu formarea unei conduite creative, transferabile și la alte activități școlare. Am realizat în acest
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
concursurile școlare de creație literară și nu numai, la testările de selecție în clasa a V-a. Am constatat, de asemenea, și clarificarea pentru cei mai mulți dintre ei, a unor aspecte ce privesc profesiile și interesele lor pentru aceste profesii. Confirmarea ipotezelor propuse întărește ideea că identificarea unor forme de activitate extracurriculară pune un plus de eficiență muncii de educare a creativității elevilor. Se știe că deseori învățătorii antrenează destul de puțin elevii în acțiuni inedite, de creație, invocând de obicei lipsa de
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
fuseseră utilizate mai mult pentru a susține decât pentru a demonstra presupuneri ingenioase privind modelele generale ale relațiilor internaționale. În consecință, disciplina rămăsese în mod semnificativ în urma economiei, care utiliza o metodologie sofisticată preluată din științele naturale pentru a testa ipoteze, pentru a identifica legi generale și a prezice comportamentul uman. Susținătorii abordării științifice au încercat să construiască o nouă teorie a politicii internaționale, unii pentru o mai bună explicare și niveluri mai înalte de acuratețe, alții cu convingerea că știința
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a fost demult recunoscută. În anii '70, Hedley Bull (1973: 183-4) susținea deja că: "motivul pentru care trebuie să fim preocupați atât de teoria cât și de istoria subiectului este că orice discuție despre politica internațională... lucrează pe bază de ipoteze teoretice pe care ar trebui să le recunoaștem și investigăm, în loc să le ignorăm sau să le punem sub semnul întrebării. Demersul investigației teoretice este orientat, la nivelul său inferior, către o abordare critică: identificarea, formularea, rafinarea și punerea sub semnul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mintea actorilor (Hollis și Smith 1990). * Teoriile sunt tradiții de speculație despre relațiile între state care se axează pe lupta pentru putere, natura societății internaționale și posibilitatea (fezabilitatea) unei comunități mondiale (Wight 1991). * Teoriile folosesc date empirice pentru a testa ipoteze despre lume, precum lipsa războiului între statele având un regim de democrație liberală (Doyle 1983). * Teoriile analizează și încearcă să clarifice utilizarea conceptelor precum echilibrul de putere (Butterfield și Wight 1966). * Teoriile critică formele de dominație și abordările care fac
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modului în care lumea ar trebui să fie organizată și analizează modalitățile prin care sunt construite și apărate diferite concepții asupra drepturilor omului sau dreptății sociale globale (teoria normativă sau etica internațională). * Teoriile reflectează asupra procesului teoretizării înseși; ele analizează ipotezele epistemologice privind modul în care ființele umane cunosc lumea și pe cele ontologice care se referă la elementele din care lumea este constituită de exemplu, dacă este formată din state suverane sau indivizi cu drepturi și obligații față de restul umanității
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de teorii ale relațiilor internaționale este să facă politica internațională mai inteligibilă pentru a fi înteleși mai bine actorii, structurile, instituțiile, procesele și evenimentele particulare, în special, dar nu exclusiv, din lumea contemporană. Uneori, teoriile pot fi implicate în testarea ipotezelor, în propunerea de explicații cauzale cu intenția de a identifica tendințe și tipare majore în relațiile internaționale pe acest fapt bazându-se pretenția de a fi teorii explicative. Dar de ce să studiem relațiile internaționale în acest mod? Este oare evident
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost însoțite de discuții complexe cu privire la modul cum este generată cunoașterea (întrebări epistemologice). Bineînțeles, "marea dezbatere" din anii '60 era foarte preocupată de chestiuni epistemologice, cu susținători ai științei precum Kaplan și Singer promovând metode bazate pe cuantificare și testarea ipotezelor, în timp ce "tradiționaliști" precum Bull apărau virtuțile istoriei, dreptului, filosofiei și ale celorlalte forme clasice de cercetare academică ca fiind cea mai bună manieră de a aborda politica internațională. După cum s-a menționat deja, aceasta era o dezbatere privind măsura în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că oferă perspective importante asupra unor probleme perene ale relațiilor internaționale. Starea de natură hobbesiană Hobbes face trei presupuneri simple: 1) Bărbații* sunt egali. (Limbajul genizat este comun secolului al XVII-lea. Am putea, totuși, să vedem analiza în special ipotezele lui Hobbes despre motivațiile principale ale "bărbaților" ca fiind și mai profund genizată, reflectând o anumită perspectivă masculină. Vezi Tickner 1988 și capitolul 9 al acestui volum). 2) Ei interacționează în anarhie. 3) Sunt impulsionați de competiție, neîncredere și glorie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trecere că aceasta sugerează că realismul (hobbesian) este o teorie a politicii marilor puteri, mai degrabă decât o teorie generală a relațiilor internaționale. Relațiile dintre puteri fundamental inegale ar putea fi guvernate de o altă logică a interacțiunii. Fiecare dintre ipotezele lui Hobbes pare a fi aplicabilă unor părți importante ale relațiilor internaționale. Întrebarea crucială este în ce măsură alți factori și alte forțe împing în direcții diferite. Cât din relațiile internaționale, și în ce circumstanțe, este guvernat de conjuncția hobbesiană dintre anarhie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoria este deosebit de puternică. Dacă o gamă largă de variabile exogene relativ slabe modifică în mod regulat efectele variabilelor endogene, teoria nu este tocmai "greșită" presiunile prezise operează totuși dar nici nu este foarte utilă. Orice teorie trebuie să emită ipoteze simplificatoare. Asumpțiile fructuoase nu iau în considerare factori care sunt de obicei mai puțin importanți pentru determinarea rezultatelor decât cei evidențiați de teorie. Multe dintre dezacordurile dintre realiști și criticii lor pot fi văzute, în fond, ca dispute asupra frecvenței
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor interne" (1979:71). Ignorarea tuturor atributelor statelor (în afara capacităților) nu lasă teoriei nicio putere predictivă sau explicativă. Astfel că, în practică, Waltz, ca și alți realiști, se bazează foarte mult pe cunoașterea sau asumarea intereselor și intențiilor statelor. Dacă ipotezele privind motivațiile statelor sunt simple, clare și coerente, și dacă se aplică tuturor unităților din sistem, teoria rezultantă ar rămâne puternic structurală. Cea mai ușoară cale ar fi presupunerea unei singure motivații. Statele sunt "actori unitari cu o motivație unică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-și întărească controlul asupra mediului prin expansiunea persistentă a intereselor sale politice în afara granițelor" (1998:20). Această dezbatere internă între realiști este prezentată deseori (ex: Labs 1997) ca o chestiune de alegere a celei mai bune sau celei mai adevărate ipoteze sau teorii. Am văzut mai devreme, totuși, că o lume a poziționaliștilor defensivi ar fi nerealist de pașnică. Cu toate acestea, în afara cazului în care majoritatea statelor ar fi poziționaliști defensivi, relațiile internaționale ar fi un război hobbesian al tuturor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
morale. Realiștii susțin că anarhia și egoismul contrâng atât de sever spațiul destinat preocupărilor morale, încât nu ar fi o prea mare exagerare să spunem că, în anarhie, statele nu își pot permite să fie morale. Aceasta este totuși o ipoteză empirică contingentă, asupra căreia oamenii raționali pot, în mod acceptabil, să se contrazică. Chiar și dacă o acceptăm, ea nu ne oferă o bază pentru a exclude în mod categoric moralitatea din politica externă. Chiar dacă obligația primară a unui om
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
legitimității care au evoluat de-a lungul timpului în sistemele politice naționale. Aceasta constituie o abordare "din interior spre exterior" a relațiilor interna-ționale, prin care comportamentul statelor poate fi explicat prin examinarea aranjamentelor lor interne. De asemenea, ea duce la ipoteza importantă a lui Doyle conform căreia "democrațiile liberale doresc mai mult decât orice să evite utilizarea forței în relațiile dintre ele", o viziune ce respinge propoziția realistă potrivit căreia natura anarhică a sistemului internațional facee ca statele să fie prinse
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce respinge propoziția realistă potrivit căreia natura anarhică a sistemului internațional facee ca statele să fie prinse în mod necesar în lupta pentru putere și securitate (Linklater 1993:29). Internaționalismul liberal: o perspectivă "dinspre interior spre exterior" Deși consideră că "ipotezele lui rămân corecte", evenimentele din 11 Septembrie l-au determinat pe Fukuyama să reflecteze ulterior asupra rezistenței la convergența politică și economică în lumea modernă și asupra reacției multor societăți împotriva dominației occidentului (Fukuyama 2002:28). În 2005, drumul către
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care s-a crezut că fusese serios zdruncinată de Carr prin critica sa la adresa utopismului liberal, în anii 1940. De asemenea, ea va fi o provocare serioasă pentru o disciplină care, până cu ceva timp în urmă, fusese dominată de ipoteze conform cărora războiul este o trăsătură endemică a vieții internaționale (Doyle 1986: 1151-69). Război, democrație și liber schimb Bazele internaționalismului liberal contemporan au fost puse în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea de către liberalii care au propus anumite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
legii, în afară de cazul în care există motive de legitimă apărare (sau în apărarea aliaților legitimi), sau intervenția în cazuri extreme pentru apărarea drepturilor omului" (Rawls 1999:49). Recentele războaie purtate de Statele Unite în Afganistan și în Irak au zdruncinat serios ipoteza că doar legitima apărare și umanitarismul determină statele liberal-democratice să intre în război. Un argument al lui Mueller (1989) afirmă că suntem deja martori la tendința de dispariție a războiului dintre puterile majore. Resuscitând credința liberală în capacitatea oamenilor de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mai recent, realiștii au subliniat extinderea puterii și a competențelor statului ca rezultat al ultimului val al militantismului islamic antioccidental o răsturnare semnificativă pentru liberalii care anticipaseră declinul iminent al statului-națiune în viața modernă. Islamismul este o provocare directă la ipotezele liberale privind finalitatea economiei și a politicii într-un consens capitalist liberal. Provocările neprevăzute de acest fel au surprins liberalismul nepregătit, suscitând întrebarea dacă drumul liniar al ameliorării condiției umane este atât de direct și de inexorabilă pe cât crezuseră ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Bull argumenta că realiștii se concentrează asupra luptei pentru putere și securitate în sistemul internațional, pe când oponenții lor liberali sau utopiști se concentrează asupra posibilității unei comunități mondiale. Școala Engleză recunoaște că fiecare abordare conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor că statele, spre deosebire de indivizii din societatea civilă, sunt obligate să-și asigure propria securitate în condiții de anarhie, este importantă, ca și evidențierea faptului că adversarii caută să se înșele prin manevre dibace, să se controleze și să se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]