29,866 matches
-
natură a determina aplicarea unei proceduri unitare în privința persoanelor aflate în situații similare, pentru care nu s-a efectuat până în prezent plata, din lipsa disponibilităților financiare. Astfel, normele supuse controlului de constituționalitate sunt aplicabile tuturor persoanelor care se regăsesc în ipoteza descrisă de acestea. Cu privire la critica de neconstituționalitate în raport cu prevederile art. 44 alin. (1) și alin. (2), Guvernul apreciază, reiterând cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 206 din 4 martie 2010 , că măsura criticată este mai degrabă una de
DECIZIE nr. 532 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259015_a_260344]
-
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și Secretariatul General al Guvernului. În primul rând, într-o bună tehnică legislativă, cuantumul procentual al reducerii și autoritățile publice vizate de reducere trebuiau prevăzute în cuprinsul ipotezei normative a art. 2 din ordonanța de urgență. Potrivit art. 57 alin. (3) și (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
și aceste texte legale afectează capacitatea administrativă și funcționarea autorităților publice, precum și structura organizatorică și numărul personalului. 4.7. Cele arătate în privința art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență - care se referă la personalul contractual - sunt aplicabile mutatis mutandis ipotezei normative a prevederilor art. 7 lit. C pct. 2 din ordonanța de urgență, care aduce o modificare identică în privința funcționarilor publici. Cu privire la această modificare, Curtea remarcă faptul că textul art. 112 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
birouri sau alte structuri de organizare (comasarea serviciilor de resurse umane cu serviciul financiar sau a serviciilor de protocol cu serviciile de relații externe, de exemplu). Este de remarcat că în literatura juridică s-a făcut o distincție clară între ipotezele din art. 115 alin. (6) din Constituție referitoare la domeniul legilor constituționale și la trecerea silită a unor bunuri în proprietatea statului, pe de o parte, și regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, pe
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
pe de o parte, și regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, pe de altă parte. Astfel, plecând de la sensul verbelor "nu pot fi adoptate" și "nu pot viza", s-a conchis că în prima ipoteză există o interdicție totală pentru ordonanțele de urgență, dar s-a apreciat că sintagma "nu pot afecta" nu exclude orice intervenție legislativă în ultima ipoteză. Profesorul Ion Deleanu, într-un studiu publicat în Curierul Judiciar nr. 6/2006, sublinia că
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
verbelor "nu pot fi adoptate" și "nu pot viza", s-a conchis că în prima ipoteză există o interdicție totală pentru ordonanțele de urgență, dar s-a apreciat că sintagma "nu pot afecta" nu exclude orice intervenție legislativă în ultima ipoteză. Profesorul Ion Deleanu, într-un studiu publicat în Curierul Judiciar nr. 6/2006, sublinia că sensul cuvântului "afectare" este acela de "prejudiciere" sau "lezare", astfel că, în domeniile la care ne referim, interdicția adoptării unei ordonanțe de urgență există doar
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
lege, competențele pot fi exclusive, partajate și delegate. Pentru a se realiza o asemenea departajare strictă a acestora, legea ce cuprinde măsuri de descentralizare trebuie să fie clară, precisă și previzibilă, astfel încât destinatarul normei să își poată adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a acesteia; or, legiuitorul nu a reușit să se alinieze acestor exigențe, astfel cum se va arăta în cele ce urmează. 102. Așadar, în continuare, Curtea va puncta mai multe aspecte care vizează calitatea legii criticate cu privire la competențele descentralizate
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
grave probleme de tehnică legislativă cu repercusiuni asupra calității legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorități ale administrației publice centrale sau locale neputând cunoaște, în mod obiectiv și rațional, conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii. O atare modalitate de redactare a textului creează premisele unei aplicări discreționare a legii de către autoritățile publice în dauna persoanelor fizice sau juridice, după caz, și înfrângerea art. 1 alin. (5) din Constituție, demonstrând o lipsă
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
reprezintă consecința trecerii plajelor cu destinație turistică "în administrarea autorităților administrației publice locale". Problema pe care o ridică modul de redactare a acestor modificări (capitolele V, VI și VII ale titlului analizat) constă în lipsa de precizie, claritate și previzibilitate a ipotezei normei juridice în raport cu anexa nr. 6 la lege, întrucât nu se înțelege dacă în privința plajelor identificate în anexă are loc o trecere a acestora din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale sau numai constituirea unui drept
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
în domeniul privat al județelor, respectiv al municipiului București (...)", anexa nr. 1 nu conține nicio referire la bunuri proprietate privată a statului. Dimpotrivă, în titlul acesteia se face vorbire numai de bunuri proprietate publică a statului, astfel încât, în aceste condiții, ipoteza normei juridice incidente, apare ca fiind lipsită de obiect, determinând o lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice. 206. În ceea ce privește individualizarea bunurilor imobile, nu sunt indicate elementele-cadru de descriere tehnică, respectiv suprafețele, numărul de carte funciară, datele cadastrale
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii. Respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenție atunci când adoptă un act normativ. 236. În consecință, legea criticată este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul cerinței de calitate a legii, ceea ce afectează, în
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Constituționale ... 12. Prin jurisprudența citată Curtea Constituțională a fixat condițiile ce trebuie a fi realizate pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, astfel: A) angajarea răspunderii Guvernului constituie soluția ultimă, extremă, de adoptare a legii, în una din ipotezele următoare, care au caracter alternativ: a) când adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă; ... b) când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
și în prezenta decizie. III. Analiza criticilor de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile art. 114 din Constituție interpretat în jurisprudența Curții Constituționale (1) Angajarea răspunderii Guvernului ca soluție ultimă, extremă, de adoptare a legii ... 14. Nu sunt îndeplinite în cauză niciuna dintre ipotezele alternative stabilite în jurisprudența Curții Constituționale. a) Ipoteza în care adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ... 15. Descentralizarea administrativă a debutat în anul 1991, iar scopul acesteia și principiile care
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
neconstituționalitate în raport cu dispozițiile art. 114 din Constituție interpretat în jurisprudența Curții Constituționale (1) Angajarea răspunderii Guvernului ca soluție ultimă, extremă, de adoptare a legii ... 14. Nu sunt îndeplinite în cauză niciuna dintre ipotezele alternative stabilite în jurisprudența Curții Constituționale. a) Ipoteza în care adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ... 15. Descentralizarea administrativă a debutat în anul 1991, iar scopul acesteia și principiile care o guvernează configurează un proces complex, de lungă
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Guvernul avea abilitarea legală de a formula amendamente la proiectul aflat în dezbatere parlamentară, iar în caz de respingere a acestora să pună în executare în totalitate actul normativ astfel adoptat, supremația Parlamentului în materie de legiferare fiind incontestabilă. b) Ipoteza în care structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență ... 19. Structura politică a Parlamentului nu constituia un impediment pentru adoptarea acestui proiect de lege, fiind evident că, în condițiile unei majorități
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
referitoare la importanța domeniului de reglementare. 22. Cu toate acestea, tocmai amploarea și complexitatea domeniului de reglementare pledează în favoarea recurgerii la procedura obișnuită de legiferare, iar nu la o procedură cu caracter excepțional, caracterizată prin celeritate. În acest caz subzistă ipoteza vizată de Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 a Curții Constituționale, privitoare la reglementarea unui domeniu esențial pentru statul de drept, situație în care se impune ca legile "să fie dezbătute în Parlament, iar nu adoptate pe calea unei
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
care se calculează. Reglementarea acestei obligații aduce atingere art. 56 alin. (2) din Constituție privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece nu se realizează un echilibru între taxele percepute și nivelul veniturilor contribuabililor. Apreciază, de asemenea, că se află în ipoteza reținută de Curtea de Justiție a Uniunii Europene "în Cauza Nisipeanu împotriva României, în care s-a stabilit că taxa pe poluare este o piedică în calea comerțului cu autovehicule la mâna a doua provenite din Uniunea Europeană." Tribunalul Alba - Secția
DECIZIE nr. 40 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259270_a_260599]
-
19 mai 2009 , referitor la taxa pe poluare, reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 , Curtea a observat că, din punct de vedere al echității, o atare taxă trebuie plătită de către poluator, situație care se regăsește în ipoteza normelor legale criticate. Considerente reținute sunt valabile și cu privire la taxa reglementată de Legea nr. 9/2012 , în mod similar taxei pe poluare. Curtea observă că autorul excepției formulează criticile de neconstituționalitate referitoare la cuantumul taxei în mod generic, fără a
DECIZIE nr. 40 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259270_a_260599]
-
rezonabil al taxei nu poate fi apreciat în prezenta cauză. În ceea ce privește principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, Curtea constată că acesta este respectat, deoarece obligația de plată taxei incumbă tuturor celor aflați în ipoteza normei criticate. 2. Curtea observă că prin Hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în Cauza C-402/09 Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanțelor și Economiei ș.a., și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 pronunțată în
DECIZIE nr. 40 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259270_a_260599]
-
s-a reținut că principiul egalității nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situații obiectiv diferite justifică și chiar impun instituirea unui tratament juridic diferențiat. Or, în speță, prevederile criticate reglementează norme de dreptul muncii, astfel că cei ce intră sub incidența ipotezei normei respective se află într-o situație juridică diferită de cea a funcționarilor publici. Arată că dispozițiile legale criticate nu contravin nici art. 21 din Constituție, întrucât accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nici încălcarea art. 52 din Constituție
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii privind reluarea activității." c) La capitolul IV "Îndreptarea erorilor privind înregistrarea în scopuri de TVA sau anularea, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA", punctul 7 va avea următorul cuprins: ... "7. În ipoteza în care, la data radierii, din eroare a înregistrării în scopuri de TVA, persoana impozabilă era înscrisă în Registrul operatorilor intracomunitari și/sau în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, compartimentul de specialitate înregistrează persoana impozabilă, din
ORDIN nr. 235 din 13 februarie 2014 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.331/2013 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259168_a_260497]
-
normativ, prezentul proiect nu este redactat într-un limbaj juridic specific normativ, concis, clar, sobru și precis, care să excludă orice echivoc (a se vedea în acest sens și Decizia Curții Constituționale nr. 1.018/2010 ). Astfel, se formulează unele ipoteze juridice care, pe lângă caracterul permisiv, nerecomandat, creează și situații nedorite. Este cazul dispozițiilor art. 41 alin. (1.1), conform cărora "statul este obligat... să ofere locuri de muncă pentru toți cetățenii apți de muncă și care doresc să muncească" sau
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
obiect soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 . Prin textul de lege criticat sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare anumite categorii de vehicule, ipoteză care nu se aplică autorului excepției, acesta fiind obligat, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , la plata tarifului de utilizare. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIE nr. 536 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259198_a_260527]
-
11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții. (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. ... Articolul 510 Instanța competentă (1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere. ... (2) În cazul dispozițiilor art.
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]
-
11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții. (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. ... Articolul 510 Instanța competentă (1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere. ... (2) În cazul dispozițiilor art.
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258138_a_259467]