24,934 matches
-
mitologice, majoritatea necreștine. O interesantă paralelă între biografia și pictura sa o realizează Patrick Bade, etapa unei iubiri extraconjugale tumultoase, traumatizante cu episodul unei tentative de sinucidere lamentabil eșuate pentru Mary Zambaco pare să-și pună amprenta asupra câtorva din picturile sale. Relația se regăsește cuantificată cultural la nivelul paradigmei simbolisto-decadente, unde feminitatea a devenit problematică, virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
paradigmei simbolisto-decadente, unde feminitatea a devenit problematică, virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției sexuale", considerând-o una din temele majore ale picturii sale. O altă inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea fecioară, și cea a lui William Holman Hunt, Trezirea conștiinței (1853) privitoare la raportul dintre viață și artă și raporturile dintre sexe relevă nu doar profilul unei sensibilități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției sexuale", considerând-o una din temele majore ale picturii sale. O altă inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea fecioară, și cea a lui William Holman Hunt, Trezirea conștiinței (1853) privitoare la raportul dintre viață și artă și raporturile dintre sexe relevă nu doar profilul unei sensibilități, ci și configurația esteticii simboliste. Abordarea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contingență. Pictorul afirma tranșant: "Din momentul în care le dai ceea ce oamenii numesc expresie, distrugi caracterul tipic și le transformi în portrete degradate, care nu-s bune de nimic"93. Prima paralelă o ocazionează pe cea de-a doua, între pictura lui Burne-Jones și cea a lui Dante Gabriel Rossetti, cu care are multiple afinități, printre care și orientarea proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în portrete degradate, care nu-s bune de nimic"93. Prima paralelă o ocazionează pe cea de-a doua, între pictura lui Burne-Jones și cea a lui Dante Gabriel Rossetti, cu care are multiple afinități, printre care și orientarea proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între pictura lui Burne-Jones și cea a lui Dante Gabriel Rossetti, cu care are multiple afinități, printre care și orientarea proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă de factură decorativă a lui Burne-Jones o constituie tendința de a omogeniza tabloul prin utilizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă de factură decorativă a lui Burne-Jones o constituie tendința de a omogeniza tabloul prin utilizarea unei game cromatice restrânse. Astfel, afirmă Rapetti, opoziția între opțiunea simbolistă și cea naturalistă se bazează nu numai pe criteriul selecției temelor, ci și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criteriul selecției temelor, ci și a tehnicilor menite să potențeze o dimensiune în detrimentul alteia. Cel care duce mai departe experiența prerafaeliților este George Frederic Watts, care formulează într-un articol din 1872, "The Present Conditions of Art", principiul echivalenței între pictură, muzică și poezie, care printr-un sistem de corespondențe ar duce la o artă sintetică similară literaturii. Ștefan Popescu îl citează pe Watts cu precizarea că tabloul Sic Transit... (1891-1892) i-ar fi fost inspirat chiar de Carmen Sylva în urma
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
articolul său, "Critica artistică" publicat în România ilustrată din 1901, poetul simbolist Ștefan Petică remarca unul dintre cele trei tablouri ale lui Klimt, Medicina, realizate cu scopul decorării plafonului Marelui Hol al Aulei Universității din Viena. Dacă ne gândim că pictura era expusă la a zecea expoziție a Secession-ului vienez între 15 martie și 12 mai 1901, iar articolul lui Petică apare în același an, putem spune că acesta avea informațiile la zi. Criticul realizează o analiză a receptării diferențiate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Peleș. "Decorația veselă, și foarte grațioasă, e vrednică de serbările spiritului pentru care e hotărâtă și e făcută de D-nii G și E Klint (sic) și Th Masch (sic) artiști care și-au făcut în urmă un mare nume cu picturile ce au executat la Muzeul de Bele Arte și la teatrul Burg din Viena. Sunt mai cu seamă două panouri drăgălașe pe care se văd niște fete tinere de tot, culegând flori de primăvară"96. În Viena fin-de-siècle. Politică și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
omului modern. Scenariul războinic ocultează o formulă subversivă a sa, care minează alegoria demnității cognitive și virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la un examen specular al modernității omului societății vieneze contemporane artistului: să afle adevărul despre sine privindu-se în oglindă -, reiterare modernă a principiului delphic, gnotise auton. Mica divinitate de serviciu a Rațiunii reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în proximitatea căruia Nietzsche se complace într-o postură abia camuflat masochistă? În 1891, comisia artistică a Universității din Viena înaintează Ministerului Educației planul pentru decorarea plafonului Marelui Hol al Aulei Universității construită de Heinrich von Ferstel. Comisia propunea patru picturi în ulei care să înfățișeze într-o manieră alegorică cele patru facultăți: Teologia, Filozofia, Medicina și Jurisprundența. În 1893, Ministerul Educației se decide asupra a doi artiști, Franz Matsch și Gustav Klimt, care-și împart sarcinile, Teologia îi revine lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca și cum ar fi sub presiunea unui transport oniric-voluptuos pe care-l reflectă o parte din nudurile feminine, precum cel care se detașează în partea stângă a tabloului și care a stârnit nenumărate controverse. Klimt bulversa încă odată convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
geniul poporului și al rasei sale", poate achiziționa competența tehnică. Expozițiile internaționale favorizează circulația ideilor, emulația și un fel de cosmopolitism artistic, acceptabil numai "pe seama originalității naționale". "Originalitatea națională" este recuperabilă ca tradiție bizantină, a cărei expresie cardinală o constituie pictura murală a mânăstirilor, însă criticul împărtășește o viziune eclectică asupra viitorului artelor decorative în România, care ar trebui să mixeze neobizantinismul cu prerafaelitismul și tehnicile decorativiste ale lui Gustave Moreau și Puvis de Chavanes, ambii considerați precursori ai simbolismului. "La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă de meșterii mozaicari, de prerafaeliții italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța, de Ruskin în Anglia. Ce frumos program de realizat și a cărui realizare ar asigura nu numai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizare ar asigura nu numai pâinea și ocupația a numeroase generații de artiști, ci poate, de asemenea, capodopere țării!"106. De fapt, Bachelin este primul critic care orientează arta decorativă românească spre sursele tradiționale, reprezentate sub raport pictural, decorativ de pictura murală de influență bizantină a mânăstirilor din Nordul Moldovei și a celor din Muntenia. Criticul o consideră "o chestiune de viață și de moarte pentru pictura religioasă din România", dar și pentru majoritatea țărilor balcanice. Acest program presupune și revificarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care orientează arta decorativă românească spre sursele tradiționale, reprezentate sub raport pictural, decorativ de pictura murală de influență bizantină a mânăstirilor din Nordul Moldovei și a celor din Muntenia. Criticul o consideră "o chestiune de viață și de moarte pentru pictura religioasă din România", dar și pentru majoritatea țărilor balcanice. Acest program presupune și revificarea artei ecleziastice, "vechiul hieratism decorativ" al Bisericii Orientale Răsăritene, pentru a inspira "extaze și vise noi care cresc din sufletele actuale", extazele fiind generate de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu codul realist, prin refuzul unei arte fotografice, amendând excesul, rațiunea unicei reprezentări a conceptelor transcendente și dorințelor metafizice. Opiniile 111 lui Bachelin despre arta decorativă și înnoirea pe care aceasta ar putea-o aduce în România prin valorificarea tradiției picturii murale a mânăstirilor își găsesc un suport în studiul lui Carl A. Romstorfer, conservatorul muzeului imperial și regal de industrie la Czernovitz, studiu apărut în 1897, în limba germană, intitulat în traducerea franceză l'Architecture moldo-byzantine. Romstorfer era interesat în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau monede, de la vitralii și teracotă, la execuția de mobilier, cea mai amplă acțiune de acest fel desfășurată în presă și care se transformă aproape într-un studiu. Criticul subliniază încă odată necesitatea anulării unei distincții ierarhice între artele majore, pictura, sculptura, arhitectura și artele minore, artele decorative sau artele industriale pe care o întreține o prejudecată păguboasă: "ridicola și superstițioasa distincție între "marea artă" și "artele minore" e moartă". De asemenea, conchide criticul, artele decorative îi reunesc pe les lettrés
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceste opere contradictorii? Răspunsul este "da". Atunci cine are dreptate și cine nu? Niciunul, eclectismul este dublat de un ecumenism artistic unde japonismul care constituie una dintre sursele Art Nouveau-ului face casă bună cu misticismul, sensibilitate care se desprinde din pictura simbolistă: "japonismul și misticismul au amândouă rațiunea lor de a fi". În termenii esteticienilor contemporani lui Bachelin, tot ce nu era pictură de șevalet putea fi atribuit artelor decorative, industriale. Arta actuală are drept scop ornamentarea unei suprafațe, cealaltă artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
japonismul care constituie una dintre sursele Art Nouveau-ului face casă bună cu misticismul, sensibilitate care se desprinde din pictura simbolistă: "japonismul și misticismul au amândouă rațiunea lor de a fi". În termenii esteticienilor contemporani lui Bachelin, tot ce nu era pictură de șevalet putea fi atribuit artelor decorative, industriale. Arta actuală are drept scop ornamentarea unei suprafațe, cealaltă artă copiază și interpretează, "Art Nouveau-ul exersează pentru a face precum ea, urmându-i exemplul". Natura este studiată nu pentru a o transpune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nou a lui Grigorescu, dar și felul în care această sensibilitate estetică poate fi recuperată într-o notă specifică din arta pictorului, din tehnica lui. În această privință, Ioana Vlasiu remarcă frapante "similitudinile cu tehnica și caracterul de performanță al picturii lui Watanobe-sei"134, "verva diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă, încerca să reprezinte dincolo de spectacolul imediat al realității palpabile, o lume a spiritului. De
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe care le împărtășea și pictorul român. Interesat într-un grad mai înalt de arta japoneză și de elementul decorativ a fost Samuel Mützner, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]