256,150 matches
-
Colecțiile se numesc "Eumenidele", "Bolintineadele", "Nemesis", un fel de ziare sau reviste. Evident acestea satire îl vor fi influențat pe Mihai Eminescu. Vom cita ca mai bune dintre satire: "Două Tombatere" în care ne înfățișează doi boieri vechi nemulțumiți cu starea de lucruri de sub Cuza; "Advocații", în care satirizează pe avocați; Mihai Viteazul în rai, o satiră la adresa societății de atunci; Către Ion Ghica, contra partidelor politice.
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
Savoia care l-a îndemnat să se concentreze pe umplerea trezoreriei și dotarea armatei mai degrabă decât pe dobândirea semnăturilor de la alți monarhi. Când Maria Tereza a preluat tronul, la vârsta de 23 de ani, a găsit imperiul într-o stare deplorabilă. Ministrul de finanțe a informat-o că datoria statului crescuse enorm, ca rezultat al războiului cu Turcia. Atitudinea provinciilor era o altă cauză de îngrijorare. Deși toate acceptaseră Sancțiunea Pragmatică, acum, chiar și cele mai loiale, priveau spre noul
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
căsătorească pe teritoriul Spaniei. Cuplurile străine au dreptul să se căsătorească în Spania numai dacă ambii parteneri sunt rezidenți în Spania. Pe 4 septembrie 2005, ziarul conservator "La Razón" a publicat date despre căsătorie oferite de 273 de oficii de stare civilă (dintr-un total de 437 de oficii în toată țara). Aceste date arată că dintr-un total de 35.000 de căsătorii, doar 24 au avut loc între persoane de același sex. Ziarul a argumentat că aceste statistici contrazic
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
a tratat Legea 13/2005 și cererile asociațiilor de drepturi LGBT care susțineau că de această lege ar beneficia între 5 și 10% din populație. Pe 27 decembrie 2005, Ministerul Justiției a declarat că în cele 200 de oficii de stare civilă care aveau date computerizate au avut loc 327 de căsătorii între persoane de același sex până la data de 5 decembrie 2005. Acest raport arată că 90 dintre aceste căsătorii au avut loc în Madrid, 63 în Valencia, 35 în
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
îndreptată cu precădere spre activități sportive, din care nu lipsesc competițiile de tot felul. Marele filosof de mai târziu visa în acel moment să devină fotbalist profesionist. Bacalaureatul din 1947 este un eșec pentru Derrida. în același timp, el trăiește stări de tulburare, inadaptare și retragere, citind foarte mult (Jean-Jacques Rousseau, André Gide, Friedrich Nietzsche, Albert Camus). În perioada 1947-1948 participă la cursul de filosofie de la liceul Gauthier (Alger), unde este marcat profund de scrierile lui Bergson și Sartre. Din 1948
Jacques Derrida () [Corola-website/Science/298976_a_300305]
-
în strângerea de fonduri și în gestionarea actelor caritabile. În absența unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienți pe an, a distribuit medicamente gratuite și a monitorizat starea familiilor nevoiașe. Regina a avut și inițiativa de a identifica potențialul meșteșugurilor românești. Ea însăși se înveșmânta adesea în portul național românesc, socotit până atunci strai al țăranilor, și a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
cu Roma. Prin urmare, în 1693, el a renunțat la "Articolele galicane". Presiunea franceză de la Roma a condus la bula "Vineam Domini", care nu le mai dădea dreptul janseniștilor la "tăcerea respectuoasă" cu ajutorul căreia, începând din 1668, ei fuseseră în stare să "susțină" probleme teologice delicate. Cu ajutor papal, Ludovic a trimis soldați spre a alunga maicile rămase la Port-Royal. În 1711 el a dat ordin să fie complet dărâmate clădirile, iar osemintele janseniștilor morți să fie reînhumate într-o groapă
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
fi devenit astfel „goi”, termen popular derivat din "goyim", cuvânt care în limba idiș desemnează un om care nu face parte din poporul evreu, sau un „necredincios, din punctul de vedere al evreilor”. Temele explorate în nuvelă includ frica și starea psihologică de demență indusă de aceasta, precum și condiția omului străin de societatea în care trăiește. Discriminarea rasială / religioasă devine astfel un motiv pentru cedarea psihică a personajului. Ca factor secundar apar boala (malarie) ca însemn al slăbiciunii și strămutarea lui
O făclie de Paște () [Corola-website/Science/298996_a_300325]
-
moartea tatălui său, aceștia îl silesc pe Ludovic le recunoască dreptul de a numi primii pe rege și îl încoronează cu condiția să le respecte privilegiile. În această situație Ludovic nu a avut prea multa influență politică. Sperând să schimbe starea de lucruri și sa-și poată numi oamenii lui în funcțiile regatului, el a slăbit coroana împarțind diferite posesiuni cu scopul de a-și atrage susținători. Ludovic, se căsătorește în 862 cu Ansgarde de Bourgogne, sora lui Eudes, conte de
Ludovic al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/298993_a_300322]
-
de nouă zile al mamei sale, Stavrache primește o scrisoare de la fratele lui, care fusese expediată înaintea luptelor de la Plevna și din care află că Iancu fusese numit sergent și decorat cu „Virtutea militară“. Ironia lui Caragiale este acidă, descriind starea de spirit a lui Stavrache, care verifică din nou data expedierii scrisorii pentru a se convinge că era trimisă înaintea bătăliei de la Plevna, în care, se știa, muriseră foarte mulți români și se întreba, în subconștient, dacă Iancu o fi
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
gura plină de o spumă roșcată“, „scuipa și râdea cu hohot“, „începu să cânte popește“. Eroul principal, Stavrache, este conturat în evoluția sa de la lăcomie la iluzie, apoi la halucinații, de la frică la spaimă și groază până la nebunie, toate aceste stări definind natura psihică labilă, predispoziția genetică pentru evoluția spre demență. Caracterul naturalist al nuvelei este conferit și de strânsa relație dintre natura ce se dezlănțuie treptat și evoluția patologiei personajului: „Legănate de mișcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâie iute
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
are un caracter scenic, specific manierei literare a lui Ion Luca Caragiale, dialogurile conțin replici scurte, gesturile sunt descrise detaliat, completând fișa psihologică pe care o realizează autorul în această creație. Nuvela este o proză psihologică de factură naturalistă, urmărind stările de conștiință și de comportament ale eroului principal prin monologuri interioare sugestive, iar destinul dramatic are la bază lăcomia exagerată a acestuia, dar și tare genetice, întrucât „incontestabil există o tară în familia în care un frate înnebunește, iar altul
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
ne apar din perspectiva scriitorului, ci din aceea a eroilor. Nu ascultăm pe autor vorbindu-ne, ci «vedem» oarecum personajele gândind și simțind.“ I.L. Caragiale își privește și ascultă personajele, folosind ca modalități tehnice de realizare stilul simpatetic (care provoacă stări sufletești - n.n.) prin monolog interior și stilul indirect liber, prin dialoguri sugestive.
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
au fost smulse cu baionetele din rame. Cutii cu farfurii de porțelan rare au fost deschise, iar conținutul distrus sau aruncat. Biblioteca... a fost forțată și jefuită... salonul țarinei, la fel ca toate celelalte camere, a fost adus într-o stare de haos. Candelabrul uriaș din cristal, realizat cu măiestrie, a fost spart în bucăți. Birouri, tablouri, ornamente — totul a fost distrus”. Cramele de vinuri ale Palatului de Iarnă au fost jefuite timp de mai multe săptămâni în perioada de haos
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
în 896 atunci când Guy al III-lea de Spoleto i-a contestat supremația și s-a încoronat ca împărat. În 899, Arnulf a murit bolnav, fiind succedat de Ludovic al IV-lea , ultimul carolingian de pe tronul Franciei răsăritene. Fiind minor, starea de nesiguranță în regat s-a accentuat, iar lipsa unui rege puternic capabil să reprime tendințele autonomiste ale ducilor locali a avut efecte negative. În locul lui Ludovic, de problemele statului se ocupau regență formată din Leopold, markgraful Bavariei și episcopul
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
un senat imperial ce contribuia la consolidarea statului. Ei erau singurii investiți cu autoritate decizională și reușeau să formeze un corp de funcționari fideli, în fruntea unui serviciu de administrare generală. Puterea lor era contrabalansată de Reichstag-Dieta Imperială, adunare a Stărilor (Stande), a principilor laici și ecleziastici, al cărei consimțământ era indispensabil oricărei acțiuni colective, și de colegiul separat al orașelor, creditat cu dreptul de a se pronunță asupra chestiunilor financiare. Restrâns teritorial la spațiul german și sprijinit de cele trei
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
monarh absolut este un autocrat. ul creează un puternic aparat de stat, vizibil și relativ independent în raport cu clasa nobililor, dar care ocrotește și consolidează în fapt interesele generale ale acestei clase. Apare și se dezvoltă în perioada de destrămare a stărilor feudale și de transformare a stărilor orășenești mijlocii în clasa burgheziei moderne. În general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgheziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
creează un puternic aparat de stat, vizibil și relativ independent în raport cu clasa nobililor, dar care ocrotește și consolidează în fapt interesele generale ale acestei clase. Apare și se dezvoltă în perioada de destrămare a stărilor feudale și de transformare a stărilor orășenești mijlocii în clasa burgheziei moderne. În general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgheziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea stării de destrămare feudală
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
de transformare a stărilor orășenești mijlocii în clasa burgheziei moderne. În general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgheziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea stării de destrămare feudală și a luptelor nobiliare interne. Absolutismul apare în cele mai multe țări europene la sfârșitul secolului al XV-lea, ajungând să cunoască formele sale clasice în timpul Elisabetei Tudor (Dinastia Tudor (1558 - 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715) Dinastia
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
feroviare sunt obiective primare pentru forțele inamice. Folosirea mediilor de transport terestru sau pe mare face ca tancurile să nu poată fi utilizate ca forță de reacție rapidă. La deplasarea în zone fără infrastructură feroviară sau cu puține străzi în stare bună, cu drumuri minate sau cu ambuscade frecvente, viteza medie a unei unități de tancuri este comparabilă cu viteza unui om pe cal sau pe bicicletă. Sunt necesare opriri frecvente pentru realizarea întreținerii planificate și a verificărilor de rutină pentru
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
ucigând bărbați, femei și copii. În timpul unei revolte în Munster, condusă de Gerald FitzGerald, conte de Desmond în 1582, circa 30000 de irlandezi au murit de foame. Poetul Edmund Spenser a scris că victimele "au fost purtate într-o asemenea stare de mizerie încât ar fi înduioșat și o inimă de piatră". Elisabeta și-a sfătuit comandanții să-i trateze bine pe irlandezi, "acea națiune grosolană și barbară", dar nu a avut remușcări când s-au considerat necesare utilizarea forței și
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
putea pretinde tronul Angliei. Cecil încearcă să-i vorbească Elisabetei despre Iacob, iar Elisabeta după istoricul J. E. Neale, chiar dacă nu se pronunță în mod deschis în favoarea lui Iacob, își face cunoscută părerea prin fraze voalate, dar lipsite de ambiguitate. Starea sănătății reginei rămâne stabilă până în toamna anului 1602, când o serie de decese în rândul apropiaților săi o aruncă într-o depresie profundă. În februarie 1603 moare Catherine Howard, care îi fusese alături 45 de ani și moartea ei este
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
și standardul prin care va fi testată orice învățătură și experiență în conformitate cu doctrina protestantă "Sola Scriptura" Mare parte din teologia Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea corespunde învățăturilor evanghelice, cum ar fi Trinitatea și infailibilitatea Scripturii. Învățături distincte sunt despre starea omului în moarte și doctrina judecății de cercetare. Biserica este cunoscută și pentru accentul pus pe dietă și sănătate, înțelegerea holistică a persoanei, promovarea libertății religioase și pentru principiile și stilul de viață conservator. Biserica mondială este condusă de o
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
periodic al elementelor. Simbolul chimic este "W". ul este un metal cu luciu alb-argintiu, ce cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat fără a mai avea și alte forme alotropice. Foarte dur, wolframul nu este casant ci devine ductil în stare pură păstrându-și în acelalași timp rezistența. Are o densitate remarcabil de mare și anume 19,3 grame pe centimetru cub. Din toate metalele pure, punctul lui de topire este cel mai ridicat, iar punctul lui de fierbere este al
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
se referea însă la wolframat de calciu. Wolfram pur a fost produs prima dată în 1783 de către frații spanioli Fausto și Juan José Elhuyar prin reducția de trioxid de wolfram din wolframit. Wolframul este un metal maleabil, ductil și în stare pură extrem de rezistent. Ceea ce este extraordinar la acest metal observăm prin faptul că rezistența la rupere a unei sârme de wolfram poate ajunge până la 400 daN/mm², rezistență ce se menține chiar și la temperaturi mai mari de 770 °C.
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]