24,570 matches
-
1974; Audiovizual și diaporama (în colaborare), coordonator Eugen Iarovici, București, 1983; Frumosul dincolo de artă, București, 1988. Repere bibliografice: Marian Popa, Gh. Achiței, „Ce se va întâmpla mâine?”, AFT, 1973, 8; Victor Ernest Mașek, „Ce se va întâmpla mâine?”, „Revista de filosofie”, 1973, 6; Gr. Smeu, Gh. Achiței, „Artă și speranță”, RL, 1975, 47; Gr. Popa, „Artă și speranță”, VR, 1976, 8; Gr. Smeu, Dincolo de artă, RL, 1989, 20; Dicț. scriit. rom., I, 6-7; Popa, Ist. lit., II, 1165. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și contemporane, M. e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și contemporane, M. e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând opinii adesea pertinente, totdeauna îndrăznețe. Proza pe care o scrie nu va rămâne neinfluențată de preocupările teoretice, și critica a remarcat în romanele sale tendința de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Spirit aristocratic, în a cărui viziune asupra artei dominantă este tema frumuseții, C. rămâne atașat până la capăt unui crez întemeiat pe ordine, măsură, echilibru. Idealul armoniei, proclamat cu un condei vibrant și euforic, nu-i doar un surâzător concept de filosofie a culturii, ci urcă din fericita alcătuire lăuntrică a unui artist polivalent, care visează treaz la vremurile antice și la epoca de strălucitoare plenitudini a Renașterii. O „călătorie în câmpul ideilor” se arată a fi elevata sa incursiune în domeniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. GHIȚĂ, Elenă, " Le statut actuel de la traductologie ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999. GUILLEMIN-FLESCHER, Jacqueline, " Le linguiste devant la traduction ", în Fabula 7. Traduire, Presses universitaires de Lille, Lille, 1986, p. 59-69. GUȚU, Ana, " Quelques considérations sur la traduction littéraire en tânt que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 7-15, consulté le 12 novembre 2011, URL : http://www.revues-plurielles.org/ uploads/pdf/6/113/ei 113 lavault.pdf. LUNGU-BADEA, Georgiana, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999. LUNGU-BADEA, Georgiana, " La problématique du transfert culturel ", în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, Litterae Perennis, Universitatea " 1 Decembrie " din Alba-Iulia, 2004, p. 177-180, consulté le 12 avril 2011, URL: www
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Edgar, " Galaxia Blaga-Brâncuși ", în Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977. PAVELESCU, Amalia, " Lucian Blaga traducătorul ", consulté le 12 juillet 2011, URL : http://cclbsebes.ro/publicatii blaga/traducatorul.pdf. PĂTRĂȘCANU, Lucrețiu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945. PETRESCU, Irina, " Présentation de Lucian Blaga ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p. 37-40. PONCET, Jean, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'influence du poète traduit sur le poète traducteur ", communication à l'occasion du Festival " Lucian Blaga " de Sibiu, 2010 (texte non publié). ROȘCA N., Ioan, " Metafizica generală și aplicativa la Lucian Blaga ", în Anelele Universității Spiru Haret. Studii de filosofie, no. 7/2005, p. 5-11, consulté le 12 avril 2010, URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf . SĂVULESCU, Geo, " Schița filosofiei lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
N., Ioan, " Metafizica generală și aplicativa la Lucian Blaga ", în Anelele Universității Spiru Haret. Studii de filosofie, no. 7/2005, p. 5-11, consulté le 12 avril 2010, URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf . SĂVULESCU, Geo, " Schița filosofiei lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului/schita a filosofiei lui blaga.pdf. SĂVULESCU, Geo, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008 p. 163-176, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
élevé, afin qu'il soit en état d'acquérir une méthode de travail avec cette langue étrangère ". V. Georgiana Lungu-Badea, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999, p. 63. Leș termes soulignés șont de l'auteur. 61 Dans la conception d'Antoine Berman, le " littéraire " " englobe aussi bien la littérature au sens strict que la philosophie, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Prefață ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 5 : " Lucian Blaga n-a fost, se știe, numai poet. El este cel dintâi scriitor român care s-a realizat la nivel major în cele două domenii ale culturii: poezie și filosofie. Aceste zone ale operei lui comunica, desigur, între ele, substanțial și chiar stilistic, pentru că au un substrat sau un izvor comun, dar faptul nu le afectează autonomia, încât formule că "poetul-filosof" ori "filosoful-poet" nu fac decât să deruteze corectă așezare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît., p. 150. 916 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 20. 917 Idem, p. 21. 918 Ibid. 919 V. Lucrețiu Pătrășcanu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945 : Blaga est accusé d'être un " écrivain mystique à influence médiévale " (" un mistic cu un vag parfum medieval ") qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le travail de conceptualisation, l'auteur joue parfois sur des métaphores (comme le " Grand Anonyme ", la connaissance luciférienne ou paradisiaque, etc.) V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 40: " Blaga pune la temelia universului metafizic nu filosofia, nici știință, ci viața sensibilă, lumea afectiva, cu alte cuvinte poezia. " (" Blaga ne met à la base de l'univers métaphysique ni la philosophie, ni la science, mais la vie sensible, affective, en d'autres mots la poésie. " Notre traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga ne met à la base de l'univers métaphysique ni la philosophie, ni la science, mais la vie sensible, affective, en d'autres mots la poésie. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 926 V. aussi Geo Săvulescu, " Schița filosofiei lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului/schita a filosofiei lui blaga.pdf. 927 V. Joël Figari, " Lucian Blaga ou le dernier système philosophique ", consulté le 28 juillet 2011, URL: http://www.ac-grenoble.fr/PhiloSophie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 54. C'est nous qui soulignons. 935 V. Ioan N. Roșca, " Metafizica generală și aplicativa la Lucian Blaga ", în Anelele Universității Spiru Haret. Studii de filosofie, no. 7/2005, p. 5-11, consulté le 12 avril 2010, URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf. 936 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 58. 937 V. Mircea Vaida, Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la Cartea orelor până la Elegiile duineze și până la Sonetele către Orfeu. [...] O poezie a sensibilității metafizice, a obscurului, si aceasta în așa măsură că versurile rilkiene au fecundat într-un fel, cum în timpul vieții poetului încă nu se putea bănui, filosofia modernă. La poésie de Rilke reste, en effet, son et musique, mais elle s'approfondit toujours, du Livre d'heures jusqu'aux Élégies de Duino et aux Sonnets à Orphée. [...] Une poésie de la sensibilité métaphysique, de l'obscur, et cela
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
posibilitățile pe care managementul resurselor umane, reformulat într-o manieră contemporană, le are pentru o mai bună rezolvare a problemelor angajaților; MRU - o nouă disciplină managerială, perspectiva care are în vedere două aspecte principale, și anume, pe de o parte filosofiile privind personalul sau relațiile de angajare, iar pe de altă parte dorința profesională de a prezenta managementul personalului ca o disciplină unitară cu o concepție sau o abordare asemănătoare ce aceea a altor discipline ca, de exemplu, a marketingului; MRU
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe un plan secundar, cum ar fi politicile salariale, de securitate a muncii, performanțelor etc. „Managementul diversității se deosebește prin mai multe aspecte de egalitatea șanselor, contrar egalității care se pune în termenii de grup, diversitatea scoate în evidență o filosofie liberală. Accentul este pus pe individ, nu este vorba de a spune «femeile doresc» sau «noi gândim», ci de a menține pe toți aceia care contribuie la performanțele unei întreprinderii (...) În mod concret, politicile resurselor umane trebuie să permită să
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a membrilor săi este una dintre căile cele mai sigure pentru a obține succesul competițional; 5) politica recompenselor asigură cadrul necesar pentru ca o parte echitabilă din valoarea nou creată să revină angajaților, asigură concentrarea intereselor partenerilor sociali; exprimă o anumită filosofie colectivă, egalitară sau individuală, acoperind totodată și alte aspecte, ca de exemplu: nivelurile de recompense, retribuirea performanței, raportul între echitatea internă și externă, tipul structurii salariale, abordarea flexibilă sau flexibilitatea sistemelor de recompense etc.; 6) politica „relațiilor cu angajații” exprimă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Este fiul Mariei (n. Todean) și al lui Todor Zanc, țărani. Urmează școala primară în satul natal, își continuă învățătura la Dej (1950-1956) și la Liceul Pedagogic din Cluj (1960-1961), iar între 1964 și 1969 este student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Obține titlul de doctor în filosofie cu teza Politicul în concepția lui Petre Andrei (1981). Un timp a fost învățător în câteva sate din județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
Urmează școala primară în satul natal, își continuă învățătura la Dej (1950-1956) și la Liceul Pedagogic din Cluj (1960-1961), iar între 1964 și 1969 este student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Obține titlul de doctor în filosofie cu teza Politicul în concepția lui Petre Andrei (1981). Un timp a fost învățător în câteva sate din județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a revistei „Viața studențească” (1967-1969) și ulterior Cenaclul de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene Cluj și membru în conducerea națională a Partidului Democrației Sociale din România. Prefect de Cluj din 1990, demisionează în august 1996 și funcționează, câteva luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
RĂDULESCU, Neagu (26.XII.1912, București - 3.VI.1972, București), prozator. Este fiul Ecaterinei Rădulescu, balerină, și al lui Radu Rădulescu, funcționar. Urmează la București cursurile primare (la „Sf. Iosif”) și secundare (Liceul „Sf. Sava”), apoi Facultatea de Litere și Filosofie, al cărei licențiat devine în 1936. Talent precoce și fire activă, încă elev fiind debutează în 1927 la „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”. În 1931 (martie-decembrie) editează „XY. Literatură și artă”, „revistă a noii generații”, la care scriu, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
sociologismului tainian. Arta nu este "o chestiune de logică pură", reprezentarea nu este "o mecanică obiectivă, ci o fantezie subiectivă", iar artistul nu reprezintă un aparat fotografic în care se reflectă legile naturii. Bachelin utilizează teoria lui H. Taine din Filosofia artei cu privire la creația artistică, ce-l pune pe artist în directă legătură cu "la race, le millieu, le moment": "el are un suflet, sufletul pe care i-l dă rasa sa, patria sa, locul său, strămoșii săi", "el este o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un Gustav Moreau rămâne un Gustav Moreau, este că un Puvis sau un Moreau au gândit și au arătat cum au gândit în opera lor, fiecare după modul său de a vedea. La unul, o profunzime de cugetare vecină cu filosofia, la celălalt, o percepțiune a operei prin prizma simbolului"430. În concluzie, Loghi se deosebește de Böcklin nu numai prin temperament, este un sudic, un mediteraneean, ci și prin această oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste, spre deosebire de "unitatea de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]