27,087 matches
-
reamintesc acest proiect dacă nu ar trebui să întredeschid încetișor ușa, să mă strecor ca șarpe în camera de alături și târându-mă așa pe jos, să le rog pe surorile lor și pe servitoare să facă un pic de liniște"503. Este vorba de o temă recurentă și care caracterizează infernul lui Kafka care nu poate decât să se închidă în sine însuși 504 și asupra lui însuși și să lucreze. Intruziunea celuilalt se impune sub o formă acustică, vacarmul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mă imita". "Copil fiind, te vedeam mai ales la masă, și de cele mai multe ori tu mă instruiai în maniera de a sta cum trebuie la masă. Trebuia să mâncăm totul, să nu vorbim despre calitatea mâncării [...] domnea la masă o liniște lugubră întretăiată de muștruluieli [...] nu aveam voie să roadem oasele, doar tu o puteai face"536. Tatăl, ca Gasgeber și educator edictează legile dar nu le respectă: el face firimituri, își taie unghiile, își curăța urechile la masă. "Tu nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cum el va avea o viziune teologică asupra unui circ. Aceasta înseamnă că aceste imagini - ca atâtea alte imagini americane - sunt înșelătoare, iluzorii și că noi ne găsim într-o lume abandonată de către sacru, o lume în care Dumnezeu tace (liniștea lui dumnezeu putând să fie de altfel, în mod paradoxal, dovada indubitabilă a existenței sale). Mitul Edenului, al Babel-ului sau al lui Oedip ne vorbesc de căutare și de transgresiune, de o mișcare care își creează propriile sale obstacole și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
identificării primare în care se încleiază cu disperare. Klamm, fără chip, și mai bine Westwest, furnizează modelul unei identificări cu un model devorator (căpcăun, vampir și ierarhie devoratoare) model terifiant care nu poate decât să ascundă în fugă, absență și liniște identitatea fără reflexe. Și dacă asistenții sunt marionete și dau în deriziune o imagine fărâmițată a eu-lui, doar femeile oferă mirajul unei unități cu refugiile lor (Klamm și cu interiorul caleștii - se știe că în identificarea primară, avem o imagine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
arăți "gol în fața fantomelor"609. Fiindcă a scrie înseamnă să deschizi un spațiu de ospitalitate, pentru sine și pentru celălalt. Este semnificativ să constatăm că micul câine, acest grotesc și respingător bișon minuscul și zburlit, cu ochii săi bulbucați, cu liniștea sa surprinzătoare, cu limba lui mică și tremurătoare care se distinge clar în fața abajurului este plasat pe masa de scris, pe scrisoare chiar, într-un raport metonimic. Imaginea câinelui cu ghearele sale (împotriva cărora naratorul s-a luptat ținându-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o rezonanță care nu are încă o calitate semiotică. Pentru Kafka, refractar la armonie, la melodie, la sistemul muzical însuși 631, muzica este prezentată ca un ansamblu de sunete, organizate liber. Nu este nici o diferență între ea și zgomot, chiar liniște. Ea este ca un ideal neîmplinit al unei comunicări care nu se poate face decât prin semne segmentate. Numeroși sunt copii care vor să cânte muzică fără să aibă nici cea mai mică educație muzicală. Astfel, în Descrierea unei lupte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scrisului; Kafka, contrar unor critici care văd în el un sceptic al limbajului 636, departe de a-l respinge, se scufundă în el cu ardoare, fiindcă doar în el se găsește un adevăr/bucurie. Dacă muzica atestă adevărul corpului, ca liniște, negativitate, dacă Rauschen-ul amintește fricțiunea corpului și a limbii 637, ea nu încetează să trimită la liniște, la experiența liniștii ca muzică. "Ist es ihr Gesang, der uns entzuckt oder nicht vielmehr die feierliche Stille, von der das schwache Stimmchen
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l respinge, se scufundă în el cu ardoare, fiindcă doar în el se găsește un adevăr/bucurie. Dacă muzica atestă adevărul corpului, ca liniște, negativitate, dacă Rauschen-ul amintește fricțiunea corpului și a limbii 637, ea nu încetează să trimită la liniște, la experiența liniștii ca muzică. "Ist es ihr Gesang, der uns entzuckt oder nicht vielmehr die feierliche Stille, von der das schwache Stimmchen umgebehen ist?" (Iosefina). Cât despre câinii muzicanți se spune că: "Sie redeten nicht, sie schwiegen... aber aus
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scufundă în el cu ardoare, fiindcă doar în el se găsește un adevăr/bucurie. Dacă muzica atestă adevărul corpului, ca liniște, negativitate, dacă Rauschen-ul amintește fricțiunea corpului și a limbii 637, ea nu încetează să trimită la liniște, la experiența liniștii ca muzică. "Ist es ihr Gesang, der uns entzuckt oder nicht vielmehr die feierliche Stille, von der das schwache Stimmchen umgebehen ist?" (Iosefina). Cât despre câinii muzicanți se spune că: "Sie redeten nicht, sie schwiegen... aber aus dem leeren Raum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mitologia răsturnând-o prin inversiuni) și cere să fie legat de catarg, el nu poate auzi cântecul sirenelor fiindcă pentru ele "numai tăcerea putea să vină de hac unui astfel de adversar". Ulise crede că ele cântă: el nu aude liniștea sirenelor, el ignoră existența lor din acest motiv. Ființă de limbaj, șiretul herald al civilizației, în neîncetată căutare de ospitalitate, este ființa cea mai neospitalieră fiindcă el nu poate să primească această tăcere. Civilizația ca proces de refulare se protejează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
creier decât căsuțe gata ocupate, unde nimic din exterior nu poate să intre. Să avem inima și mintea ospitaliere"639. Cititorul se instalează confortabil în refugiul său, un fotoliu bun sau sub un copac, sau în orice alt loc prielnic liniștii, retras, după ce s-a golit de tot ce îl înconjoară, îndepărtând orice sursă de zgomot exterior și păstrând această căldură indispensabilă actului pasiv și imobil pe care îl constituie lectura și izolarea ei. Astfel Guy de Malivert, din povestirea lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din fața lui; din când în când, el împingea farfuriile către mine, îndepărta din propria lui tabără chiar și obiectele cele mai puțin stânjenitoare, solnița, o bucată de pâine și doar atunci, punându-și coatele pe masă, părea să-și regăsească liniștea" (Landolfi, op. cit., p. 62). 445 Deleuze și Guattari explică secretul printr-o origine militară. "Secretul își are originea în mașina de război" (Mille Plateaux, p. 352). Mi se pare că tabloul de război pictat de Landolfi, faptul că eroul său
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urcat. "Cunoaștere de primul grad. Primul grad al acestei scări la capătul de sus al căreia ca recompensă și sens al existenței umane (în acest caz la drept vorbind aproape napoleoniană), patul meu nupțial este pe cale să fie montat în liniște. El nu va fi montat și s-a hotărât acest lucru, nu voi merge mai departe de Corsica". 528 OC, IV, p. 81. 529 OC, IV, p. 865. 530 OC, IV, p. 109. 531 Gustav Janouch, Conversations avec Kafka, Maurice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
suportă să vadă un Străin. 576 Într-un raport oficial pe care reușește să pună mâna, el poate citi următoare adnotări care îl privesc: "astfel el cutreiera, din câte se părea fără scop, fără să facă altceva decât să tulbure liniștea localității. Dar, în realitate el era foarte ocupat, el pândea o ocazie favorabilă și nu întârzia să o găsească. Frieda, tânăra servitoare de la Hotelul domnilor, crezu în promisiunile lui și fu sedusă... Pagina se termina. Pe margine mai era un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adoptat în regim de urgență Rezoluțiile 633 185 (26 aprilie 1948), 187 (6 mai 1948), 186 (14 mai 1948), 189 (14 mai 1948), acestea mandatând Consiliul de Tutelă al ONU să identifice, să analizeze și să ofere soluții în vederea instaurării liniștii și securității în Ierusalim, avansând ideea numirii unui Comisar Special și a unui mediator care să gestioneze problemele curente; alte rezoluții importante dedicate chestiunii Ierusalimului sunt: Rezoluția 302(IV) din 9 decembrie 1949, Rezoluția 356(IV) din 10 decembrie 1949
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
neezitând să recurgă la folosirea armelor și neluând în considerare victimele din rândul populației pașnice”. în încheierea declarației se exprimă solidaritatea cu poporul român „care își apără idealurile libertății, democrației și demnității naționale”, sprijinul pentru eforturile FSN îndreptate spre instaurarea liniștii și ordinii și disponibilitatea de „a se acorda poporului român un ajutor umanitar neîntârziat și eficient în vederea lichidării consecințelor evenimentelor tragice din ultimele zile”. La 26 decembrie 1989, MAE al URSS face o declarație în legătură cu evenimentele din România în care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iulie 1957 Exprimarea fidelității față de principiile care stăteau la baza politicii externe a URSS și susținerea acțiunilor care decurgeau din acestea aveau și menirea de a oferi o „umbrelă” sub care regimul condus de Gheorghiu-Dej să-și poată urmări în liniște propriile obiective. Un astfel de moment l-a constituit Plenara CC al PMR din 28 iunie - 3 iulie 1957, care a avut ca punct central înlăturarea din funcțiile de conducere deținute în partid de Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi, care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
partide precum cele din Italia, Iugoslavia sau Polonia. La rândul său, delegația PMR s-a întors de la consfătuire cu vești bune: sovieticii deveniseră partizanii stabilității, renunțând la presiunile având ca scop schimbarea. Prin urmare, regimul putea să se consacre în liniște apărării „unității de monolit a partidului și a conducerii sale”. Activitatea delegației a fost aprobată de Plenara CC al PMR din ziua de 14 decembrie 1957. Cu același prilej a fost stabilit un amplu program de prelucrare a documentelor adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mașini și duse la Ploiești. Ulterior, avea să se considere că materialele de mai sus erau destinate militarilor germani care se adăposteau în regiunea montană a Brașovului și încercau să organizeze un centru de rezistență. Sovieticii erau preocupați de asigurarea liniștii în România, care reprezenta spatele frontului lor. De aceea reprezentanții sovietici în teritoriu ordonau razii pentru prinderea „elementelor periculoase” Armatei Roșii, adică a soldaților germani rămași cu scopuri diversioniste, a parașutiștilor lansați în același scop sau a altor persoane suspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
concesiile față de URSS și combaterea partidelor de stânga. îndeplinirea cerințelor sovietice avea un scop precis: menținerea unui număr cât mai mare de unități militare românești în țară. Generalul Rădescu le-a cerut interlocutorilor săi ca legionarii din România să păstreze liniștea și să nu execute instrucțiunile lui Horia Sima transmise la radio „Donau”. Chiar dacă Rădescu a devenit cunoscut prin poziția sa hotărât anticomunistă, speranța complotiștilor legionari în disponibilitatea lui pentru o lovitură progermană în România era departe de realitate. H. Sima
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între ele? E de domeniul evidenței că pretenția scientistă de a regulariza orice fapt e o capcană, care în consecință trebuie evitată. însă, în acest moment al investigațiilor, credem că sovieticii au avut în vedere după 23 august 1944 asigurarea liniștii în România, spatele imediat al frontului, și sprijinirea partizanilor lor, comuniștii. Descoperirea acțiunii germano-legionare, sentimentele antisovietice ale majorității ofițerilor superiori români și implicarea unora în activități conspirative, precum și certitudinea lipsei de simpatie în interiorul clasei politice tradiționale din România au concurat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atât. De obicei nu eram repartizat cu personalitățile franceze în același automobil. O dată, la prima vizită, am fost în mașină cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care, profitând și el de un sfert de ceas de puțină liniște, conversa mai relaxat și m-a felicitat pentru calitățile mele de interpret și, datorită acestei remarce l-am întrebat dacă pot rămâne în cadrele Ministerului. A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da-ul ăsta, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să mor, în care-mi doresc moartea cu o ardoare așa cum altădată doream să studiez medicina. Sunt zile în care doresc să ajung să văd sfârșitul acestui război, să trăiesc zile frumoase ca altădată. Dar moartea e mai bună, e liniște și pace, fără lacrimi”... Iată cum moartea poate fi apropiată de om, în astfel de situații-limită omul făcându-și și din moarte un fel de prieten, ceva care te poate ajuta, ca și gândurile despre casă, despre acasă: „Veșnic mă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mișelie numai să pot vedea măcar de departe casa noastră”; „Văd casa noastră-n vis, dar îi văd pe ei la mijloc și Botoșanii se suprapun pe Câmpulung, formând la un loc casa. Ce-nseamnă casă? înseamnă în I rând liniște. Mi-e așa de dor de liniște și am așa mare nevoie de ea. Să știu că mă pot culca în patul meu sau pe canapea, să am o carte bună, tata să fie din nou bine dispus și ocupat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
departe casa noastră”; „Văd casa noastră-n vis, dar îi văd pe ei la mijloc și Botoșanii se suprapun pe Câmpulung, formând la un loc casa. Ce-nseamnă casă? înseamnă în I rând liniște. Mi-e așa de dor de liniște și am așa mare nevoie de ea. Să știu că mă pot culca în patul meu sau pe canapea, să am o carte bună, tata să fie din nou bine dispus și ocupat, mama veselă, Sisi copil, să nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]