24,732 matches
-
un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Scriitorul credea în destinul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc: iubirea față de țară, omenia, cinstea și setea de cultură. Cu toate acestea, el nu ignoră situația grea a țărănimii remarcată de Matei Damian. În opinia lui Paul Cornea, Matei Damian este pivotul central al romanului, cel care moderează conflictele
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
al XIX-lea. Opiniile criticilor literari sunt în general favorabile romanului "Viața la țară". Eugen Lovinescu afirma în 1928 că „"Viața la țară" e un poem al vieții câmpenești”, în timp ce George Călinescu considera că " Viața la țară" prezintă istoria câtorva neamuri „rasă a câtorva familii pământene care s-au strecurat prin negura fanarioților”. Provenit din mica boierime, Duiliu Zamfirescu a zugrăvit cu realism căderea neamurilor boierești și ridicarea unei clase sociale cu o cultură inferioară, dar mai lacomă și mai brutală
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
un poem al vieții câmpenești”, în timp ce George Călinescu considera că " Viața la țară" prezintă istoria câtorva neamuri „rasă a câtorva familii pământene care s-au strecurat prin negura fanarioților”. Provenit din mica boierime, Duiliu Zamfirescu a zugrăvit cu realism căderea neamurilor boierești și ridicarea unei clase sociale cu o cultură inferioară, dar mai lacomă și mai brutală. Autorul realizează o analiză fină a claselor sociale de la sfârșitul secolului al XIX-lea în stilul lui Émile Zola din ciclul "Les Rougon-Macquart", prezentând
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța, Golești, Mogoșoaia și Coțofenii din Față, iar unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
întreprinse de autor pe teren, în Ținutul Codrului, cu o vastă bibliografie românească și străină de specialitate. Problemele fundamentale ale cărții sunt abordate în cinci capitole: "Sinele și ceilalți (Omul comunitar), Relația Bărbat-femeie, Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei), Neamul - o entitate între lumea reală și mit ("Raportul "cei morți - cei vii), Rudenia spirituală Nășia)", după ce, în prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
satelor românești tradiționale, vorbește autorul cărții: „Organizarea socială a satului codrenesc n-a cunoscut, în evoluția sa istorică, diferențieri tranșante în raport cu celelalte zone etnografice românești. Ea se bazează pe un sistem de relații interpersonale, înglobând elemente de rudenie și vecinătate”. „Neamul este alcătuit din două părți: cel din lumea "albă" și cei din "cealaltă" lume. Ele comunică la date și după ritualuri prestabilite (Sâmbăta morților, Rusalii, înmormântarea unui individ din neam etc.) Sub aspect temporal, succesiunea pe generații a neamului se
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sistem de relații interpersonale, înglobând elemente de rudenie și vecinătate”. „Neamul este alcătuit din două părți: cel din lumea "albă" și cei din "cealaltă" lume. Ele comunică la date și după ritualuri prestabilite (Sâmbăta morților, Rusalii, înmormântarea unui individ din neam etc.) Sub aspect temporal, succesiunea pe generații a neamului se pierde în străfundurile istoriei. Omul este nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
vecinătate”. „Neamul este alcătuit din două părți: cel din lumea "albă" și cei din "cealaltă" lume. Ele comunică la date și după ritualuri prestabilite (Sâmbăta morților, Rusalii, înmormântarea unui individ din neam etc.) Sub aspect temporal, succesiunea pe generații a neamului se pierde în străfundurile istoriei. Omul este nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
albă" și cei din "cealaltă" lume. Ele comunică la date și după ritualuri prestabilite (Sâmbăta morților, Rusalii, înmormântarea unui individ din neam etc.) Sub aspect temporal, succesiunea pe generații a neamului se pierde în străfundurile istoriei. Omul este nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
lume. Ele comunică la date și după ritualuri prestabilite (Sâmbăta morților, Rusalii, înmormântarea unui individ din neam etc.) Sub aspect temporal, succesiunea pe generații a neamului se pierde în străfundurile istoriei. Omul este nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei românești
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
br> Adaptarea românului a fost pusă pe scena teatrului "HaDivadlo" din Brno (regia: Marián Amsler, trailer: https://www.youtube.com/watch?v=ot-rk4iYyFs). În cartea "Zeițele din satul Žítková" s-a orientat din nou asupra istoriei cehe, relatând povestea faimosului neam de lecuitoare din zona Carpaților Albi. Acest neam a supraviețuit proceselor vrăjitoarelor din secolul al 17-lea, asupririi din partea bisericilor și judecaților din secolul al 19-lea, precum și regimului totalitar din perioada protectoratului, însă până la urmă a fost distrus de către
Kateřina Tučková () [Corola-website/Science/334209_a_335538]
-
teatrului "HaDivadlo" din Brno (regia: Marián Amsler, trailer: https://www.youtube.com/watch?v=ot-rk4iYyFs). În cartea "Zeițele din satul Žítková" s-a orientat din nou asupra istoriei cehe, relatând povestea faimosului neam de lecuitoare din zona Carpaților Albi. Acest neam a supraviețuit proceselor vrăjitoarelor din secolul al 17-lea, asupririi din partea bisericilor și judecaților din secolul al 19-lea, precum și regimului totalitar din perioada protectoratului, însă până la urmă a fost distrus de către regimul comunist.<br> Pentru românul "Zeițele din satul
Kateřina Tučková () [Corola-website/Science/334209_a_335538]
-
și prefect al județului Constanța. Tradițiunea familii zice că un Dunca, venit din munți, de peste mare, vorbind o limbă de tot străină, ar fi imigrat în Marmația cu multe secole înainte, unde s-a căsătorit cu o română de ilustru neam. În secolul al XVII-lea coborâtorii acestui Dunca primiră titlul de nobili cu predicatul "de Sajó, Butfalva și Birfalva" și întinse moșii donatarii. Ion, bunicul lui Iuliu, a fost preot greco-catolic la Orșova din comitatul Mureș-Turda. El s-a căsătorit
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
în care descendentul conducătorului cuman Tebuc din Ardeal, Panul Iurașco Tăbuci (zis și Tăbuci Stîrce), înrudit cu Mușatinii, a primit moșia Boian. Marele boier Dragomir Stârcea, (documentat la 22 aprilie 1428), fiul hatmanului Drăgoi și nepotul lui Iurașcu, este protopărintele neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Hrimăncăuți și altele ca proprietatea sa în granițele vechi. În anul 1720 marele vornic Miron a împărțit moșiile sale între cei 14 copii. Unul dintre fiii săi, Pătrașcu, a fondat linia ulteriorilor cavaleri austrieci de Strischka (Strâșca, Strîșca) altul, Iloaie, neamul Volcineț. În anul 1774 domnitorul Grigore al IV-lea Ghica l-a numit pe Toader Stîrcea vornic de poartă. Ioniță Stârcea, mare spătar, tot un fiu, căsătorit cu Maria, poreclită Lupa, fiica lui Șerban Flondor și a Catrinei Bainschi, a
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
carte, urmând modelul din primul capitol, în care Stahl descria viața Bucureștilor de la începutul secolului al XX-lea. Prin urmare, debutul literar al lui Stahl a avut loc în 1910 cu "Bucureștii ce se duc", publicat în foileton în revista "Neamul Românesc" a lui Iorga, apoi într-un volum tipărit la Vălenii de Munte. Iorga l-a menționat mai târziu pe Stahl, alături de Ion Agârbiceanu, Romulus Cioflec și Dumitru C. Moruzi, ca pe unul dintre cei mai valoroși scriitori de proză
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
lui Iorga, apoi într-un volum tipărit la Vălenii de Munte. Iorga l-a menționat mai târziu pe Stahl, alături de Ion Agârbiceanu, Romulus Cioflec și Dumitru C. Moruzi, ca pe unul dintre cei mai valoroși scriitori de proză ai revistei "Neamul Românesc". Potrivit unui obicei secular evocat, autorul a dedicat romanul „memoriei unui nerăsplătit muncitor tenace, memoriei lui Victor Anestin, care, prin grai și prin scris, în viața lui scurtă de om sărac și trudit, a făcut pe atâția să mai
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Anestin în articolul „Romanele științifice” din "Ziarul călătoriilor și al științelor populare" (nr. 55, 25 noi. 1914, p. 871). Volumul avea 240 de pagini și ilustrații realizate de Stoica și Murnu, care ilustraseră și cărțile "Însemnările lui Neculai Manea" și "Neamul Șoimăreștilor" ale lui Mihail Sadoveanu. Imediat după apariție, revista " Natura" a recomandat romanul propriilor săi cititori, reproducând un capitol în numărul 4 din 1915. Cartea a stârnit un viu interes în rândul cititorilor, așa cum reiese din ziarele vremii. Din acest
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
și târâtor, de toți e curtenit când aurul ce are sclipește în-deajuns ca scârba să dispară”". Stahl aduce un omagiu mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi odată scumpe întreg neamului românesc”, pe suprafața lunară. Referindu-se la tradiția denumirii formațiunilor de relief lunare după învățații pământeni, autorul constată cu ironie: "„noroc că un astfel de accident nu prea e probabil în epoca noastră de politicianism acut și noroc mai ales
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
umbra trecutului infam. Lupta înaintașilor pentru a-și depăși condiția umilă a determinat dezumanizarea lor, acesta fiind prețul plătit pentru ascensiunea pe scara socială. Urmașii lor au moștenit această stare de evoluție sufletească, ce va conduce în timp la dispariția neamurilor. Personaj principal al romanului " Drumul ascuns", medicul tânăr și sărac Walter s-a vândut bătrânei și obezei soție de bancher Salema Efraim pentru a avea posibilitatea de a-și realiza aspirațiile medicale. „El năzuise și se trudise până atunci pentru
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
Transilvania și cei din Valahia și Moldova și pot fi văzute ca etape importante realizate de români spre unitatea lor națională. În ședința sa din 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinți de neam român, între care: Calinic de la Cernica, mitropoliții Ilie Iorest și Sava Brancovici ai Transilvaniei, Ioan Valahul, Visarion Sarai, și Oprea Nicolae (Miclăuș) din Săliște. Călugărul Sofronie de la Cioara a fost trecut în rândul sfinților mărturisitori, împreună cu ieromonahul Visarion Sarai și
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea o moară pe Siret" (1954), "Nicoară Potcoavă" (1955), "Viața lui Ștefan cel Mare" (1957), "Frații Jderi" (1971), "Neamul Șoimăreștilor" (1977), "Aventurile șahului" (1983) și "Baltagul" (1983). Astfel Friedman a tradus și publicat în limba rusă cele mai importante scrieri ale lui Sadoveanu. A scris și revizuit capitolul „Istoria literaturii române moderne” din volumul "Istoria literaturii din Europa de Est, după
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
1979 a fost inspirat din romanul "Nada Florilor" și din alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și Mircea Drăgan) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975, împreună cu Valeria Sadoveanu și Mircea Drăgan). Acțiunea filmului se petrece într-un ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Unul. Dacă nu se leapădă de ceea ce spun, o osânda dureroasă îi va atinge pe cei care tăgăduiesc dintre ei.„ Sura 5 :73 C : Potrivit Bibliei din trinitate fac parte Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. “Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfanțului Duh.„ Sfântă Evanghelie după Matei (28:19) I: În Coran se afirma că trinitatea din religia creștină este alcătuită din Dumnezeu- Tatăl, Dumnezeu -mama(Maria) și Dumnezeu -Fiul (Iisus). Coranul
Creștinism și Islam () [Corola-website/Science/335367_a_336696]
-
spusele lui Pinkernell, să reintre în grațiile ducelui cu două balade cu aluzii măgulitoare la adresa lui Charles, „Balada proverbelor” (la "Ballade des proverbes") și „Balada ziselor mărunte” (la "Ballade des menus propos"): <poem> "Prințe, știu despre fiecare," Știu după chip orișice neam," Știu că de moarte nu-i scăpare," Știu tot, de mine habar n-am." (trad. Dan Dănilă) </poem> dar aceste aforturi nu i-au redeschis porțile Curții din Orléans. A urmat un exil de șase ani de mizerabil vagabondaj, în
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]