24,934 matches
-
de doi ani petrecuți la Giverny, influență manifestată în pointilismul unei bune părți a operei sale, Mützner a integrat experiența culturală a călătoriei sale în Japonia de o manieră impresionistă uneori, dar încorporând ceva din decorativismul nipon, spre exemplu în picturi precum Femeie cu umbrelă japoneză. Chiar dacă opiniile privitoare la edificarea unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face loc artelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe Augusta ocrotitoare ca Împărăteasă bizantină, cu diadema și mantia sclipitoare de aur și pietre scumpe. Suportul și cadrul ce susțin pictura sunt foarte reușite adaptări de motive bizantine; lor se datorește în bună parte sporirea efectului produs de această schiță"140. Prezența reginei la această manifestare subliniază intenția de a coborî artele "în stradă", de a stimula prin intermediul lor spiritul civic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rol destinat până atunci arhitecturii religioase. Regina Elisabeta, nom de plume Carmen Sylva, se ocupă de decorarea castelului Peleș, reședința de vară a curții regale, pe care o concepe în spiritul unei opere de artă totale prin colaborarea tuturor artelor, pictură, sculptură, poezie, încredințând pictorilor teme din lirica ei, spre a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Peleș, reședința de vară a curții regale, pe care o concepe în spiritul unei opere de artă totale prin colaborarea tuturor artelor, pictură, sculptură, poezie, încredințând pictorilor teme din lirica ei, spre a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bijuterii: o scrumieră de Cellini, o tavă de Charpentier, o bijuterie de Lalique. Criticul trece de la expunerea modelului prestigios la câteva schițe-proiect ilustrate de propria artă decorativistă în domeniul studiului ceramicii. Ca și pentru Kimon Loghi și Ștefan Popescu în pictură, basmul constituie principala sursă de inspirație pentru artist, a cărei utilizare o recomandă pentru edificarea unei arte decorative românești moderne. "De la un vas simplu, cu buzele tivite de motive ca: toiegi, ochii broaștei, șerpișori etc., până la un vas zmălțuit cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să se revină la un primitivism care poate atinge barbaria"161. Ilustrațiile care însoțesc articolul probează pauperitatea artistică a școlii românești la acea vreme. Un singur panou decorativ vag simbolist, compoziție realizată de G. Sterian, dar executată de Stănescu ilustrează pictura decorativă a școlii românești! În rest, motivele populare geometrizate de covoare oltenești și puțină ceramică decorativă este tot ce poate fi oferit drept exemplu. Care ar fi soluția edificării unui stil național? Baltazar consideră că sunt necesare "noi forme". Noua
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui Eugéne Carrière și pictura lui în două tonuri, sepia și alb, cu efectul de grisaille. Pictorul revenea cu o cronică cu ocazia expozițiilor de la Ateneu, în 1908, unde expuneau printre alții și Eugène Carrière și Aman-Jean165. În articolul din 1905, artistul urmărea o formulă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
una simplă, fără multe variațiuni, dacă se poate să se apropie de acele camaieux sau grisaille, preparate numai în două tonuri. Numai desenul, desenul să fie corect, academic, fără detalii multe, el trebuind să fie singura calitate de căpetenie a picturii decorative. Cine cunoaște pe Mucha sau pe Marold, poate pricepe felul cum trebuie făcută arta decorativă. Un desen fin, grațios și o colorație neutră, transparentă, sunt de ajuns pentru a reda o compoziție decorativă"166. Peste numai trei ani, proiectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă. "Acceptarea sa a reprezentat triumful gustului acum unanim pentru arta contemporană franceză. Într-adevăr, cortina pentru scena Teatrului Național a fost cu adevărat prima inițiativă majoră din Praga în aplicarea unui concept de Neo-baroc la o imagine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile din sala de onoare a consiliului Băncii Naționale, Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul din salonul de recepție al Casei Vernescu, actualmente Cazinou, cele patru panouri din scafă, Forța, Justiția, Temperanța și Adevărul, alte două plafoane pictate din palatul Cantacuzino, Primăvara și Muzica (Preludiul), care au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paris, în 1905 și 1906. Cu referire la ultimele două plafoane, criticul semnat discret V. subliniază "bogăția vagneriană a coloritului, care turbură și încântă în același timp"170. Cu o generație după el, îl aflăm pe Kimon Loghi, care realizează pictură decorativă pe o temă consacrată, Din lumea basmelor. Friza decorativă pentru vila lui D.M. Burilleanu din Turnu-Severin face o impresie deosebită la vernisajul care se deschisese pe 21 aprilie 1911 în prezența A.S.R. Principesa Maria și a cărei deschidere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gust artistic"171. Studiind la München între 1894 și 1899, în perioada de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică provenită și din tenta alegorică a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică provenită și din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce se dizolvă melancolic, în decorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
creeze un peisaj cu o lumină și o atmosferă care să dea naturii o notă stranie și misterioasă (de altfel proprie și ea basmului). Astfel, misterul și enigmaticul de care se simțea atras sunt exprimate ca problemă de lumină în pictură. Interesul pentru ezoteric și bizar atenuându-se, natura, realitatea cu frumusețea ei începe să-l atragă 173. Preocupările pentru arta decorativă la Gheorghe Petrașcu, evidențiate și de studiul Sandei Agalidi, scot în evidență "interesul firesc pentru un gen ce era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit un precursor al decadentismului sau simbolismului în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit un precursor al decadentismului sau simbolismului în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906, i se propune să facă parte din "Tinerimea artistică" la expozițiile căreia va expune în mod regulat. Panourile sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Zimți de nori, fapt care-i permite lui Simionescu-Râmniceanu să reflecteze cu privire la miniaturismul aproape japonizant al artei lui Teișanu. Sugestia esteticianului ține de o disociere a procedeelor decorative pe baza disocierii între Arts and Crafts pe de o parte, și pictura de șevalet, pe de altă parte. Secretul artei lui Teișanu era cel evidențiat și de Bachelin, stilizarea elementului de natură până la obținerea unui fractal stilistic în măsură de fi reprodus. "Pe de altă parte, din policromia mărunt mișcătoare a tufișului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scoate printr-o operație de sintetică schematizare, motivele de stofe înflorite -, o specifică latură a talentului său, dar care ar fi mai bine să o exercite pe tărâmul separat al artei industriale decât să o descarce pe de-a-ntregul în pictură, unde se întâmplă să dezavantajeze distractiv subiectul tabloului. Și tot din tufișuri, prin urmărirea minunțioasă a detaliului, descoperă în forma unei frunze, în mlădierea unui vrej, nervul liniei decorative, care prin stilizare se transformă într-un caracteristic element de ornamentație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alăturare cumpănită și confruntare, a golului hârtiei (ce devine astfel motiv), c-un pămătuf de frunze, sau cu vrejul unei plante neexistente"184. III.3. Arta bizantină și simbolismul În studiul său din 1909, Arta în România, Tzigara-Samurcaș aprecia apariția picturii moderne tocmai prin disocierea de arta bizantină. În sensul acestei secesiuni fondatoare, criticul atribuia lui Nicolae Grigorescu opera de pionierat, al cărui merit "de a fi mijlocit tranzițiunea de la bizantinism la pictura adevărată, dezrobindu-ne de hieratismul bizantin"185 ar constitui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]