25,496 matches
-
a participat la Capitulul Rogojinilor de la Assisi, din 1221. Se pare că fusese primit în Ordin de curând, poate în anul 1219, atunci când s-au reîntors frații din prima misiune de dincolo de munți, din Ungaria și Germania. După ce le ascultă povestirile, rămâne impresionat mai ales de duritatea germanilor, față de care simțea o anumită teamă. În acest capitol, încep să fie expuse episoadele cele mai semnificative și fascinante din viața sa, prin intermediul cărora el dorește să schițeze trăsăturile fratelui minor; am putea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
avem despre acest simpatic, întreprinzător și înțelept bătrân, un adevărat frate minor: «anul Domnului 1262, după capitulul din Halberstadt, în Duminica Jubilate», în timp ce fratele Baldovin scrie, el «de-acum bătrân și slab» este de acord «să povestească». De aici pornește povestirea, cu anul 1262; adică de la constatarea plină de bucurie a «gloriei Ordinului nostru, așa cum este el acum», și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
FF 2554). Opera este o galerie numeroasă de portrete, schițe și creionări, pe care fratele Toma o prezintă, asemenea unui narator experimentat, într-un mozaic bine îmbinat, pentru a delimita chipul unei provincii minoritice «franciscane» tipice. Nu este doar o povestire, sau o serie de povestioare, ci este un tratat în adevăratul sens al cuvântului, realizat prin folosirea acelui gen literar, unic la acea vreme, și anume cel al «colațiunii». Nu lipsesc teme și schițe ce vor avea o mare răspândire
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din Roma, care prezintă, în cea de-a treia și în ultima parte, o serie de texte ce par a fi redactate anterior,având în marea lor majoritate ca temă minunile Sfântului Francisc, dar și episoade din viața sa și povestiri care, în mod direct sau indirect, se regăsesc repetate și în izvoarele leoniene. Codicele este folosit aici conform descrierii și lecturii făcute de L. OLIGER, Descriptio codicis Sancti Antonii de urbe una cum appendice textuum de sancto Francisco, AFH, 12
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din acel convent, care, conform afirmației lui Delorme, ar fi Petru teutonul, ce afirmă că l-a auzit chiar din gura aceleiași tinere, ce mai trăia încă în 1308. În plus, fapta este întru totul asemănătoare, schimbate fiind locurile, la povestirea din cap. 24 din Florilegii (= Actus, ed. Cambell, cap. 27), despre prostituata care l-a ispitit pe Francisc când era la sultanul din Babilonia; poate din această relatare, când Francisc este prezentat ca fiind la împăratul Frederic al II-lea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
eliminat din ediția critică folosită de noi pentru Legenda celor trei însoțitori. Textul prezentat aici este mai simplu și mai vechi. Trebuie să observăm că doar aici și în codicele amintit apare numele mamei Sfântului Francisc, doamna Pica. Aceasta este povestirea fratelui Nicolaie de Assisi. Casa tatălui meu era lipită de casa Fericitului Francisc. Mama mea spunea că, pe când mama Fericitului Francisc stătea întinsă pe pat, așa cum fac de obicei femeile după naștere, și câteva femei din apropiere stăteau în jurul ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ceea ce văzuse și a rămas în Ordin evlavios până la sfârșitul vieții. 9. Fratele Bonaparte Liber exemplorum, nr. 123 p. 265. Această practică de pocăință a Sfântului Francisc o cunoaștem din izvoarele oficiale (cf. 1Cel 51; LegM 5,1), dar aici povestirea are caracteristica mărturiei oculare. Episcopul de Assisi, fratele nostru, afirmă că fratele Bonaparte, un om sfânt ce încă trăiește, pregătea mâncarea pentru Fericitul Francisc și frații care erau cu el. Fericitul Francisc avea obiceiul să adauge în mâncarea sa apă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Totul depinde de contactul individual. Părăsiți biroul, circulați și folosiți contactele cu alții ca oportunități de a vă crea credibilitate personală. 3. Oamenii sunt atrași și influențați de puterea credințelor dumneavoastră. Atunci când interacționați cu ei, folosiți arta conversației și a povestirii pentru a crea imagini mentale legate de credințele dumneavoastră. Împărtășiți-vă viziunea asupra viitorului cu convingere și cât mai des cu putință. 4. Recunoașteți și aplicați cele mai importante componente ale influenței: a ști să-i ascultați pe ceilalți, să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În capacitatea lor de a conduce. 2. Întăriți-vă caracterul În fiecare zi. Citiți despre bărbați și femei care au avut mult curaj și multă tărie de caracter și care au realizat lucruri extraordinare. Adânciți-vă zilnic În citate și povestiri ce inspiră și oferă modele de conducere. Personal, recomand lucrările lui O.S. Marden. 3. Amintiți-vă, calitatea de conducător este În primul rând un act de a fi În serviciul celorlalți. Căutați ocazii de a vă preocupa de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pentru a le spune cât de important era pentru noi să „lucrăm Împreună ca o echipă”. Ca vicepreședinte de marketing și autor al campaniei publicitare, am fost ales să prezint programul personalului. Am decis să fiu creativ și am folosit povestirea spectaculoasă de mai jos pentru a-mi ilustra punctul de vedere. Puțin lucru În echipă În timpul războiului din Vietnam, patru bărbați au fost trimiși să patruleze Într-un jeep. Pe când Își făceau rondul, au nimerit În bătaia focului inamic. Toți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
a dat comanda. La strigătul său, cei patru bărbați s-au năpustit spre jeep, l-au ridicat și l-au Întors, după care au sărit În el și au plecat În siguranță Înapoi spre tabără. Revenind la problemele noastre Mesajul povestirii era lucrul În echipă și, din punctul meu de vedere, a funcționat perfect. Am spus-o cu entuziasm, pasiune și am urmărit să aibă un efect dramatic. După ce am terminat, chiar și directorul general al companiei rămăsese impresionat. M-am
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
muncii de zece ani Încoace. Am muncit foarte mult pentru fiecare șef pe care l-am avut până acum. Dar dumneavoastră sunteți primul care Îmi recompensează cu adevărat eforturile”. L-am Întrebat pe angajatorul respectiv care credea că e ideea povestirii. El mi-a răspuns: „Păi, cred că era prima ei mărire de salariu, nu?”. I-am spus că avea parțial dreptate. Ideea era de fapt că ea descoperise că afacerile pe care le făcuse cu angajatorii anteriori fuseseră destul de proaste
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ședea lângă mine purta un chipiu pe care scria „Yale, Promoția ’29”. Am intrat de Îndată În vorbă cu el și am aflat că tocmai fusese la Întâlnirea de 65 de ani de la absolvire. Tot drumul am fost fascinat de povestirile acestui om. Dumneavoastră ați stat vreodată de vorbă cu cineva care era În sala de la Bursa de Valori din New York chiar În ziua colapsului ei? Acel om era o adevărată lecție de istorie. Pe măsură ce ne cunoșteam mai bine, am aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
comprima cu fapte de forță exterioară și legislativă. II. În sfârșit, dorim să ne referim la un ultim episod, cel anunțat: masacrul celor 306 de membri ai familiei Fabia pe fluviul Crémera: episod atât de frumos și de viu în povestirea, aproape trăită, de Ovidiu, încât ar merita să fie reprodus în întregime. Din păcate, va trebui să îl rezumăm cum se poate mai bine. Este adevărat că acest episod fusese narat și de Diodorus, de Livius și de Dionis de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
topos literar și, de aceea, poate, nu trebuie să credem că Ovidiu și-a bazat povestea pe cea a lui M. Verrius Flaccus, cum consideră Münzer360. Oricum pe noi nu ne interesează în acest moment izvoarele de unde Ovidiu a preluat povestirea sa, ci povestirea în sine361. În aceasta este descrisă 362 bătălia de pe Crémera, unde "o singură domus luase asupra sa forțele și obligațiile întregii Urbe" cei 306 de membri ai familiei Fabia care în 477 î.H. i-au învins
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de aceea, poate, nu trebuie să credem că Ovidiu și-a bazat povestea pe cea a lui M. Verrius Flaccus, cum consideră Münzer360. Oricum pe noi nu ne interesează în acest moment izvoarele de unde Ovidiu a preluat povestirea sa, ci povestirea în sine361. În aceasta este descrisă 362 bătălia de pe Crémera, unde "o singură domus luase asupra sa forțele și obligațiile întregii Urbe" cei 306 de membri ai familiei Fabia care în 477 î.H. i-au învins pe cei din
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
1984; Umbra poveștilor, București, 1986; Teatru, I-II, București, 2000; Primăvara la Zürich, București, 2001. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Marta Cozmin, „Cocoșul de apă”, RL, 1972, 21; George Pruteanu, „Câinele și gramofonul”, CL, 1973, 16; Sorin Titel, Două volume de povestiri, RL, 1973, 32; Paul Dugneanu, Marta Cozmin, între ironie și sentimentalism, O, 1981, 27; Roxana Racaru, Vis cu magnolii în iarnă, RL, 2002, 29. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
În poemele epice. Dumbrava roșie este un model. Regăsim, aici, toate instrumentele retoricii romantice: antiteza, iubirea de eufonii, descripțiile grandioase, pînza epică vastă, o desfacere și o restrîngere ritmică a unghiului liric... Poemul (publicat În Convorbiri literare, 1872) Începe cu povestirea unui vis (Visul lui Albert) Într-un limbaj care epuizează nuanțele trufiei și ale grandorii: falnic, gigantic, imnător, un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, trufaș, semeț, ușor... Cele opt părți ale poemului au o desfășurare epică prin alternanță
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această orientare spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
adoptă mai întâi postura criticului și apreciază că literatura română n-ar fi decât expresia caracteristică a sufletului țărănesc și a civilizației pastorale, coordonatele identitare ale etnosului nostru fiind ilustrate estetic de poezia lirică (sublimare a doinei populare) și de povestirea născocită în zvon de șezătoare (sunt amintiți ca reprezentativi pentru spiritul locului Creangă, Dragoslav, Sadoveanu). În consecință, civilizația modernă (adică civilizația romanului, la care visa Lovinescu) pare a nu fi izbutit încă să producă, în spațiul românesc, o literatură și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de tipul "moldovenilor" Creangă, Sadoveanu sau Dragoslav), dar poate face foarte bine obiectul unui roman ceea ce Lovinescu, ambițiosul romancier, n-avea cum să nu intuiască. Nu întâmplător, secvența următoare realizează explicit tranziția dinspre registrul mimetic-imaginal, al memoriei voluntare (și al povestirii) înspre cel al sugestiei și al memoriei involuntare (adică al romanului). Schimbarea e determinată de intervenția motivului muzical de la început (zurgălăii unei vechi trăsuri "ovreiești" venind dinspre oraș), ce declanșează mecanismul memoriei afective, aducând în prim-plan emoțiile mai profunde
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
resemnare, la această "imagine vie a vieții". Mai puțin resemnat, Lovinescu reconfigurează ulterior destinul personajului său, împăcându-l din nou cu viața. Astfel că, voindu-se un romancier în toată puterea cuvântului, criticul modernist va abandona treptat registrul autobiografic (al "povestirii" și al "memoriilor") pentru a izbuti să scrie o literatură mai "pură" (teatrală, melodramatică), ruptă de realitatea concretă, de contextul socio-istoric și focalizată exclusiv asupra sufletului uman torturat de povara iubirii. Romanele celelalte ale ciclului vor fi, neîndoios, niște romane
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de cronicile negative și de respingerea candidaturii la Academie (cronologic, între Firu'n patru și Diana, apar romanele din ciclul eminescian), Lovinescu încerca de fapt să scrie o literatură captivantă, pe gustul publicului larg, caracterizată printr-o tensiune dramatică a povestirii "plină de neașteptat în fiecare din capitolele ei" (suspense-ul). Prin aceasta, el se delimita, polemic, de mai vechea sa metodă de lucru (pointilistă), la care pare dispus să renunțe, iată, fără regret: "Prin chiar modul lor de compoziție, romanul nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
déformation du roman était en fin de compte sa seule solution de le réaliser. Mots-clés: créativité, mémoire involontaire, mémoire volontaire, psychologie érotique, roman cyclique În aceeași serie au mai apărut (selectiv): • A Poetics of the Fragment, Andreea Tereza Nițișor • Analiza povestirii, Jean Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Parodia literară, Livia Iacob • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu • Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană, Loredana Ilie În pregătire: Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu 1 E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998, p. 158. 2 Idem, p. 7. 3 Idem, pp. 10-11: "[...] anecdota
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]