26,109 matches
-
abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării (după anul 1791), respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure asupra modului de exploatare al sării de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
Localitatea s-a dezvoltat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării (după anul 1791), respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure asupra modului de exploatare al sării de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
1791), respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure asupra modului de exploatare al sării de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost exploatată în mai multe mine subterane. La mijlocul secolului al XIX-lea s-a încercat exploatarea sării la suprafață
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost exploatată în mai multe mine subterane. La mijlocul secolului al XIX-lea s-a încercat exploatarea sării la suprafață (în partea de nord a cupolei zăcământului) prin așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost înconjurată cu
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost exploatată în mai multe mine subterane. La mijlocul secolului al XIX-lea s-a încercat exploatarea sării la suprafață (în partea de nord a cupolei zăcământului) prin așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost înconjurată cu un dig de protecție contra apelor freatice. Dar, după câțiva ani, cariera a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de nord a cupolei zăcământului) prin așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost înconjurată cu un dig de protecție contra apelor freatice. Dar, după câțiva ani, cariera a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și sub formă
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și sub formă de saramură concentrată, prin 2 metode: În "Mina Mihai" (Mina 1 Mai) a fost testată în subteran o sondă-pilot (înainte de anul 1952), între orizonturile -110 m și -150 m, cu înălțimea cilindrului de dizolvare
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
fost extrasă și sub formă de saramură concentrată, prin 2 metode: În "Mina Mihai" (Mina 1 Mai) a fost testată în subteran o sondă-pilot (înainte de anul 1952), între orizonturile -110 m și -150 m, cu înălțimea cilindrului de dizolvare a sării de 40 m și cu un diametru de 20 m. După evacuarea saramurii, această cavitate a fost străpunsă și cercetată cu o galerie la nivelul orizontului -130 m. "Câmpul subteran de sonde" (6 sonde cu 40 m diametrul cilindrilor de
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
sonde" (6 sonde cu 40 m diametrul cilindrilor de dizolvare; la orizontul -150 m din Mina Mihai; punerea în funcțiune: 1952; adâncime: 550 m): 101, 102, 103, 104, 105 și 106. "Câmpul de sonde de la suprafață" Activitatea de exploatare a sării este în prezent sistată. Necesarul de saramură al întreprinderii UPSOM a fost asigurat din noul câmp de sonde deschis la Războieni-Cetate (9 sonde, nr.201-209), pe partea dreaptă a Mureșului. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de saramură al întreprinderii UPSOM a fost asigurat din noul câmp de sonde deschis la Războieni-Cetate (9 sonde, nr.201-209), pe partea dreaptă a Mureșului. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
fost asigurat din noul câmp de sonde deschis la Războieni-Cetate (9 sonde, nr.201-209), pe partea dreaptă a Mureșului. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în minele vechi din partea de sud-vest a masivului de sare, provocând surpări ale tavanelor acestora și apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat instalațiile miniere de la suprafață, precum și zonele locuite învecinate. În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
care au afectat instalațiile miniere de la suprafață, precum și zonele locuite învecinate. În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai secolului al XX-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si lacul învecinat
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si lacul învecinat Iosif. În anul 1978 s-a ajuns la situația în care pilierul despărțitor dintre
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă. Catastrofa a inceput in noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00. Cauza catastrofei a fost probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
sub presiune, la una din sondele învecinate (123 sau 124). Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv magazinul universal PLUS) și au fost avariate străzile limitrofe M.Eminescu și N.Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea medie de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc. Exploatările de sare de la Ocna Mureș au fost permanent
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]