44,928 matches
-
sau de încetare a procesului penal. Se arată că în această ipoteză, în care s-ar putea afla și autorul excepției ulterior invocării excepției de neconstituționalitate, nu este posibilă deducerea duratei arestării preventive executate. Se arată că, într-o asemenea împrejurare, persoana condamnată ar fi pusă în situația absurdă în care a executat măsura arestării preventive într-un dosar ce a fost soluționat favorabil ei, fără posibilitatea deducerii duratei acesteia din pedeapsa închisorii. Se susține că situația anterior menționată nu este
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
că, deși inculpatul care execută o măsură preventivă privativă de libertate nu este supus regimului de executare a pedepselor privative de libertate, el este, totuși, privat, în acest fel, de libertate pentru o perioadă consistentă de timp, în funcție de împrejurările și complexitatea cauzei, prin prelungirea măsurii preventive dispuse sau prin înlocuirea ei cu o altă măsură preventivă privativă de libertate. ... 18. Pentru aceleași considerente, legiuitorul a reglementat, la art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul penal, ipoteza particulară
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, se arată că textele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, întrucât lăsarea la aprecierea instanței de judecată a împrejurării dacă există dovezi temeinice de îndreptare ține de natura instituției liberării condiționate. Se face trimitere la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia analizată și se arată că nu există împrejurări noi de natură a determina modificarea acestei jurisprudențe. ... CURTEA
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
invocate, întrucât lăsarea la aprecierea instanței de judecată a împrejurării dacă există dovezi temeinice de îndreptare ține de natura instituției liberării condiționate. Se face trimitere la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia analizată și se arată că nu există împrejurări noi de natură a determina modificarea acestei jurisprudențe. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 15.735/215/2018, Tribunalul Dolj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, prin raportare la nevoia de asigurare a dreptului la un proces echitabil, în ipoteza invocată de autorul excepției - aceea a schimbării încadrării juridice prin sentință, fără punerea acestei împrejurări în discuția contradictorie a părților, urmată de condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii, conform noii încadrări juridice. ... 20. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, din analiza Deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
fără o eventuală dezbatere contradictorie în fața instanței, pot fi decelate de instanța de apel fără a fi necesară intervenția instanței de control constituțional și că, de altfel, acestea fac obiectul căii ordinare de atac. ... 22. Conchizând, se apreciază că împrejurările invocate de autorii excepției de neconstituționalitate pot fi analizate de instanța de control judiciar și nu impun constatarea neconstituționalității dispozițiilor legale invocate, în condițiile în care instanța de control constituțional nu a statuat în deciziile pronunțate în această materie cu
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de către instanța
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele prevăzute la alin. (1) , chiar fără a fi prezent fizic lângă parte. Articolul 3 (1) Pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi. (2) Lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația
LEGE nr. 220 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257627]
-
unei apărări efective și concrete, se acordă posibilitatea părților - în speță fiind vorba despre inculpat - de a participa în mod activ și în contradictoriu la prezentarea și argumentarea drepturilor lor și dovedirea acestora în cursul desfășurării judecății. Aceasta, motivat de împrejurarea că procesul penal este construit pe îmbinarea inițiativei și activității procesuale a părților cu inițiativa, oficialitatea și activitatea instanței, rezultând astfel rolul creator al acestui principiu, iar desfășurarea normală a judecății nu poate fi concepută fără ca instanța să asculte
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
al Municipiului București în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional. ... 24. De altfel, Curtea a reținut că prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
cerută de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, Curtea observă că aceste susțineri, așa cum s-a arătat la paragraful 23, țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional. ... 26. Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
echitabil și cu principiul legalității pedepsei și al prezumției de nevinovăție. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei și consideră că judecata nu poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci trebuie să se facă potrivit dreptului comun, după cum, chiar dacă este lămurită asupra împrejurărilor de fapt
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei și consideră că judecata nu poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci trebuie să se facă potrivit dreptului comun, după cum, chiar dacă este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei, poate respinge o astfel de cerere în situația în care recunoașterea este condiționată, întrucât o astfel de procedură este incidentă nu numai dacă probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, ci și
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită; în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate; așadar, se poate aplica testul obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
esență, că utilizarea instituției pronunțării unei hotărâri prealabile, în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curții Constituționale, atrage însăși neconstituționalitatea „dezlegării date chestiunii de drept“, prevăzută de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 48. Față de această împrejurare, Curtea observă că motivele de neconstituționalitate ce privesc dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
nr. 4/1981; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2002; Legea nr. 241/2003; Ordonanța Guvernului nr. 63/1998; Legea nr. 318/2003; Legea nr. 13/2007; Legea nr. 123/2012; Ordonanța Guvernului nr. 60/2000; Legea nr. 361/2004; Legea nr. 120/2012 etc.). ... 10. Față de această împrejurare, se mai învederează că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 15/1990, dacă s-ar considera, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, că nu mai este în vigoare Constituția din 1965, în privința regimului juridic general al proprietății există semne de
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
se raportează la dispozițiile legale ce instituie într-un mod neechivoc caracterul de bunuri din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale pentru bunurile reprezentând rețelele de termoficare (Legea nr. 325/2006, Legea nr. 51/2006 și Legea nr. 213/1998 etc.). Față de această împrejurare, arată că nu este rolul Curții Constituționale să compare dispozițiile legale din Legea nr. 15/1990, temei al dobândirii dreptului de proprietate de către societatea ce este parte pârâtă în dosar, cu cele cuprinse în Legea nr. 213/1998, invocate de autoarea
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
funcțională (limitată la funcția de urmărire penală), ci sunt manifestările unei împuterniciri sau abilitări ex lege ce îi oferă posibilitatea de a se manifesta și în cadrul unor faze și proceduri care excedează limitelor naturale ale funcției de urmărire. Astfel, împrejurarea că atribuția judiciară de participare la ședințele de judecată se determină, în ceea ce privește calitatea procurorului care o realizează în concret, prin corespondență cu competența generală (stabilită pentru parchetul de pe lângă instanța competentă să judece cauza sau să
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de către instanța
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
fost stabilite reguli numai pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, precum și pentru cele care au rămas în competența acestei structuri specializate în condițiile alin. (1), împrejurare determinată de faptul că în evoluția lor s-au succedat două legi fundamentale de procedură - vechiul și noul Cod de procedură penală, fiind, astfel, restrânsă sfera de aplicare a normei numai la aceste două ipoteze și doar pentru o perioadă
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, sub aspectul admisibilității, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Totodată, așa cum s-a statuat în practica aceluiași complet, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
ingerință în dreptul la viață privată și de familie al inculpatului, fără să fi intervenit însă vreo modificare esențială a condițiilor avute în vedere la emiterea primelor mandate, dublarea procedurii fiind excesivă și lipsită de utilitate practică. În raport cu împrejurarea că dispozițiile art. 148 alin. (10) din Codul de procedură penală raportate la dispozițiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
Justiție a cauzei cu care Curtea de Apel Bacău a fost învestită, depășind cadrul unei interpretări în abstract a unor dispoziții legale. De altfel, modul în care a fost formulată interpretarea care se solicită nici nu este în conformitate cu împrejurările concrete ale cauzei, întrucât în cauză nu era preexistent un mandat de supraveghere tehnică doar asupra colaboratorului, ci și asupra activității inculpatului, iar dispozițiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt clare și se referă strict la
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, sub aspectul admisibilității, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Totodată, așa cum s-a statuat în practica aceluiași complet, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
de drepturi și libertăți, în vederea emiterii unui mandat de supraveghere tehnică, potrivit dispozițiilor art. 139-140 din Codul de procedură penală, fie să autorizeze, în condițiile art. 141 din Codul de procedură penală, măsura de supraveghere tehnică. În raport cu împrejurarea că dispozițiile art. 148 alin. (10) din Codul de procedură penală raportate la dispozițiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]