3,037 matches
-
plan pentru Coșbuc sau Rebreanu, a Încetat să mai aprindă imaginația publică. Doar câțiva vârstnici mai clamează dragostea lor de pământ și se Încăpățânează să-și revendice Încă proprietățile moștenite de la părinți și bunici, pe vechile lor amplasamente, acolo unde Înaintașii i-au legat de un loc care-i Încărca cu energie și puterea de a nu uita. Dar a doua și a treia generație, după ce au trecut prin colectivizare, au uitat deja de această legătură afectivă, pământul recuperat le creează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și Pierre Janet, H. Piăron și E. Gley, la Collège de France, iar la spitalul de psihiatrie St. Anne a fost Îndrumat de profesorul Georges Dumas. „Asta pentru noi este istoria psihologiei, stimate coleg, nimeni nu mai știe despre acești Înaintași ai noștri, notați tot ce v-a spus maestrul”, m-a Îndemnat. Când m-am Întors, Profesorul nu mai era. Un amfiteatru al Facultății de Psihologie Îi poartă astăzi numele. Iar tristețea mea, când scriu aceste pagini, nu are margini
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a stăpânit România timp de o jumătate de veac. Unii dintre aceștia - proeminenți, vocali - simbolizează un fel de personaj colectiv; făcând caz de informațiile ce le vin din medii secrete, se dovedesc cu deosebire moștenitorii practicilor social psihologice implementate de Înaintași. Lipsiți de instrucția de bază, cu o cultură redusă, aceștia urăsc, ca și Înaintașii, pe cei ce știu a vorbi și scrie românește. Nu sunt conștienți de condiția lor „culturală”. Nu realizează că nu știu și altceva decât să se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
simbolizează un fel de personaj colectiv; făcând caz de informațiile ce le vin din medii secrete, se dovedesc cu deosebire moștenitorii practicilor social psihologice implementate de Înaintași. Lipsiți de instrucția de bază, cu o cultură redusă, aceștia urăsc, ca și Înaintașii, pe cei ce știu a vorbi și scrie românește. Nu sunt conștienți de condiția lor „culturală”. Nu realizează că nu știu și altceva decât să se alieze contra societății, străine lor. Au fost inoculați, „complotismul” e singurul lucru pe care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tătari în 1241. Despre brodnicii, care după ce s-au legat pe cruce față de niște principi ruși că nu-i vor ataca, i-au predat apoi fără milă cruzilor tătari, Alexandru Gonța emite niște păreri mai temeinice decât ale multor dintre înaintașului. El respinge ipoteza prevalentă că ar fi vorba de o veche populație românească din sudul Moldovei, care era organizată politicește încă din secolul al XIII-lea, și înclină spre părerea că ar fi în realitate vorba de un trib al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Brașov” „ca românii noștri credincioși”, cu adausul că „românilor așezați în acele sate”... li se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați ascultat pe ceilalți cneji (care au plecat la Bogdan), înaintașii lor”. Îndemnul regal la ascultare reflectă starea de nemulțumire generală nu numai a cnezilor, dar și a țăranilor din Maramureș, Ugocea și Bereg. Probabil că, în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de omenie” decât în fața celei de „comunist de omenie”. Instinctul nostru de apărare se dovedește mai dezvoltat, mai acut față de demersurilor naziștilor „de tip nou” decât față de cruciadele comuniștilor reciclați. Și neonaziștii și neocomuniștii ne spun că au existat printre înaintașii lor și „camarazi de omenie”. Al doilea pas al persuasiunii lor este că ei, cei de azi, nu sunt defel mai neonorabili în intenții și mai neîndrituiți în a le pune în practică decât oamenii aflați politic la centru-dreapta ori
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Fontanel s-a întreținut în perioada șederii sale la Brăila, numai din banii rezultați din lecțiile de franceză, predate brăilenilor. Din 1842 parohia din Brăila i-a fost încredințată părintelui Vicențiu Foti, care a continuat cu zel opera începută de înaintașul său. Din 1851 el a primit de la Vatican, suma de 100 de florini pe an. Împăratul Francis Iosif a donat suma de 200 de florini pentru biserica din Brăila. După moartea parohului V. Foti, episcopul A. Parsi (1847-1863) l-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din cenușă, păstrându-și setea zborurilor înalte; vrednicii frați franciscani conventuali au început să facă și să refacă, oferindu-ne astfel argumentul cel mai convingător, al puternicelor rădăcini de credință și învățătură, însămânțat cu multă trudă și nenumărate jertfe, de către înaintașii lor, italieni, francezi, elvețieni, etc., și, mai ales, de către primele generații de preoți români. Binecuvântata „luptă cea bună” a fraților din generații diferite a fost extraordinară, performantă, după anii 1989-1990, iar frații cei mai tineri au preluat din mers, cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și, mai ales, de către primele generații de preoți români. Binecuvântata „luptă cea bună” a fraților din generații diferite a fost extraordinară, performantă, după anii 1989-1990, iar frații cei mai tineri au preluat din mers, cu inspirație și har, ștafeta de la înaintașii lor. Rezultatele acestei Provincii se văd cu ochiul liber, și, mai ales SE CITESC, de departe, în toate realizările lor scrise, zidite, predicate și învățate, în instituțiile înființate de către ei. În stil franciscan, se numește iubire pentru Dumnezeu și pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
episcopul Anton, ca și pe Episcopul locului, Mihai Robu, G. Liverotti, I. Tălmăcel și atâția mulți alții. Au văzut în el un sfânt, un om al rugăciunii, care a început A FACE și A ÎNVĂȚA, continuând opera de evanghelizare a înaintașilor. Bunicii mei dinspre mamă, ca și atâția alți credincioși, păstrau cu evlavie o iconiță, primită în dar, de la Episcop. El, presimțind ororile comunismului, îi îndemna „să ridice o biserică și în sufletele lor, atunci când nu vor mai fi preoții”. Oamenii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
A rămas copilul cosmic al primilor ani din viață la Iași. În același timp, mie mi-a revenit onoarea să-l știu unchiul George cum l-a văzut Dada prin pulberea amintirilor de la Vărateci-Sendrești, un loc nu departe de ținutul Înaintașilor altor celebrități: Mircea Eliade, Anghel Rugina, George Apostu, C.D. Zeletin, Andrei Pleșu. Alină Tăcu, nepoata savantului Doresc sincer că aceste cuvinte să prefigureze freamătul poeziei anului al 91-lea din viața savantului George Emil Palade, acolo În California, Del Măr
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
provocat!) mineriada după mineriada până să-l pună pe Cozma la răcoare, justiția postdecembrista, care Împarte atât de echitabil dreptatea și respectă cu atâta strictețe drepturile omului, Încât românii de azi se văd nevoiți să ia cu asalt Strassbourg-ul, așa cum Înaintașii lor au luat cu asalt Plevna, justiția postdecembrista dă semne că, măcar de ochii lumii și În ceasul al doisprezecelea, Încearcă să repare greșelile trecutului, să intre Într-un făgaș de normalitate, pentru a nu mai fi absurdă, anacronica, aservita
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
teoriilor și sistemelor pedagogice din perspectiva timpului istoric poate influența benefic eficientizarea procesului organizării și derulării instrucției și educației contemporane sub aspect teoretic și practic. În domeniul educației propriu-zise, evaluarea trecutului pedagogic, a numeroaselor probleme educative ce au reprezentat preocupările înaintașilor, ne oferă șansa de înțelegere a frământărilor prezentului și, pe această cale, formularea unor prognoze și proiecte veridice privind dinamica viitoare a învățământului. Relevarea variatelor trăsături care au definit sistemele de educație, ce s-au înfiripat drept obiect de investigație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
atingerii scopului educogen al familiei. La temelia întregii educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să formuleze principiile educației, prin care să fie canalizat procesul instructiv-educativ: principiul trecerii de la concret la abstract; principiul trecerii de la simplu la complex; principiul dobândirii cunoștințelor prin activitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
impusă la Catedra de pedagogie de la Cluj. Format la Catedra de psihologie experimentală a lui Ștefănescu-Goangă și a Laboratorului de psihologie experimentală înființat și condus de Ghidionescu, Dimitrie Todoran va continua linia de înnoire psihopedagogică inițiată de cei doi iluștri înaintași. Lucrările sale științifice și pedagogice de referință, elaborate într-un stil ermetic dar de certă valoare euristică, pot fi redate cronologic astfel: Psihologia temperamentului (1922), Bazele psihologiei caracterului (1935), Psihologia reclamei. Studiu de psihologie economică (1935), Orientarea profesională academică (1936
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el le subordonează numai verificării experimentale.” Constantin Narly (1896-1955) a insistat în creația sa pe cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular la Catedra de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În concepția noului episcop, preotul și învățătorul trebuiau să fie instrumentele furnizoare de ,,lumină” la sate, rolul acestora fiind ,,să răspândească în toate privințele lumină în sânul poporului ce-l păstoresc și-l conduc.” Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor în opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
spiritului teoretic; * distincția între ceea ce este valid, durabil și ceea ce este fals sau nedovedit în lungul drum parcurs de sociologie; * acele rezultate ale cugetării despre societate care pot ajuta la evidențierea dilemelor și problemelor din actualitate; * idei existente în operele înaintașilor utilizabile în dezbaterile contemporane de idei și care să alimenteze reflecția teoretică actuală; * acele idei care se instituie ca mijloc de a înțelege mai bine statutul actual al sociologiei și relațiile sale cu alte discipline sociale, precum și cu practica socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și eroare, pentru că studiul istoriei ideilor reprezintă o condiție indispensabilă a emancipării gândirii; * sensibilitate față de noutate și schimbare în viața socială; * apetența față de aprofundarea gândirii marilor deschizători de drumuri în sociologie, aceasta fiind proba modului în care capacitatea creatoare a înaintașilor a fost direcționată spre deslușirea tainelor realității sociale; * dorința de adâncire a cunoașterii sociologiei, precum și a vieții sociale reale; * spiritul critic, ferind de rutină și erori, de incapacitatea de a distinge valoarea de nonvaloare în construcțiile teoretice despre realitatea socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
au demonstrat capacitatea intelectuală de a da sens transformărilor economico-sociale din timpul lor". Nu trebuie să uităm, dincolo de această dimensiune epistemică a valorii istoriei sociologiei, dimensiunea etică a aplecării asupra trecutului, altfel spus recunoștința și respectul pe care-l datorăm înaintașilor și efortului lor constructiv. Mulțumită lor noi avem astăzi posibilitatea de a activa într-un domeniu al cunoașterii pe care ei l-au pregătit, i-au dat nume și l-au dezvoltat, purtându-l prin vitregia timpurilor. O observație de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Comte și Spencer. Aceste trei descoperiri sunt suficiente pentru a-l alătura pe Marx celorlalți mari gânditori ai secolului al XIX-lea. Viața socială văzută prin cele trei lentile oferă o cu totul altă imagine comparativ cu cea zugrăvită de înaintașii săi. Contribuțiile sale ating însă și paliere particulare ale construcției sociologiei: * Subliniază și argumentează inconsecvența interpretărilor mecaniciste, organiciste, biologiste, capacitatea lor parțială de a prezenta viața socială. * Întemeiază elaborările teoretice pe fapte sociale studiate cu parcimonie și întoarce aceste elaborări
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aspiră să transforme realitatea prezentului pe baza unei viziuni imaginative, însă organizate rațional, a unei realități". * Îîncrederea nelimitată în valoarea științelor naturii ca instrument valabil unic ce permite inserția în procesele sociale. Sunt înlăturate astfel toate celelalte căi bătătorite de înaintașii lor. * Introduc în câmpul cunoașterii sociale metode care, corectate, dezvoltate și aprofundate de urmași, vor contribui la fundamentarea științifică a sociologiei. Comparând aceste cuceriri cu coordonatele pe care astăzi le solicită cercetarea sociologică științifică constatăm că realizările sunt importante, dar
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
avea caracter științific numai dacă se ocupă de cunoașterea esenței, a legității. Absența sau nesocotirea legilor determină absența științei, depărtarea de episteme, iar în ceea ce privește sociologia, ea nu ar putea deține în această situație decât statutul de fizicosau sociografie . Chiar dacă la înaintașii lui Durkheim întâlnim într-o formă sau alta crâmpeie din ideile de mai sus, profesorul Durkheim este acela care le-a dat în întregime o formulare clară, precisă, într-un moment în care contextul științific și general intelectual solicitau o
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o operă impresionantă ca volum și valoare. Ea poate fi caracterizată prin următoarele: * Nu este o operă sistematică, rezultat firesc al opiniei lui Weber potrivit căreia sacrificarea totalității este prețul pe care-l plătește cel care face știință cu adevărat. Înaintașii săi iluștri, Comte, Spencer, Durkheim și Pareto au lăsat în sprijinul formării sociologiei sisteme de gândire complet articulate, performanță spirituală pe care Weber, din motive care țin de structura sa personală și nu numai, nu a reușit să o realizeze
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]