2,579 matches
-
de ori pe zi". Totuși, un cap de familie "avea nevoie întotdeauna să se folosească de înșelătorie și minciună". Ca protector al familiei și a turmei sale de oi, el trebuia să aibă "capacitatea de a acționa cu șiretenie și îndemînare". El "trebuia să mintă în permanență". Într-adevăr, Campbell (1964: 278-283) spune: "oamenii mint din obișnuință și din principiu, pentru a-i induce pe ceilalți în eroare". În această privință, șefii familiilor din Sarakatsani și decanii academici ai lui Bailey
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
scopul nesincerității este de a descoperi unde se află nasturele; în alte jocuri minciuna se concentrează asupra descoperirii felului unei anumite cărți de joc. În viața reală, minciuna poate avea orice scop. Avînd în vedere aceste diferențe, putem presupune că îndemînarea în a trișa la joc nu echivalează cu abilitatea de a minți în viața de toate zilele. De asemenea, ca o alternativă, jocurile pot constitui un exercițiu pentru minciuna din viața reală. DePaulo și Jordan sînt în favoarea acestui punct de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
activități cu un preponderent caracter practic specific care au la bază exercițiile fizice practicate de oameni de diferite vârste, de ambele sexe și din motive diferite.”. Educația fizică și sportul nu au ca obiective doar ameliorarea sănătății, dezvoltarea musculaturii, creșterea îndemânării sau însușirea de deprinderi motrice. Prin activitatea corporală, copilul devine conștient de posibilitățile sale, în condițiile reușitei sau nereușitei, alături de ceilalți, în lupta cu sine sau contra naturii, tânărul învață, în același timp, să se înțeleagă pe sine și să
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
V. (1999); aptitudine motrică - literatura franceză, Rață G. (2004), Mârza D.D. (2006). În terminologia educației fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I., publică în Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București) următoarea definiție a calităților motrice: „Însușiri ale organismului, concretizate în capacitatea de efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de forță, viteză, îndemânare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I., publică în Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București) următoarea definiție a calităților motrice: „Însușiri ale organismului, concretizate în capacitatea de efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de forță, viteză, îndemânare și rezistență.”. Noțiunea ,,aptitudine motrică”, integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia Educației fizice și sportului (1974), este definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o influențare, „accelerare” a dezvoltării) printr un proces special de instruire. Cârstea Gh., în „Teoria și metodica educației fizice și sportului” (1993) și “Educația fizică - fundamente teoretice și metodice” (1999), împarte calitățile motrice în două categorii: 1. De bază: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2. Specifice: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
împarte calitățile motrice în două categorii: 1. De bază: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2. Specifice: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau în exercitarea unor profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe calități motrice de bază. (de exemplu: „detenta” este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe calități motrice de bază. (de exemplu: „detenta” este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și „educă” în funcție de vârstă (pe ansamblu: la cei „mici” se pune accent pe viteză și îndemânare, iar la cei „mari” se pune accent pe forță și rezistență). Calitățile motrice sunt în strânsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, interdependență care trebuie să fie corect înțeleasă. Însușirea deprinderilor și/sau priceperilor motrice necesită un anumit nivel
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
calități motrice implică și efecte indirecte asupra celorlalte calități motrice (atenție la „transfer negativ”; numai exercițiile speciale pentru viteză nu dau transfer negativ pentru celelalte calități motrice!). Există pentru fiecare calitate motrică de bază, un element caracteristic, ca predominanță: Viteza, îndemânarea, rezistența și forța sunt cele patru calități motrice de bază, care în practică nu pot fi separate, fiind permanent într-o strânsă interdependentă și corelație. Viteza „Viteza (în accepțiunea cea mai largă) se referă în principal la iuțeala sau rapiditatea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
corpul individului în spațiu). Această formă de viteză se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5) Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Viteza este o calitate motrică de bază, care depinde și de tipul de sistem nervos al omului și din această cauză se dezvoltă mai greu decât celelalte calități. Viteza în jocul de fotbal În domeniul fotbalului nu este vorba de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
permită revenirea funcțiilor vegetative fără a reduce starea de excitabilitate; elevii trebuie să aibă structura exercițiilor bine însușită; exercițiile pentru dezvoltarea vitezei se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit. Îndemânarea/capacități coordinative Majoritatea specialiștilor domeniului din țara noastră: Șiclovan I. (1979), Mitra Gh. și Mogoș A. (1980), Firea E. (1979, 1984), Cârstea Gh. (1993, 1999, 2000), Dragnea A. (1996), denumesc această componentă a capacității motrice: îndemânare. Astfel, Dragnea A. (1996
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sistemul nervos este odihnit. Îndemânarea/capacități coordinative Majoritatea specialiștilor domeniului din țara noastră: Șiclovan I. (1979), Mitra Gh. și Mogoș A. (1980), Firea E. (1979, 1984), Cârstea Gh. (1993, 1999, 2000), Dragnea A. (1996), denumesc această componentă a capacității motrice: îndemânare. Astfel, Dragnea A. (1996), definește îndemânarea: “Îndemânarea reprezintă o formă de exprimare complexă a capacității de performantă prin învățarea rapidă a mișcărilor noi și adaptarea rapidă la situațiile variate, conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
coordinative Majoritatea specialiștilor domeniului din țara noastră: Șiclovan I. (1979), Mitra Gh. și Mogoș A. (1980), Firea E. (1979, 1984), Cârstea Gh. (1993, 1999, 2000), Dragnea A. (1996), denumesc această componentă a capacității motrice: îndemânare. Astfel, Dragnea A. (1996), definește îndemânarea: “Îndemânarea reprezintă o formă de exprimare complexă a capacității de performantă prin învățarea rapidă a mișcărilor noi și adaptarea rapidă la situațiile variate, conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Majoritatea specialiștilor domeniului din țara noastră: Șiclovan I. (1979), Mitra Gh. și Mogoș A. (1980), Firea E. (1979, 1984), Cârstea Gh. (1993, 1999, 2000), Dragnea A. (1996), denumesc această componentă a capacității motrice: îndemânare. Astfel, Dragnea A. (1996), definește îndemânarea: “Îndemânarea reprezintă o formă de exprimare complexă a capacității de performantă prin învățarea rapidă a mișcărilor noi și adaptarea rapidă la situațiile variate, conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A. - „Antrenamentul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin învățarea rapidă a mișcărilor noi și adaptarea rapidă la situațiile variate, conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A. - „Antrenamentul Sportiv”,1996. Deși, în 1996, Dragnea A. folosește termenul de îndemânare, odată cu anul 1999, autorul împreună cu Bota A., folosește termenul de capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, se va insista asupra însușirii unui număr
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
complexe; pe perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a conduitelor, se pot îmbunătăți toate componentele capacităților coordinative. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta capacitățile coordinative: exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit; nu se recomandă abordarea vitezei și a îndemânării/capacităților coordinative în aceeași lecție de educație fizică; pauzele dintre repetări: atât
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]