5,478 matches
-
familii românești... Acum totul s-a sfârșit și Petrașcu a intrat în istorie, care îl va judeca nu după perfidia și răutatea omenească, ci după adânca lui iubire de neam, după faptele lui mari și după calvarul ce l-a îndurat, pentru că urmând învățătura Căpitanului, s-a opus guvernărilor nedrepte și înstrăinate. Voind să desprindem acuma ce a însemnat acest om pentru Legiune, trebuie să-i recunoaștem mai întâi acea continuitate în acțiune, acel eroism de durată, atât de rar, chiar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
adoptat modelul Căpitanului, rezistența din pădurea Dobrina, tot timpul fidel comandantului Mișcării Legionare, Horia Sima. Ca și în luptele anterioare ocupației țării el a acționat de pe suportul solid al viziunii legionare. Pentru demnitatea românilor și pentru eliberarea României, el a îndurat calvarul unei condamnări politice și o moarte nemaiauzită de martir. Spiritul său de jertfă prin acest sfârșit a atins punctul culminant, Mișcarea Legionară i a dăruit neamului pe cel mai eroic Comandant Legionar. Mă întreb în fața jertfei sale; cum să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de trasformare în structuri. Manifestarea artei se face prin experiența subiectivă prin care arta își poate comuica sensurile și simbolurile. Termenul de joc devine esențial în ontologia operei de artă în cadrul relației date pentru că "subiectul experienței artei, ceea ce rămâne și îndură, nu este subiectivitatea persoanei care o experimentează ci opera în sine [...] astfel modul de a fi al jocului devine semnificativ"43. Jocul are propria esență și este un concept autonom și ajunge să fie prezent (Darstellung) prin intermediul experienței subiectului. La
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
purtat de mai multe personaje biblice. După unele interpretări, Hannah ar proveni dintrun substantiv care se traduce prin ”milă, bunăvoință”, după alte interpretări ar fi o abreviere dintr-o frază verbală semnificând ”Iahve a avut milă” sau ”Iahne s-a îndurat” și i-a dăruit Anei un fiu. Din spațiul oriental, acest prenume se răspândește până în spațiul autohton, fiind întâlnit în diferite credințe, obiceiuri sau creații populare românești, descântece. Ana Baciu, căsătorită Glanetașu, este fiica lui Vasile Baciu, slabă, urâtă, tăcută
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
acțiuni în justiție pe temeiul vieții nedrepte la care au fost condamnate (wrongful life actions), împotriva medicilor care au oferit doar informații inexacte și insuficiente, susținând că ar fi preferat să fie avortate și să nu se nască decât să îndure atâta suferință. Instanțele franceze, recent (noiembrie 2000), au acordat despăgubiri substanțiale unui băiat născut cu grave malformații datorită rubeolei contactate de mama sa în timpul sarcinii care, în urma sfatului eronat al medicului, a fost dusă până la capăt. În același context, instanțele
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
se poate pune la nivelul lui: căci ce parte a lui poate să egaleze aceasta, dacă nu are nimic identic cu el?" (Plotin, Enn.VI, 7, 32, în op. cit., p. 337). 17 "Căci la cei mai mulți oameni, ochii sufletului nu pot îndura să contemple condiția divină a lucrurilor" (Platon, Sofistul, 254 a-b). 1 Vasile Voiculescu, Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în V. Voiculescu, Poezii II, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 137. 2 Michel-Angelo (1948), vol. Veghe, în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
destinul nu este în mâna sa”, omul ar putea proceda, strict rațional, într-un singur fel, așa cum observau filosofii existențialiști la jumătatea secolului XX. Adică autosuspendând această suferință zilnică. Majoritatea oamenilor nu recurg însă la decizii raționale sinucigașe, ei perseverează îndurând chinurile vieții cu o măreție și o demnitate fără nici o fundamentare rațională. Ce alimentează acest curaj tragic știe toată lumea - este speranța. O dublă speranță nerațională: speranța unui „curs fericit al vieții” și speranța „nemuririi” (cel puțin a „nemuririi spirituale”). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exedre și încăperile pentru conversații și symposia (sumpósia = „banchete, beții în comun”)10. „Akademicienii”, discipolii lui Platon, își duceau viața în comun, ca și pitagoreicii, dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată de expunerile regulate ale maestrului susținute în centrul exedrei și de studiul învățăturii sale prin conversații și dialoguri de tip socratic. Acesteia i se adăugau numeroasele jocuri funerare, regulate, consacrate zeităților - de obicei infernale, precum Poseidon
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
meae annos materno favistis affectu et lasciviam pueritiae tempus pia sustinuistis patientia,et paternae castigationis disciplinis ad perfectam viri educuistis aetatem et sacrarum eruditione disciplinarum roborastis („Voi mi-ați încălzit cu afecțiune maternă fragezii ani ai prunciei și mi-ați îndurat cu iubitoare răbdare zburdălnicia din vremea copilăriei și, prin sfaturi părintești mustrătoare, m-ați îndrumat către împlinita vârstă a bărbăției și mi-ați dat tărie prin învățătura științelor sacre”) - „Epistulae” (42), în Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1826, vol. IV. Prețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ni-l închipuim pe Ulise un „erou exemplar”, cum ne îndeamnă criticii literari, ci un om obișnuit, un om ca toți oamenii, cum ni-l înfățișează Homer. Adică un om prins în vârtejul vieții, acumulând experiențe de viață, trăind bucurii, îndurând suferințe și, în cele din urmă, întorcându-se acasă pentru a medita în liniștea căminului conjugal asupra rostului celor trăite. Acesta este Dasein-ul, în ipostază umană, descris de Heidegger în secolul XX: „omul cotidian”, ființa privilegiată din „luminișul” (Lichtung) pădurii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Ulise pe androginul revenit printre anthropoi pentru a se oferi ca exemplu. Există un Ulise al sofiștilor - zugrăvit ca un mare maestru al șireteniei oscilând între loialitate și perfidie; există un Ulise al cinicilor - model de ființă care poate îndura totul ducând o viață ascetică, dar liberă; există un Ulise al stoicilor, preluat și de platonicieni - biruitorul monștrilor, adică înțeleptul victorios în lupta cu pasiunile; există și un Ulise al neoplatonicilor - figură de inspirat mistic care o anticipează pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vegheați să nu se fure nimic. Treaba mea e să am grijă de construcția clădirii. Apoi, întorcându‑se către papa Iuliu al II‑lea, a adăugat: Sfinte Părinte ui‑ tați cum îmi sunt răsplătite chinurile. Dacă greutățile pe care le îndur nu‑i sunt de folos sufletului meu, atunci irosim timp și eforturi. Papa care îl iubea atât de mult, a pus mâinile pe umerii lui și i‑a spus: și trupul și sufletul sunt câștigate, să nu ai teamă. În ciuda
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu greu și le lasă ușor, dar sunt lucruri pe care românul, dacă le începe, nu le mai lasă niciodată. Un român proprietar de pământ este cel mai perseverent muncitor agricol. Fie câștigul lui cât de mic, el nu se îndură să-și părăsească ogorul. Această perseverență a muncitorului român de a nu se despărți de lotul său de pământ chiar când lotul este mic și nu-i asigură subzistența este, pentru propășirea economiei naționale, o piedică serioasă, după părerea unora
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
același timp, vom fi echidistanți în această abordare, arătând și câteva aspecte negative în privința implicării Bisericii în latura politicului, a conducerii politice. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) este una din personalitățile de seamă din istoria universală. Până la el, Biserica a îndurat grele persecuții din partea împăraților romani. Convertirea lui la creștinism a însemnat o mare cotitură în istoria Imperiului Roman, căci, prin publicarea edictului de toleranță religioasă, adică a Edictului de la Milan din ianuarie 313, Constantin a asigurat Bisericii deplina libertate în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
li se adaugă, în preajma războiului, alte volume: unul de proză și teatru - Sfinxul (1915), unul de versuri - Inscripții (1916), noi traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Vestitorul, 1915) și din Oscar Wilde (Parabole, 1916). Căzut prizonier la Turtucaia, D. îndură aproape doi ani de recluziune în lagărele din Bulgaria. Revenit în țară în vara anului 1918, intră în redacția ziarului „Steagul” din București. Mai colaborează la „Hiena”, „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Îndreptarea”, „Aurora”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și critici interbelici au frecventat, într-un fel sau altul, cenaclul lovinescian. Ca o mișcare studențească insubordonată ierarhiilor literare oficiale ale epocii comuniste, pe care le-a și răsturnat în scurt timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
gură/ Că ți-oi da friptură”, odată ce Iacob notase în continuare următoarele: „...din cauza timpului neploios și a pământului uscat, majoritatea semințelor nu răsăriseră până la 15 Iunie”. Probabil, în urma rugăminților și crucilor fierbinți și smerite ce le făcuseră comuniștii, Dumnezeu se îndurase de ei dar și de bieții oameni ai satelor ce urmau a „vărsa” la „fondul de stat”, cotele uriașe în contul eternelor și mereu mai marilor datorii către sovietele lui Stalin, de vreme ce tov. Iacob notase, plin de satisfacție, apariția ploii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
funcție prestabilită. Necesitatea de a munci este o încercare de a face pe cineva să se simtă valoros, chiar dacă nu există o nevoie deosebită de munca lui. Munca reprezintă o lege. Cine nu o primește, socotind-o plictiseală, o va îndura mai târziu ca pe o tortură. Dacă nu vrei să fii muncitor, vei fi rob, nu vrei să-i fii prieten, îi vei fi sclav. Calitatea umană se exprimă prin cele două căi, a moralei, care include exigență, responsabilitatea, autodepășirea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sănătatea. Ea nu exclude suferința, disperarea, agonia, ci dimpotrivă, le implică. Pentru că nu înseamnă nimic a te bucura de viață, atunci când ea nu întâmpină obstacole și crucificări. Nu prețuiește bucuria decât omul care a trecut prin toate încercările și a îndurat toate umilințele omului" (M. Eliade). Bucuria de a fi viu, oricât de deznădăjduite ar fi rănile din suflet și relele din jur, nu e totuna cu optimismul vulgar al simplei existențe biologice. Suntem datori să facem din viața proprie o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sa scriere în proză, schița Mântuitorul (amintire de la un Crăciun), semnată Istrian. În noiembrie 1911, când apar primele simptome ale tuberculozei, se internează la Sanatoriul Filaret din București. În ianuarie 1912 pleacă la Cairo spre a-și îngriji sănătatea, dar, îndurând iarăși o cumplită mizerie, se întoarce în țară. Participă la Congresul al II-lea al Partidului Social Democrat din România și cel de-al IV-lea al Uniunii Sindicatelor. Este ales secretar al Cercului de Editură Socialistă, lucrând totodată ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
era bătută crunt. Pentru a se răzbuna pe cei ce o făceau nefericită, se lăsa în voia plăcerii. Când bărbatul și fiul ei cel mare erau plecați, făcea din casa ei un cuib de desfătări, deși știa câte avea să îndure după aceea. Lovită o dată până la mutilare, se hotărăște să plece în lume, iar la despărțire le spune Chirei și lui Dragomir, băiatul mai mic: „Dumnezeu m-a făcut pentru plăcerile trupului, așa cum pe cârtiță a făcut-o să trăiască departe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
cei năpăstuiți. Ecouri ale răscoalei țărănești din 1907 sunt sesizabile în Ciulinii Bărăganului, iar muncitorii greviști din portul Brăila sunt înfățișați în romanul Casa Thüringer (1933). Soarta unui pescuitor de bureți este tulburătoare. Fiu al unui barcagiu din Sulina, băiatul îndură mizeria și foamea de la treisprezece ani, trudind în port. Vrea să trăiască însă altă viață, să se bucure de frumusețile gândului și ale lumii. La Pireu, pentru a putea trăi, se angajează la istovitoarea muncă a pescuitului de bureți. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
amar e fondul unei atare lămuriri a sufletului și a minții „muntencei”, starea de până atunci, de așteptare încordată și atât de nesigură, atât de neputincioasă totodată, i se părea femeii încă și mai apăsătoare, încă și mai greu de îndurat decât ceea ce îi urmează începând de „acum”, după destăinuirea și „sfatul” cu sfânta Ana și scurtul dialog cu prefectul, la Piatra. Până aici „absorbirea” în grijile de fiecare zi ale casei și familiei, mai larg: ale gospodăriei Lipanilor, era și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
articol din 3 august 848 din gazeta „Pruncul român”, era descrisă situația armatei ruse din Moldova, care se afla într-o stare jalnică. în același timp, suferințele moldovenilor au atins apogeul. „După atâtea furturi și brutalități pe care le-au îndurat vreme îndelungată, încă mai trebuiau să plătească 000 de ducați pentru întreținerea trupelor rusești”. Pe 6 august 848, Duhamel primea ordinul de a declara autorităților din Moldova faptul că țara lor urma să asigure întreținerea trupelor rusești. în acest sens
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
aproape s-a sfârșit. Camionul încărcat cu gardurile Jandarmeriei face manevre încete, greoaie, pe pietrișul din curte. Colinde de Crăciun răsună molcom în aer, din boxele reglate acum la un nivel acceptabil. Oamenii care au mai rămas parcă nu se îndură să plece acasă, bâjbâie haotic printre brazii centenari din curtea largă. Tarabele comercianților se închid una câte una. Reprezentanții unei televiziuni locale, Phoenix TV, încearcă să ia, disperați, un interviu unui preot al Catedralei, ce le vorbește blazat despre „viața
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]