5,249 matches
-
Ministerul Finanțelor răspunde de înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul vamal. Înfăptuirea pe plan internațional a măsurilor generale privind politica vamală se asigura de Ministerul Afacerilor Externe." 2. Articolul 65 va avea următorul cuprins: "Art. 65. - Ministerul Finanțelor, în înfăptuirea politicii vamale a partidului și statului, are următoarele atribuții și răspunderi principale: a) analizează problemele de ansamblu ale activității vamale și ia măsuri privind perfecționarea continuă a acesteia; ... b) asigura și controlează aplicarea dispozițiilor legale în domeniul vamal; ... c) colaborează
DECRET nr. 8 din 11 ianuarie 1983 privind trecerea Direcţiei Generale a Vamilor din subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale în subordinea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130079_a_131408]
-
Centrală de Statistică; ... f) elaborează norme tehnice de lucru cu privire la aplicarea regimului vamal; ... g) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege". ... 3. După articolul 65 se introduce articolul 65^1, cu următorul cuprins: "Art. 65^1. - Ministerul Afacerilor Externe asigura înfăptuirea pe plan internațional a politicii vamale, în care scop: a) negociază și încheie, în condițiile prevăzute de lege, acorduri sau înțelegeri vamale cu alte state și face propuneri pentru aderarea Republicii Socialiste România la convenții multilaterale, în vederea obținerii de facilități
DECRET nr. 8 din 11 ianuarie 1983 privind trecerea Direcţiei Generale a Vamilor din subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale în subordinea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130079_a_131408]
-
o) va avea următorul cuprins: "o) asigura și controlează aplicarea legilor, decretelor și hotărîrilor Consiliului de Miniștri în domeniul schimburilor economice externe." 2. Articolul 63 va avea următorul cuprins: "Art. 63. - Ministerul Finanțelor realizează politică vamală a Republicii Socialiste România. Înfăptuirea pe plan internațional a măsurilor generale privind politica vamală se asigura de Ministerul Afacerilor Externe". 3. După articolul 63 se introduce articolul 63^1, cu următorul cuprins: "Art. 63^1. - Ministerul Afacerilor Externe asigura înfăptuirea pe plan internațional a politicii
DECRET nr. 8 din 11 ianuarie 1983 privind trecerea Direcţiei Generale a Vamilor din subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale în subordinea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130079_a_131408]
-
vamală a Republicii Socialiste România. Înfăptuirea pe plan internațional a măsurilor generale privind politica vamală se asigura de Ministerul Afacerilor Externe". 3. După articolul 63 se introduce articolul 63^1, cu următorul cuprins: "Art. 63^1. - Ministerul Afacerilor Externe asigura înfăptuirea pe plan internațional a politicii vamale, în care scop: a) negociază și încheie, în condițiile prevăzute de lege, acorduri sau înțelegeri vamale cu alte state și face propuneri pentru aderarea Republicii Socialiste România la convenții multilaterale, în vederea obținerii de facilități
DECRET nr. 8 din 11 ianuarie 1983 privind trecerea Direcţiei Generale a Vamilor din subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale în subordinea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130079_a_131408]
-
Capitolul 1 Dispoziții general Articolul 1 Comitetul de Stat pentru Prețuri, organ central al administrației de stat, asigură înfăptuirea unitară a politicii partidului și statului în domeniul prețurilor și tarifelor. Articolul 2 Comitetul de Stat pentru Prețuri asigura, în activitatea să, aplicarea legilor, decretelor și a hotărîrilor Consiliului de Miniștri. Articolul 3 Comitetul de Stat pentru Prețuri colaborează cu
DECRET nr. 317 din 29 august 1972 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat pentru Preţuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130160_a_131489]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Agenția Română de Presă "Agerpres" contribuie prin întreaga sa activitate la înfăptuirea politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, a Republicii Socialiste România, la traducerea în viață a legilor țării, a tuturor hotărîrilor de partid și de stat din domeniul său de activitate. Articolul 2 Agenția Română de Presă "Agerpres" - organ
DECRET nr. 474 din 24 decembrie 1977 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Presa "Agerpres". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130249_a_131578]
-
de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 329 alineatul ultim teza finală din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale cuprinse în: art. 58 alin. (1), referitoare la Parlament ca unică autoritate legiuitoare a țării, art. 123, referitoare la înfăptuirea justiției, precum și art. 125 alin. (2), referitoare la instanțele judecătorești, deoarece impun "o delegare de competență legislativă, în materia legilor de interpretare, de la Parlament către Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție", "afectează autoritatea instanțelor judecătorești", "impune Secțiile Unite ale
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul țării. Dreptul conferit prin lege instanței supreme de a asigura, în conformitate cu prevederile art. 329 din Codul de procedură civilă, interpretarea unitară a unor texte legale nu contrazice ideea de înfăptuire a justiției consacrată de art. 125 din Constituție, ținându-se seama de poziția Curții Supreme de Justiție în sistemul instanțelor judecătorești, precum și de rolul ce îi revine, potrivit art. 329 din Codul de procedură civilă. Președintele Senatului nu a comunicat
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
obligatorii în situația rejudecării fondului. Astfel, potrivit art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, casarea unei hotărâri în recurs se poate cere și în cazul în care aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Înfăptuirea justiției determina că, în asemenea cazuri, potrivit art. 315 alin. (1) din același cod, în caz de cașare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate să fie obligatorii pentru judecătorii fondului. Această prevedere nu numai că nu aduce
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
asemenea cazuri, potrivit art. 315 alin. (1) din același cod, în caz de cașare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate să fie obligatorii pentru judecătorii fondului. Această prevedere nu numai că nu aduce atingere principiului constituțional al înfăptuirii justiției, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea să. Prin textul de lege criticat de autorul excepției legiuitorul, având în vedere poziția Curții Supreme de Justiție în sistemul instanțelor judecătorești, precum și rolul său prevăzut în art. 329 din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
1) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 51 privind respectarea Constituției și legilor, ale art. 53 care reglementează contribuțiile financiare, ale art. 54 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților, ale art. 123 privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiile art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului. Judec��toria Sectorului 1 București, contrar prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicata, nu și-a
DECIZIE nr. 22 din 8 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificat şi completat prin Legea nr. 112/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi a art. 3 alin. (1) şi (2), a art. 6 alin. (1) lit. a) şi a art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130288_a_131617]
-
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 51 privind respectarea Constituției și legilor, ale art. 53 alin. (2) care reglementează contribuțiile financiare, ale art. 54 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților și ale art. 123 privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, fără însă a expune motivele pe care se întemeiază aceste susțineri. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu pot
DECIZIE nr. 22 din 8 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificat şi completat prin Legea nr. 112/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi a art. 3 alin. (1) şi (2), a art. 6 alin. (1) lit. a) şi a art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130288_a_131617]
-
la justiție, art. 49 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 51 privind respectarea Constituției și legilor, art. 53 privind contribuțiile financiare, art. 54 care reglementează exercitarea drepturilor și a libertăților și la art. 123 privind înfăptuirea justiției, Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de față, neavând incidența cu obiectul cauzei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin
DECIZIE nr. 22 din 8 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificat şi completat prin Legea nr. 112/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi a art. 3 alin. (1) şi (2), a art. 6 alin. (1) lit. a) şi a art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130288_a_131617]
-
28 alin. (1), art. 32, 33 și ale art. 34 alin. (1)-(3), texte ce îi dau în competența atribuții care, potrivit dreptului comun, revin instanței judecătorești. Curtea observa că aceasta critică de neconstituționalitate nu face distincție între activitatea de înfăptuire a justiției, de soluționare a litigiilor, care, într-adevăr, este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești prevăzute de Constituție, și activitatea de executare silită, reglementată, în principal, prin Codul de procedură civilă, activitate care nu mai are ca scop soluționarea
DECIZIE nr. 126 din 4 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130277_a_131606]
-
de executare silită, reglementată, în principal, prin Codul de procedură civilă, activitate care nu mai are ca scop soluționarea litigiului, ci punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești sau a unui alt titlu executoriu. În legătură cu această distincție dintre activitatea de înfăptuire a justiției și cea de executare a hotărârilor judecătorești sau a altui titlu executoriu, edificatoare sunt dispozițiile art. 2 alin. 2 și 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicata, care prevăd: "Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul
DECIZIE nr. 126 din 4 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130277_a_131606]
-
tribunale și judecătorii vor funcționa executori judecătorești, care vor efectua executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și vor îndeplini orice ale atribuții date prin lege". Este astfel evident că executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă activitate de înfăptuire a justiției. De altfel, și alte acte normative că, de exemplu, Legea bancară nr. 58/1998 , permit băncilor să iși organizeze corp propriu de executori pentru activitatea strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând băncilor. În consecință
DECIZIE nr. 126 din 4 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130277_a_131606]
-
permit băncilor să iși organizeze corp propriu de executori pentru activitatea strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând băncilor. În consecință, Curtea Constituțională constată că, având în vedere distincția care trebuie să se facă între activitatea de înfăptuire a justiției - prin soluționarea litigiilor - și activitatea de executare a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii, nu poate fi primită critică de neconstituționalitate, potrivit căreia prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 se încalcă dispozițiile art. 125 din Constituție
DECIZIE nr. 126 din 4 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130277_a_131606]
-
altor titluri executorii, nu poate fi primită critică de neconstituționalitate, potrivit căreia prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 se încalcă dispozițiile art. 125 din Constituție, sugerandu-se că Agenția de Valorificare a Activelor Bancare ar fi dobândit atribuții de înfăptuire a justiției. În legătură cu faptul că prin Ordonanță Guvernului nr. 55/1999 pentru Agenția de Valorificare a Activelor Bancare au fost prevăzute atribuții în materie de executare silită, care deroga de la prevederile Codului de procedură civilă, nu se poate reține neconstituționalitatea
DECIZIE nr. 126 din 4 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130277_a_131606]
-
instituțiile publice implicate în procesul de privatizare. Capitolul 2 Cadrul instituțional și legislativ 2.1. Cadrul instituțional Competențele și atribuțiile în legătură cu procesul de privatizare aparțin Guvernului, Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională și instituțiilor publice implicate, după cum urmează: ● Guvernul României asigura înfăptuirea politicii de privatizare, coordonează și controlează activitatea instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare. ● Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională, instituție în subordinea Guvernului, este responsabilă cu promovarea strategiei naționale de privatizare, cu elaborarea proiectelor de acte normative în domeniu și
HOTĂRÂRE nr. 1.014 din 26 octombrie 2000 pentru aprobarea Strategiei naţionale de privatizare pentru anul 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130940_a_132269]
-
instituțiile publice implicate în procesul de privatizare. Capitolul 2 Cadrul instituțional și legislativ 2.1. Cadrul instituțional Competențele și atribuțiile în legătură cu procesul de privatizare aparțin Guvernului, Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională și instituțiilor publice implicate, după cum urmează: ● Guvernul României asigura înfăptuirea politicii de privatizare, coordonează și controlează activitatea instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare. ● Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională, instituție în subordinea Guvernului, este responsabilă cu promovarea strategiei naționale de privatizare, cu elaborarea proiectelor de acte normative în domeniu și
STRATEGIA NAŢIONALA DE PRIVATIZARE din 26 octombrie 2000 pentru anul 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130941_a_132270]
-
Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimării votului. Curtea constată, de asemenea, că prevederile constituționale cuprinse în art. 21, referitoare la accesul liber la justiție, în art. 123, referitoare la înfăptuirea justiției, în art. 130, referitoare la rolul Ministerului Public, precum și prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, referitoare la competența Curții Constituționale de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, invocate de contestator, nu justifică, în mod evident, motivele contestației. Referitor la
HOTĂRÂRE nr. 18 din 2 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131139_a_132468]
-
măsurile tehnice Părțile contractante trebuie să prevadă o protecție juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficiente împotriva neutralizării măsurilor tehnice eficiente folosite de autori în cadrul exercitării drepturilor lor conform prezentului tratat sau Convenției de la Berna și care, în ceea ce privește operele lor, restrâng înfăptuirea de acte care nu sunt autorizate de autorii respectivi sau nu sunt permise de lege. Articolul 12 Obligații privind informația asupra regimului drepturilor (1) Părțile contractante trebuie să prevadă sancțiuni juridice corespunzătoare și eficiente împotriva oricărei persoane care înfăptuiește unul
TRATATUL O.M.P.I. din 20 decembrie 1996 privind dreptul de autor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131238_a_132567]
-
juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficiente împotriva neutralizării măsurilor tehnice eficace folosite de artiștii interpreți sau executanți ori de producătorii de fonograme în cadrul exercitării drepturilor lor conform prezentului tratat și care, în ceea ce privește interpretările sau execuțiile lor ori fonogramele lor, restrâng înfăptuirea de acte care nu sunt autorizate de artiștii interpreți sau executanți ori de producătorii de fonograme sau nu sunt permise de lege. Articolul 19 Obligații privind informația asupra regimului drepturilor (1) Părțile contractante trebuie să prevadă sancțiuni juridice corespunzătoare și
TRATATUL O.M.P.I. din 20 decembrie 1996 privind interpretarile, executiile şi fonogramele*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131241_a_132570]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Se înființează Consiliul Culturii și Educației Socialiste, organ de partid și de stat, aflat sub conducerea nemijlocita a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri, cu scopul de a asigura înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul culturii și educației socialiste, de a conduce și îndruma întreaga activitate cultural - educativa ce se desfășoară în Republică Socialistă România. Articolul 2 Consiliul Culturii și Educației Socialiste are menirea de a acționa pentru asigurarea
DECRET nr. 301 din 21 septembrie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130750_a_132079]
-
autorului excepției în sensul că dispozițiile legale criticate înfrâng prevederile constituționale ale art. 20, relative la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 54, referitoare la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților constituționale, precum și ale art. 123 privind înfăptuirea justiției, Curtea constată că nu există nici o relevanță a acestora sub aspectul controlului de constituționalitate a dispozițiilor de lege criticate. ÎI. Referitor la excepția de neconstituționalitate a art. 20 lit. p) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997
DECIZIE nr. 150 din 19 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 20 lit. p) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131496_a_132825]