3,364 matches
-
crezut că am un atac de delirium tremens. Apoi m-am gândit că ești o viziune. Dar după asta mi-am zis că dacă erai o viziune, ai fi venit îmbrăcată în ceva mai drăguț decât cămașa asta de noapte îngrozitoare a mamei. Da, chiar eu sunt, i-am răspuns zâmbind. Iartă-mă dacă te-am speriat, dar îmi ardea buza după ceva de băut. M-am dus la ea și am luat-o în brațe. Mă bucuram într-adevăr s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ea. Îmi doream să pot călători înapoi în timp, să mă iau de ceafă și să mă târăsc, printre proteste, departe de conversațiile cu Denise, să mă admonestez, așa cum mamele își admonestează copiii neascultători: „Nu mai vorbi cu femeia aia îngrozitoare“. După care am vrut să pun mâna pe Denise și s-o bat până-i sună apa-n cap. Eram teribil de umilită și de jenată la gândul că toată lumea știuse de James și de Denise în vreme ce eu trăisem într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nici o cartușieră și nici nu eram dotată cu vreo înfricoșătoare armă automată, iar în buzunar nu aveam nici o grenadă. N-aveam fața dată cu noroi. (Deși, dacă stau să mă gândesc, se poate să fi fost murdară. În perioada asta îngrozitoare băile mi-au ieșit completamente din program.) Dar mă simțeam puternică de parcă aș fi avut toate astea și eram tratată cu tot atâta teamă ca și când le-aș fi avut pe toate. Marea Teroare a început în ziua în care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
putut să dorm. Târziu, în noapte, când toată lumea dormea, eu bântuiam dintr-o cameră în alta cu sticla și cu paharul în mână. Căutând un loc unde să mă simt în siguranță. Sperând să găsesc un loc unde imaginile alea îngrozitoare să nu-mi mai ruleze în cap. Dar gelozia și ura mă țineau trează. Mă tot împungeau, iar eu nu mă puteam liniști. Nu-mi găseam pacea. Disperată, m-am gândit că poate dacă încerc un alt pat sau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de zile și cu care mă întâlnisem undeva pe neașteptate. Îmi dau seama acum, beneficiind de înțelepciunea acumulată între timp, că ceea ce-mi lipsea de fapt atunci era un sac de box. Ca să-mi consum o parte din furia îngrozitoare generată de James și Denise. Dar în lipsa unui sac de box și datorită faptului că legislația în vigoare îmi interzicea să folosesc în loc capul lui Helen, descoperirea bicicletei și a mașinii de vâslit era ca un dar de la Cel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-o consumată de furie și gelozie. Îi uram pe James și Denise. Îmi terorizam familia fără măcar să realizez că fac chestia asta. Iar atunci când îmi ajungea cuțitul la os, mă cățăram pe bicicletă și încercam să scap de furia aia îngrozitoare pedalând. Și beam mult prea mult. Îi datoram Annei o avere. Helen mă taxa cu sume exorbitante de bani ca să se ducă la magazinul de băuturi pentru mine. Iar forțele cererii și ofertei îmi dictau că nu aveam ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Adică, trebuie să fi fost vorba de mine. Eu eram cea care aruncase în ușă cu vaza aia oribilă. Ce tupeu pe capul lor! Am rămas lângă ușă, în tăcere, și am continuat să trag cu urechea ca o persoană îngrozitoare ce devenisem. Chiar nu-mi vine să cred, i-a dat mama înainte ultragiată până în măduva oaselor. Și Scott ce-a avut de zis la chestia asta? —Of, mamă, lasă naibii cinci minute Down Drongo Way, a exclamat Helen de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lună de zile eliberându-mă de conștientizarea vieții. Somnul în exces, băutura, exercițiile fizice, lipsa băilor. Toate fuseseră arme pe care le folosisem ca să țin viața departe de mine. Pentru că viața fără James, viață trăită în respingere era mult prea îngrozitoare. Nu-mi voiam propria viață. Ei, cel puțin nu versiunea aia. Așa că mă decisesem să renunț la viață. Dar viața e o prietenă pe care n-o poți opri, indiferent cât de mult am încercat eu să pretind că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am dat seama, fericită, că puteam să merg. Nu zic că nu eram geloasă. Sau furioasă. Fiindcă eram. Dar nu mai era așa de grav. Sentimentele nu mai erau așa de pregnante. Așa de puternice. Nu mai erau așa de îngrozitoare. Să mă explic. Tot nu m-aș fi dat înapoi dacă aș fi avut ocazia să-i ard una în stomac lui Denise sau să-i învinețesc ochiul lui James, dar nu mai visam să mă furișez în cuibul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
s-o facem pe mica vampiroaică să creadă c-avem ceva cu ea. —Anna nu e vampiroaică, am râs eu. —De unde știi? m-a întrebat mama. În majoritatea timpului, așa arată. Cu părul ăla al ei și cu rochiile alea îngrozitoare, lungi și violete, și cu machiajul ăla disperat. Nu vrei să vorbești cu ea și să încerci s-o convingi să se mai îngrijească puțin? Dar Anna arată așa cum e ea, i-am spus mamei în timp ce vărsam busuiocul tocat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
spui. Adam nu e prea tânăr pentru mine. Cum am închis gura, m-am uitat agitată spre ușă. Aproape că m-așteptam s-o văd Helen dând buzna în cameră și urlând „Știam eu că ești atrasă de el, pensionară îngrozitoare ce ești!“. După care să încerce să mă strângă de gât. Numai că nu s-a întâmplat așa. Dar teama a continuat să mă bântuie. —Oricum, mamă, i-am dat eu înainte, lăsând la o parte chestiunea vârstei, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe undeva, la Lisa acasă, pe sub niște haine. O sun acum“ și „Sigur că poți să-i mai privești pe oamenii ăia în ochi. Toată lumea era criță. Nu tu ai fost cea mai beată“. Iar odată, într-o zi absolut îngrozitoare, în cea mai teribilă „dimineață de după“ - pot să vă zic că în dimineața aia am promis de sute de mii de ori că n-o să mai beau niciodată - James mi-a spus: —Grăbește-te, îngerașul meu, prezentarea la tribunal e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
problemele financiare și toate celelalte. Cum am ajuns acasă, am alergat sus, pe scări, la Kate. Am fost așa de ușurată să văd că trăia și era bine. Mă simțisem așa de vinovată încât fusesem convinsă că se întâmplase ceva îngrozitor. Am luat-o în brațe și am strâns-o așa de tare, mai-mai s-o sufoc. — Mi-a fost dor de tine, draga mea, i-am spus în timp ce se chinuia să respire. Luni o să-l sun pe tati și-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
așa de tare tocmai fiindcă Adam era atât de lipsit de cinism. Îmi aducea aminte cum era să gândești pozitiv. Faptul că era așa de superb făcea ca admirația lui fățișă să-mi fie și mai plăcută. În afară de chestiile absolut îngrozitoare, nu e nimic mai rău pe lume decât admirația fățișă. Eu, una, m-aș lipsi complet de admirația fățișă. Dar să lăsăm la o parte faptul că Adam era superb. Nu de asta îmi plăcea să fiu cu el. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cu posibilitatea de a fi răpită. Mie mi se strângea inima de mila imaginarului răpitor. Oricine ar fi răpit-o pe Helen ar fi fost convins că a fost victima unei înscenări. Că Helen era un soi de armă secretă îngrozitoare, trimisă de oponenți ca să-i distrugă din interior. Pe Helen nimic n-o speria. Putea să fie încătușată într-un subsol insalubru cu un fanatic slăbănog și alb la față, vânos și cu ochii în flăcări, înarmat până-n dinți, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu m-ar deranja. Poți să iei cătușele astă-seară și promit că n-o să încerc să evadez... Și uite-așa, Helen i-ar da înainte până când teroriștii ar ceda. Bărbați în toată firea ar începe să se smiorcăie incontrolabil: —E îngrozitoare! Îngrozitoare! Fac tot ce vreți, numai închideți-i gura! Helen ar reveni acasă întreagă, nu numai având la ea toți banii de răscumpărare, dar ar mai aduce încă o sumă de bani și un bilet în care teroriștii și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
m-ar deranja. Poți să iei cătușele astă-seară și promit că n-o să încerc să evadez... Și uite-așa, Helen i-ar da înainte până când teroriștii ar ceda. Bărbați în toată firea ar începe să se smiorcăie incontrolabil: —E îngrozitoare! Îngrozitoare! Fac tot ce vreți, numai închideți-i gura! Helen ar reveni acasă întreagă, nu numai având la ea toți banii de răscumpărare, dar ar mai aduce încă o sumă de bani și un bilet în care teroriștii și-ar exprima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fost interpretat ca un semn de încurajare. Apoi, de vreme ce nu prestam, existau mari șanse ca gentlemanul în chestiune să mă bălăcărească, să mă acuze că l-am ațâțat fără rost, să mă facă lesbiană frigidă și-n multe alte feluri îngrozitoare și pe deplin nemeritate. Să zică chestii de genul: — S-a dat la mine toată noaptea. N-a prostit pe nimeni cu textul ăla că nu mai are bani de taxi! Cred că și în ziua de azi mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Kate, auzisem zvonuri - nimic altceva decât niște informații vagi și nefondate - cum că după ce naști un copil sexul devine, în majoritatea cazurilor, mult mai plăcut. Din cauza diverselor zguduituri, apăsări și traume din, ăăăă, vaginul unei femei, inclusiv a copcilor acelora îngrozitoare, intervin anumite modificări. Aceste modificări au ca rezultat, ăăăă, o mai mare sensibilitate și o conștientizare mai acută a zonelor erogene ale femeii în cauză. Dacă înțelegeți ce vreau să spun. Și, în general, rezultatul îl reprezentă partide de sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Adam. —Claire! a zis mama. Slavă Domnului c-ai venit! — Ce e? am sărit eu înfricoșată. Ce s-a întâmplat? —Claire, intră și așază-te, a zis tata preluând controlul. Am simțit cum mi se strânge stomacul. Se întâmplase ceva îngrozitor. —E vorba de Kate? m-am milogit de mama prinzând-o de braț. A pățit ceva? Prin minte mi-au rulat o mie de scenarii oribile. Murise în pătuț. Fusese răpită. Se sufocase. Helen o scăpase din brațe. Anna aruncase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
părăsisem și mă dusesem să fac sex cu Adam. Cum de putusem să fac așa ceva? Nu, nu, mi-a spus mama pe un ton liniștitor. Nu e vorba de Kate. Atunci de cine e vorba? am întrebat în timp ce scenariile alea îngrozitoare porniră să-mi ruleze din nou în minte. I se întâmplase ceva uneia dintre surorile mele? Oare Margaret fusese ucisă de un gangster în Chicago? Dispăruse Rachel din Praga? Anna se angajase? Helen își ceruse scuze pentru ceva? —E vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
E vorba de James, a spus brusc mama. —James, am repetat eu amețită, așezându-mă încet pe canapea. Of, Doamne-Dumnezeule, James! James. Nu mă gândisem la el nici o secundă cât timp crezusem că una dintre persoanele dragi mie pățise ceva îngrozitor. Cât eu fusesem în pat cu Adam, soțului meu i se întâmplase ceva. Ce fel de femeie eram? — Ce e cu James? i-am întrebat. Amândoi stăteau în picioare, uitându-se la mine cu niște expresii pline de grijă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
era îndrăgostit de mine. Am rămas în hol, în picioare, preț de câteva secunde. James arăta de parcă întreaga familie i-ar fi fost ștearsă de pe fața pământului într-un atac cu macete. Nici eu nu arătam mai bine. Tensiunea era îngrozitoare. Vino în sufragerie, i-am spus preluând controlul. Altfel am fi putut să rămânem în hol toată ziua, albi la față, nenorociți și paralizați de nervi. N-o să fim deranjați și avem și masa în caz că trebuie să desfășurăm documente sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dar pe care trebuia să le ascult dacă voiam să pricep de ce mă părăsise James. Păi, totul se învârtea în jurul tău, nu-i așa? a zis el. —Cum? În ce fel? l-am întrebat uluită. — Veneam acasă, după o zi îngrozitoare la serviciu. Dar tu nu voiai să discutăm despre asta. Tu începeai să-mi povestești despre ce făcusei tu în ziua aia, îmi spuneai tot felul de istorioare și te așteptai să râd. Dar te întrebam ce-ai făcut peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
așteptai să râd. Dar te întrebam ce-ai făcut peste zi, am protestat. Numai că tu îmi răspundeai întotdeauna că era mult prea plictisitor ca să-mi explici. Iar istorioarele alea haioase ți le spuneam pentru că știam c-avusesei o zi îngrozitoare și voiam să te înveselesc. — Nu încerca să te justifici, mi-a spus James foarte convins. Era limpede că niciodată nu voiai să auzi ceva neplăcut. Tu nu voiai decât să te distrezi. Nu erai deloc interesată să asculți ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]