3,538 matches
-
liberi. Au fost identificați 19 izotopi ai californiului, cu mase atomice cuprinse între 237,062 unități (Cf) până la 256,093 unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un timp de înjumătățire de 898 ani, Cf cu un timp de înjumătățire de 351 ani și Cf cu un timp de înjumătățire de 13 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 2,7 ani, iar majoritatea chiar mai scurți de 20 minute. Cf se obține prin dezintegrarea beta
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
atomice cuprinse între 237,062 unități (Cf) până la 256,093 unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un timp de înjumătățire de 898 ani, Cf cu un timp de înjumătățire de 351 ani și Cf cu un timp de înjumătățire de 13 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 2,7 ani, iar majoritatea chiar mai scurți de 20 minute. Cf se obține prin dezintegrarea beta a Bk, iar majoritatea celorlalți izotopi sunt obținuți prin bombardarea
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un timp de înjumătățire de 898 ani, Cf cu un timp de înjumătățire de 351 ani și Cf cu un timp de înjumătățire de 13 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 2,7 ani, iar majoritatea chiar mai scurți de 20 minute. Cf se obține prin dezintegrarea beta a Bk, iar majoritatea celorlalți izotopi sunt obținuți prin bombardarea intensă a berkeliului cu neutroni într-un reactor nuclear. Californiul
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
se presupune că franciul are un aspect reflectorizant, dacă s-ar putea adună destul pentru a fi observat în stare solidă sau lichidă. Obținerea unei astfel de cantități e foarte improbabilă, fiindcă căldură extremă produsă de dezintegrarea franciului (timpul de înjumătățire cel mai lung al oricărui izotop al său e de 22 de minute) ar vaporiza instantaneu orice cantitate vizibilă de element. Franciul a fost descoperit de Marguerite Perey în Franța (de unde elementul își și ia numele) în 1939. A fost
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
efectuate de, printre alții, Sylvain Lieberman și echipa sa de la CERN în anii 1970 și 1980. Franciul este cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură: cel mai stabil izotop al său, franciul-223, are un timp de înjumătățire de doar 22 de minute. În contrast, astatinul, al doilea cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură, are un timp de înjumătățire de 8,5 ore. Toți izotopii franciului se descompun ori în astatiniu, radiu sau
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
găsi în natură: cel mai stabil izotop al său, franciul-223, are un timp de înjumătățire de doar 22 de minute. În contrast, astatinul, al doilea cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură, are un timp de înjumătățire de 8,5 ore. Toți izotopii franciului se descompun ori în astatiniu, radiu sau radon. Franciul e de asemenea mai instabil decât toate elementele până la dubniu. Franciul este un metal alcalin ale cărui proprietăți chimice seamănă cu cele ale cesiului
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
uraniu, astfel încât este puțin probabilă folosirea sa pentru realizarea de arme atomice. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi ai americiului, cu greutăți atomice de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un timp de înjumătățire de 7370 ani și Am cu un timp de înjumătățire de 432,2 ani, toți ceilalți izotopi având timpi de înjumătățire mai scurți de 51 de ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 100 de minute. De asemenea, elementul are
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
arme atomice. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi ai americiului, cu greutăți atomice de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un timp de înjumătățire de 7370 ani și Am cu un timp de înjumătățire de 432,2 ani, toți ceilalți izotopi având timpi de înjumătățire mai scurți de 51 de ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 100 de minute. De asemenea, elementul are 8 metastări, cea mai stabilă fiind Am (cu un timp
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un timp de înjumătățire de 7370 ani și Am cu un timp de înjumătățire de 432,2 ani, toți ceilalți izotopi având timpi de înjumătățire mai scurți de 51 de ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 100 de minute. De asemenea, elementul are 8 metastări, cea mai stabilă fiind Am (cu un timp de înjumătățire de 141 ani). Americiul poate fi produs în cantități
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
432,2 ani, toți ceilalți izotopi având timpi de înjumătățire mai scurți de 51 de ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 100 de minute. De asemenea, elementul are 8 metastări, cea mai stabilă fiind Am (cu un timp de înjumătățire de 141 ani). Americiul poate fi produs în cantități de câteva kilograme, având și unele aplicații practice. Astfel, o mică (0,2 mg) cantitate de americiu 241 este folosită într-un tip de detector de fum ca sursă de radiație
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
de 10% se elimină. Doza din ficat poate varia de la individ la individ și în funcție de vârstă și doza absorbită. În oase, americiul se depozitează, la început, în zona corticală și trabeculară, ca mai apoi în tot osul. Perioada bioliogică de înjumătățire a Am este de 50 de ani în oase și de 20 de ani în ficat, însă în gonade (testicule și ovare) americiul rămâne permanent; în toate aceste organe, americiul favorizează apariția celulelor canceroase, datorită puternicei sale radioactivități.
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
cu ioni de calciu-48 timp de 150 de zile. Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de particule alfa. Această transformare treptată este foarte importantă pentru studierea proprietăților berkeliului și a compușilor săi, dar formarea izotopului de californiu
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
cu analogul (disprosiul). Aproximativ douăzeci de izotopi și șase izomeri nucleari (forme excitate ale izotopilor) ai berkeliului au fost caracterizați, numerele atomice ai acestora aflându-se între 235 și 254. Toți dintre aceștia sunt radioactivi. Cea mai lungă perioadă de înjumătățire este observată la Bk (1,380 ani), Bk (9 ani) și la Bk (330 zile); timpul de înjumătățire a celorlaltor izotopi poate varia între câteva microsecunde și câteva zile. Izotopul ce este cel mai simplu de sintetizat este berkeliu-249. Acesta
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
fost caracterizați, numerele atomice ai acestora aflându-se între 235 și 254. Toți dintre aceștia sunt radioactivi. Cea mai lungă perioadă de înjumătățire este observată la Bk (1,380 ani), Bk (9 ani) și la Bk (330 zile); timpul de înjumătățire a celorlaltor izotopi poate varia între câteva microsecunde și câteva zile. Izotopul ce este cel mai simplu de sintetizat este berkeliu-249. Acesta emite cele mai ușoare particule beta, acestea constituind un obstacol în detectarea sa. Radiațiile sale alfa sunt destul de
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
la detectarea izotopului. Al doilea izotop al berkeliului, din punctul de vedere al importanței, este berkelium-247, și se descompune cu particule alfa ca majoritatea izotopilor actinidelor. Berkeliul mai are și 2 metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un reactor nuclear. În cazul folosirii uraniului pe post de combustil , plutoniul este produs, în primă fază, prin captura neutronilor (așa-
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
megawatt (HFIR) de la Oak Ridge National Laboratory din Tennessee, Statele Unite ale Americii. Fluxul mare promovează reacțiile de fuziune care implică nu doar unul ci mai mulți neutroni, convetind Pu în Cm, iar apoi în Cm: Curiul-249 are un timp de înjumătățire foarte mic, de doar 64 de minute, astfel conversia lui spre Cm este puțin probabilă. În schimb, el se transformă prin emisii beta în Bk: Astfel produs, Bk are un timp de înjumătățire realtiv lung, de 330 zile și astfel
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
în Cm: Curiul-249 are un timp de înjumătățire foarte mic, de doar 64 de minute, astfel conversia lui spre Cm este puțin probabilă. În schimb, el se transformă prin emisii beta în Bk: Astfel produs, Bk are un timp de înjumătățire realtiv lung, de 330 zile și astfel, poate captura alt neutron. Totuși, produsul, Bk are un timp de înjumătățire de 3.212 ore și de aceea poate fi folosit la producerea actinidelor mai grele. În schimb, acesta se dezintegrează până la
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Cm este puțin probabilă. În schimb, el se transformă prin emisii beta în Bk: Astfel produs, Bk are un timp de înjumătățire realtiv lung, de 330 zile și astfel, poate captura alt neutron. Totuși, produsul, Bk are un timp de înjumătățire de 3.212 ore și de aceea poate fi folosit la producerea actinidelor mai grele. În schimb, acesta se dezintegrează până la izotopul californului Cf: Reacțiile de mai sus ilustrează faptul că, în ciuda fatelor că Bk este un izotop mult mai
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
curiu cu 25 de particule MeV α. Deși detectarea directă a fost împiedicat de interferențe de semnal puternic de la Bk, existența unui nou izotop a fost dovedită prin creșterea produsului dezintegrat, Cf, care a fost caracterizat în prealabil. Timpul de înjumătățire al Cf a fost estimat la 23 ± 5 ore, iar de atunci, nu se mai cunoaște nicio valoare mai sigură. Berkeliul-247 a fost produs în timpul aceluiași an prin iradierea Cmcu particule alfa: Berkeliul-242 a fost sintetizat în 1979 prin bombardarea
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
prin iradierea Cmcu particule alfa: Berkeliul-242 a fost sintetizat în 1979 prin bombardarea U cu B, U cu B, Th cu N sau Th with N. În urma capturării electronilor, acesta a convertit în to Cm, ce are un timp de înjumătățire de of 7,0 ± 1,3 minute. O căutare pentru un izotop ca Bk, a fost fără succes la aceea vreme. Berkeliul este un metal actinid, sintetic și radioactiv, de culoare albă-argintie. În Tabelul periodic al elementelor, acesta este localizat
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă neutră. Cel mai ’’longeviv’’ izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale berkeliului, prezente în scoarța Pământului încă din timpul formării sale, ar fi trebuit să fie dezintegrate deja. Pe Pământ, berkeliul este concentrat în anumite zone în care au fost făcute
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Din motive militare, rezultatele testelor au fost publicate abia în anul 1956. Reactoarele nucleare produc, în afară de alți izotopi, și berkeliu-249. În timpul depozitării și după ce combustibilul este depozitat, majoritatea izotopilor se dezintegrează în californiu-249. Cel din urmă are un timp de înjumătățire de 351 de ani, și este, prin urmare, evitat și nedorit în produsul final. Câțiva atomi de berkeliu pot fi produși prin intermediul reacțiilor de captură nucleară și de dezintegrare cu particule alfa în depozitele de uraniu, astfel, berkeliul poate fi
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
izotopului berkeliu-249 (mai puțin de 126 keV) împiedică detecția lor, datorită interferenței de semnal cu alte procese de dezintegrare. Însă, această caracteristică face izotopul relativ inofensiv pentru om comparat cu alți izotopi ai actinidelor. Totuși, berkeliu-249 (cu un timp de înjumătățire de doar 330 zile) se trasformă în izotopul californiu-249, care este un foarte puternic emițător de radiații alfa și este mai degrabă periculos și trebuie manipulat numai într-un laborator supradotat. Multe date referitoare la toxicitatea berkeliului provin din cercetările
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
l este un element chimic natural radioactiv cu numărul atomic 90 și simbol chimic Th, ce se găsește în natură (izotopul său cel mai stabil Th, care are un timp de înjumătățire de peste 14 milioane de ani). A fost descoperit de minerologul norvegian Morten Thrane Esmark (1801 - 1882) în 1828, în Norvegia, lângă Brevig și identificat de chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius. Numele de thoriu este o referință la Thor, zeul războiului
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
radioactiv obținut din uraniu și întrebuințat la fabricarea bombei atomice. În urma dezintegrării nucleare a thoriului rezultă un gaz nobil și radioactiv, radonul (Rn). Pulberea metalică de thoriu este piroforică și se aprinde spontan în aer. În mod natural, timpul de înjumătățire al thoriului este foarte lung, iar radiațiile alfa emise de o cantitate foarte mică din acest metal nu pot penetra pielea umană. Expunerea la thoriu pe o perioadă lungă de timp poate cauza cancer. Această perioadă poate dura până la 30
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]