26,133 matches
-
într-un cercel petala unei urechi și lobul unei flori, luând-o de la capăt la primul prilej cu fatalismul naturii necunoscute - concepând faptele necesare cu omisiuni frecvente dar avântat să caut frumusețea unei bucurii. între concret și abstract Bezmetic la-ntâmplare și habar neavând, în Valea Plângerii (la Mititica) eram întunect de vântul anonimării și-n jocurile aparente cu acorduri mărunte și-n praful gros cu vișinile împreună și-n turma bogată a munților din zare căutam esența unui parfum. în
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
doar golul sălbatic dincolo de umbră, ca o umbră. Pe stradă, vântul întuneca aparențele pentru jocul măruntelor acorduri. ultimul soare trece și el și-n ochiul său de floare de piersic căutam frumosul absolut, descoperind esența. Astfel trăind Astfel, trăind la-ntâmplare - word-procesați fără patrie, fără rost în anul Domnului cu imprimantă cu tot, emigram tot mai departe atârnând ca un apendice acolo - acolo unde universul vizibil e convex și gnomul, brăzdat de quintesențe, pare pierdut în Libii. și e punctat de
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
și al invenției. Duo-ul pianistic a prezentat apoi cele Șase epigrafe antice pentru pian la patru mâini de Claude Debussy, creație datând din anul 1914, apreciată pentru calitățile expresive și bogăția semantică. Lucrarea deosebit de originală - care evocă personaje și întâmplări dintr-o epocă de mult apusă -, este destinată pianiștilor cu multă experiență, capabili să creeze o atmosferă plină de poezie și inefabil, în care sunt percepute timbre și culori pastelate, imagini luminoase ori difuze. De la primele sunete, publicul a fost
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
câteva minute și gara nu era aproape. Plecă cu grabă însoțit de mine, însă uitând pe masă niște hârtii importante. Prietena mea observând scena trimite cu zor după noi o estafetă cu aceste hârtii, pe o bravă menajeră care din întâmplare trecuse pe acolo, și aceasta se luă la goană după noi, care alergam din răsputeri, țipând după noi că are niște hârtii uitate. În fine, după ce ne puserăm pe un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
anul 1847, dând două concerte în drum spre Valachia. Anul 1932 aduse o iarnă grea cu zăpezi mari, care amenințau să oprească circulația trenurilor. Totuși pornim spre Sibiu unde ajungând trăsei la hotelul Împăratul Romanilor (același hotel în care, prin întâmplare, găzduise și Liszt). Motivul că n-am locuit la unchiul doctor, care era foarte afectat de acest lucru, fu că trebuia să stau în centru pentru a-mi putea face exercițiile cotidiene pianistice, iar unchiul ședea departe și nu avea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu inginerul L. Manițiu. Căsătorie din mare dragoste cu toate că viitorul soț avea din prima căsătorie, care o contractase foarte tânăr, două fetițe. Printr-o coincidență, părintele său era un vechi prieten, tot ardelean de origine, al tatălui meu. Așa că o întâmplare mai fericită nu se putea să fie. Cunoștința s-a făcut prin d-na S. Manlin, sora d-nei Viorica Ursuleac, vestită cântăreață română, celebră în străinătate. În primul timp s-au stabilit la Brașov, unde soțul Marioarei, ca inginer, ocupa
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
din Varșovia, Polonia părându-mi-se mai puțin amenințată de război și mai aproape de țara mea. Călătoria a fost destul de agreabilă și sosii a doua zi dimineața în Varșovia, cu o mică întârziere, din cauza defectării vagonului nostru de dormit. Această întâmplare putea să aibe rezultat mai grav. Era cât pe aci să ne coboare la 8 km de Varșovia, distanță care ar fi trebuit s-o parcurgem cu automobilul. Deja câțiva dintre pasagerii vagonului de dormit se consultau foarte alarmați, printre
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
acest premiu destul de însemnat, înmânat elevei sale favorite. Supărarea acestei ambițioase profesoare a durat multă vreme, însă eu am fost foarte mulțumită că am putut să-mi mențin părerea mea intransigentă. A doua premiantă (după un an) a fost din întâmplare tot o absolventă de a mea. Greta Roth - Wehner din Sighișoara, care a cântat cu mare amploare Concertul în D-moll de Brahms, stârnind mare entuziasm la producția de fine de an, care a avut loc la operă. De-abia în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Între timp se întâmplă la București lucruri de mare importanță politică. În vara anului 1940, fără veste, se ocupă de către rușii bolșevici, Basarabia noastră și o parte din Bucovina. Mare emoție și grozavă desperare în toate părțile țării noastre! Acestă întâmplare tragică fu ca urmare a nefastului regim politic, care dăiunuia de câtva timp în România mare. Carol al II-lea dotat cu ascuțită inteligență politică, însă rău sfătuit de sfetnicii netrebnici, ducea țara de râpă. Nu mult înainte fu dat
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Constantin Țoiu Un Înalt funcționar (întâmplarea are loc în anii șaptezeci) este divorțat și are o fată de 18 ani care toată ziua stă în pat, sub plapomă, cu ochii în tavan. (Asta povestește frau Sorge, guvernanta casei). Soția acestui înalt slujbaș era foarte gospodină și
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
se mai împacă... nu însă în clase de sus - zicea ofițerul. Aici se umblă totuși cu un fel de delicatețe... Fata, de 18 ani, a crescut mare între timp. Dar frau Sorge, angajată după aceea, a aflat de prin vecini întâmplarea. Ea este o femeie severă, care a fost luată în tinerețe de ruși să muncească la minele din Orientul siberian... Susține că rușii din popor sunt oameni de treabă și că iubitul ei, pe acea vreme, era un rus alb
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
nu înseamnă doar aplauze și lumina reflectoarelor, ci și suferință. Din fericire, Andrei Tudor a fost la înălțime în seara Galei laureaților, suplinindu-și părintele aflat pe un pat de spital... Cum spuneam, organizare perfectă, nimic nefiind lăsat la voia întâmplării: program de sală bogat ilustrat, la loc de cinste cu partenerii media cei mai importanți, “Actualitatea Muzicală”, Agerpres și “Ultima Oră”; ecran mare în fața Casei Tineretului, pe care trecătorii puteau urmări ce se petrece în sală (doar sonorizarea, aici, trebuie
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
Daniel Cristea-Enache In continuarea volumașului de Întâmplări (2000), dar într-o ramă schimbată, foiletonistică și diaristică, Alex. Ștefănescu a publicat în ultimii ani două cărți delicioase: Jurnal secret (27 februarie 2003-15 martie 2005) și Jurnal secret. Noi dezvăluiri (20 martie 2005-8 aprilie 2007). Inițial, însemnările exhibiționist-confesive au
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
autoportretului, pentru ca satisfacția rea a cititorului să fie la punctul ei maxim. Reacțiile lectorului sunt așadar provocate și controlate. Dar regia subtilă a diaristului ne mai rezervă o surpriză: un efect ce schimbă nota comică și nuanța ridicolă a întregii întâmplări. În cadru se insinuează curiozitatea automobilistului și apoi indignarea lui de proprietar (unic) al mașinii. Frumoasa și supusa Franțuzoaică s-a lăsat deschisă de către doi mecanici care o vedeau pentru prima și ultima oară. Spectrul infidelității apare și dispare împreună cu
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
a lui, un alt proprietar îngrijorat, un alt Alex. care-și caută felina. Chiți a unuia se relevă a fi Pisi a altuia, într-un final de vodevil lăsat fără epilog. Îl bănuiesc pe autorul nostru că-și literaturizează uneori întâmplările trăite, că le dă o rotunjime de farsă perfectă sau le imprimă o desfășurare spectaculoasă, inexistentă ca atare în realitate. Marile emoții nu încap în asemenea scene literaturizate. Ca dovadă, despărțirea de cățelușa Lolita e pur și simplu sfâșietoare, fără
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
se duce în casa viselor lui, din marea curte cu grădină de la marginea Bucureștilor, și plânge. Comedianul și-a dat jos masca. Iată o altă scenă, la fel de impresionantă, cu un cățel agonizând pe marginea drumului: "22 mai (2006). Mă obsedează întâmplarea de ieri. În timp ce mă întorceam de la Suceava la București, cu mașina, am oprit pe marginea șoselei, cu 16 kilometri înainte de Bacău, într-o parcare, bineînțeles neîngrijită, lipsită de vreun copac care să țină umbră și plină de gunoaie. La marginea
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
la pagina 346, capitolul Dragă Păstorel din cartea ce a avut atât succes, Troica amintirilor. Sub patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești... Cunosc casa în care a trăit și a scris "conu Jorjică", după cum i se spunea. Știu o serie de întâmplări povestite de doamna Jurgea-Negrilești, - întâmplări care nu fac parte din Troica. Cum a fost eliberat Păstorel din închisoare, - Jilava?... Era cam prin șaizeci și... Se fac intervenții de la Uniunea Scriitorilor, - președinte fiind Demostene Botez. Păstorel nu știa nici cine era
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
Păstorel din cartea ce a avut atât succes, Troica amintirilor. Sub patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești... Cunosc casa în care a trăit și a scris "conu Jorjică", după cum i se spunea. Știu o serie de întâmplări povestite de doamna Jurgea-Negrilești, - întâmplări care nu fac parte din Troica. Cum a fost eliberat Păstorel din închisoare, - Jilava?... Era cam prin șaizeci și... Se fac intervenții de la Uniunea Scriitorilor, - președinte fiind Demostene Botez. Păstorel nu știa nici cine era acum președintele scriitorilor... Vine un
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
un amurg de vară, la malul mării. Povestea lui Nicolae Manolescu este construită după convențiile stilului dramatic, fiind un soi de farsă în patru tablouri, unde ironia și absurdul nu creează tensiuni insuportabile, ci doar un halou al așteptării unei întâmplări esențiale pe care doar briza, adiind misterioasă, o prevestește. Sirena, născută din spumele mării, poposește pe acest țărm al derizoriului și îl alege ca iubit pe cel mai puțin potrivit cu natura ei, pe insul cel mai prozaic din câți pot
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
celuilalt înseamnă, în mod inevitabil, a-l transforma într-o fantasmă. Iubirea tomnatică a lui Cioran are, în povestea Ioanei Pârvulescu, rațiuni transcendente, ce țin de ezitarea între răsplata și răzbunarea zeilor. Or, aflată într-o astfel de cumpănă, fiecare întâmplare din viața celui persecutat, dar și iubit de zei, scapă deciziei libere, personajul lăsându-se în voia valurilor ce sunt departe de a-l purta către limanul visat. Nopțile de insomnie ale celui îndrăgostit, nenumăratele pretexte ale apropierii, febra de dinaintea
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
de lumină, ci tocmai pentru a dezminți orice pretenție de a găsi o explicație lucidă unei fulgerări ce vine din spațiul necesității absolute. Așadar cinci povești, cinci căutări, cinci formule. Ținta lor este misterul îndrăgostirii ce se întrupează neașteptat în întâmplările aparent mărunte ale vieții, rămânând însă de fiecare dată intangibil. Însă nu spre a-l elucida au pornit la drum cei cinci autori, ci pentru a pune în balanța cu care noi măsurăm toate cele ce sunt, și imponderabilul unei
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
progres: la el, literatura pîndește întotdeauna după colț, sub cele mai neașteptate forme. Marea sa carte începe, după tipicul scientist, cu o nesfîrșită Introducțiune, povestire istorică uneori interesantă, dar iremediabil anostă; deodată însă, prelegerea savantului se întrerupe pentru a relata întîmplarea tragi-comică a unui țăran oltean, Niculae, ajuns pe la începutul secolului mare ban în urma unei întîmplări neverosimile petrecute la Stambul, povestită savuros de prozatorul intrat brusc în scenă. E vorba de dialogul, evident inventat, dintre Niculae și prietenul său turc, devenit
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
carte începe, după tipicul scientist, cu o nesfîrșită Introducțiune, povestire istorică uneori interesantă, dar iremediabil anostă; deodată însă, prelegerea savantului se întrerupe pentru a relata întîmplarea tragi-comică a unui țăran oltean, Niculae, ajuns pe la începutul secolului mare ban în urma unei întîmplări neverosimile petrecute la Stambul, povestită savuros de prozatorul intrat brusc în scenă. E vorba de dialogul, evident inventat, dintre Niculae și prietenul său turc, devenit între timp vizir: - Dacă e așa - îi zice vizirul - spune-mi ce este mai mare
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
una ca asta o dată cu capu. - Dar după mitropolit ce vine, întrebă iar Mustafa. - După mitropolit, boier mai mare este banul cel mare. - Ban mare fii, dar!" Ceva mai departe, Introducțiunea se întrerupe din nou în chip fericit, pentru a relata întîmplarea hazlie petrecută între marele logofăt Costache Sturza și grecușorul Căminarache, devenit ocazional viceconsul al Greciei, întîmplare în urma căreia relațiile dintre Moldova și Grecia au fost pe punctul de a se rupe. împins de un instinct salvator, Ghica face din astfel
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
mai mare este banul cel mare. - Ban mare fii, dar!" Ceva mai departe, Introducțiunea se întrerupe din nou în chip fericit, pentru a relata întîmplarea hazlie petrecută între marele logofăt Costache Sturza și grecușorul Căminarache, devenit ocazional viceconsul al Greciei, întîmplare în urma căreia relațiile dintre Moldova și Grecia au fost pe punctul de a se rupe. împins de un instinct salvator, Ghica face din astfel de alunecări neprevăzute metoda însăși a scrisului său. Treptat, prozatorul nu ezită să adopte maniera "parantezelor
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]