2,664 matches
-
egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitată să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aici și un început de strălucită carieră la Spitalul Sf. Spiridon. Cariera soților Rainer, începută la Iași, a continuat apoi, tot mai strălucit, la București, unde Francisc Iosif Rainer s-a impus ca un distins medic, profesor, șef de catedră, întemeietor al școlii de antropologie și al institutului cu același profil. Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, mai apoi, în anul 1940
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Adunări Naționale a R.P.R. După cum lesne se poate constata, medalia realizată în anul 1949 poartă o amprentă tipică pentru perioada când a fost realizată. Grăitoare în sensul respectiv este exprimarea bombastică din legenda reversului (fig. 122rv) TOVARĂȘULUI ȘI MAESTRULUI NOSTRU ÎNTEMEIETORUL ENDOCRINOLOGIEI ROMÂNEȘTI OMAGIUL ELEVILOR SAI LA 50 ANI DE ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ. O medalie din 1974 îl înfățișează pe marele savant pe avers (fig. 123av), în profil orientat jumătate stânga, având în partea de sus inscripția semicirculară PROFESORUL C. I. PARHON
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblema Universității de Medicină și Farmacie din Iași (și nu imagini a căror decriptare să necesite apel la tratate de heraldică). ȘTEFAN S. NICOLAU Viitorul profesor doctor și academician, întemeietorul inframicrobiologiei românești și al institutului ce-i poartă numele, a fost, între anii 1939 și 1943, titular și conducător al catedrei de bacteriologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Iași. Calitățile organizatorice și științifice de excepție ale profesorului și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
altă grăiești și altă să-nțălege”), simbolică („să-nțăleagă cuvântul dintr-altă sămnătură de poveste”) sau metaforică („pre mutare”) a textului, autorul stăpânind așadar câteva esențiale noțiuni de poetică și hermeneutică, ce făceau, încă din 1664, obiectul discuțiilor sale cu Dositei Notara. Întemeietor la noi al poeziei culte, D. se va dovedi, ca traducător al psalmilor, un inițiat al legilor prozodice (mitropolitul este, în Viața și petrecerea svinților, cel dintâi creator de versuri safice - „iambicești” - din literatura română), el fiind și un bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei, concretizate în ceea ce modernitatea și postmodernitatea numesc „specializări” (științe teoretice) și „tehnici” (științe practice), sunt recuperate și reintegrate unei dimensiuni ontologice fundamentale: teoria psihanalitică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
timp din cauza războiului, și secția de istorie-geografie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie, unde îi are profesori pe N. Iorga, D. Russo, G. Murnu, Dimitrie Onciu, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți. După licență (1922) activează ca profesor în învățământul secundar (fiind întemeietor și director de liceu), iar din 1934 își începe cariera universitară. Își luase doctoratul magna cum laude în 1932, cu teza Theodor Anastasie Cavallioti. Este fondator și ulterior director (1937-1948) al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (care va trece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
însuși (Morgenthau 1936). Mai firești din punct de vedere logic pentru disciplina relațiilor internaționale au fost cele șase principii celebre ale realismului, adăugate într-o ediție ulterioară a tratatului său. Primele trei dintre aceste principii l-au făcut pe Morgenthau întemeietorul unei abordări realiste mai apropiate de spiritul științific. Primul principiu stabilește ce sînt teoriile; cu alte cuvinte, el relevă asumpțiile metateo-retice ale lui Morgenthau: Teoria înseamnă a constata faptele și a le da un înțeles cu ajutorul rațiunii [...] Realismul politic consideră
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
parte urmele fragmentare) rămâne scrisoarea câmpulungeanului Neacșu către judele Hanăș Beagnăr din Brașov (1521). Îndată după aceea folosirea limbii române (nu mai nouă decât celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
suprimarea titlului, rămânând doar o Foaie științifică și literară, apoi, după o mai lungă apariție, fu suspendată. Kogălniceanu recurse atunci la acțiunea orală și spuse la Academia Mihăileană cuvinte care ar fi înspăimîntat orice cenzură. M. Kogălniceanu este, putem zice, întemeietorul spiritului critic. Peste tot în revistele sale, el știe ce vrea. Vrea ca producțiile românești să fie "din orice parte a Daciei", să fie originale, nu simple traducții din alte limbi și încă proaste și nu din ceea ce e mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
IMAGINI MEDALISTICE Așa cum se cunoaște, în toamna anului 1834 „învățământul academic (ieșean n.n.) a fost inaugurat în localul vechii Școli vasiliene, cu cursurile de logică, algebra și istorie universală a anului I- filosofie...Inaugurarea Academiei, care avea să poarte numele întemeietorului ei (domnitorul Mihail Grigore Sturdza n.n.), s-a făcut în ziua de 16 iunie 1835”. Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14 iunie 1835, sistemul de învățământ de la această instituție era organizat în trei trepte (începător, gimnazial, academic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția cu denumirea statului român de atunci. În exerga este inscripția pe trei rânduri UNIVERSITATEA / „AL
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitata să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aici și un început de strălucită carieră la Spitalul Sf. Spiridon. Cariera soților Rainer, începută la Iași, a continuat apoi, tot mai strălucit, la București, unde Francisc Iosif Rainer s-a impus că un distins medic, profesor, șef de catedră, întemeietor al școlii de antropologie și al institutului cu același profil. Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, măi apoi, în anul 1940
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Adunări Naționale a R.P.R. După cum lesne se poate constata, medalia realizată în anul 1949 poartă o amprenta tipică pentru perioada când a fost realizată. Grăitoare în sensul respectiv este exprimarea bombastica din legendă reversului (fig. 122rv) TOVARĂȘULUI ȘI MAESTRULUI NOSTRU ÎNTEMEIETORUL ENDOCRINOLOGIEI ROMÂNEȘTI OMAGIUL ELEVILOR SĂI LA 50 ANI DE ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ. O medalie din 1974 îl înfățișează pe marele savant pe avers (fig. 123av), în profil orientat jumătate stânga, având în partea de sus inscripția semicirculara PROFESORUL C. I. PARHON
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblemă Universității de Medicină și Farmacie din Iași (și nu imagini a caror decriptare să necesite apel la tratate de heraldica). ȘTEFAN S. NICOLAU Viitorul profesor doctor și academician, întemeietorul inframicrobiologiei românești și al institutului ce-i poartă numele, a fost, între anii 1939 și 1943, titular și conducător al catedrei de bacteriologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Iași. Calitățile organizatorice și științifice de excepție ale profesorului și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
degrabă o recunoaștere a unor corpuri intermediare ("corps intérmédiares" în fr.) între individ și stat decât o recunoaștere a simplului individ izolat aparținând liberalismului clasic.39 Pe partea extremă dreaptă, Charles Maurras (1868-1952), chiar dacă era naționalist și în același timp întemeietorul Acțiunii Franceze, a fost inspirat de ideile lui de Maistre, de Boland și Le Play și a publicat în 1898, o carte intitulată L'idée de la decentralisation*. Toate aceste mișcări, cu excepția celei a lui Proudhon, aveau în comun ideea că
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asupra realității. Puterea dictatorială se sprijină pe forța cuvântului de a da consistență unor realități imaginare și de a arunca în neant realități care nu corespund noii ideologii. Limbajul totalitar, fie că este nazist, fascist, stalinist, dobândește caracterul unui limbaj întemeietor, având puterea Cuvântului dintâi de a crea lumea, de a împărți lucrurile în cele ce sunt și în cele ce nu sunt sau nu pot să fie în noua organizare a lumii. Prin promovarea unei lecturi particulare asupra realității, regimurile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Fără a urmări o componentă pragmatică efectivă, limbajul filosofic pornește de la reflecții asupra ordinii sociale, ajungând la propunerea unor alternative la aceasta. În acest punct, apropierea de limbajul politic este evidentă, în măsura în care și filosoful și politicianul sunt, în bună măsură, întemeietorii unei lumi. În spațiul politic însă, noua lume este modelată potrivit valorilor ideologice pe care le împărtășește locutorul, în vreme ce în cadrul discursului filosofic, conflictul este doar la nivel ideatic: "Fie că este de natură justificativă (demonstrativ-argumentativă), fie că e de natură
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
titluri sugestive, care dezbat în paginile lor noua situație politică a țării. Printre publicațiile înființate la începutul războiului din 1877 se numără și România liberă, cotidian politic și literar apărut la București, între 15 mai 1877 și 14 iunie 1889. Întemeietorul și directorul revistei este D.Aug. Laurian, cărturar cu studii în străinătate, care tratează în articolele sale problemele politice și culturale cu care se confruntă țara în această perioadă. Dacă la primele apariții, România liberă se remarcă prin independență editorială, începând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pionier al României socialiste, București, 1979; Vaporul și noaptea, București, 1979; Planeta Eminescu, București, 1980; Mărgărintul din privaz, București, 1981; Părinții noștri, comuniștii, București, 1981; Proba zborului, București, 1981; Luceafăr cu cireșe la urechi, București, 1982; Defăimarea umbrei, București, 1983; Întemeietorul, București, 1983; Cota 2001, București, 1984; Eliberarea, București, 1984; Riscul certitudinii, București, 1985; Omul lumină, București, 1988; Echipa de aur, București, 1989; Torentul roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu, București, 1989. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 167-169; Sorianu, Contrapunct, 112-115; Constantin, Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
1980. Inginer fizician la Combinatul Petrochimic din Teleajen (1980-1981), se transferă la Institutul de Cercetare, Inginerie Tehnologică și Proiectare pentru Rafinării din Ploiești. Între 1993 și 1995 va fi redactor-șef la Editura Harisma, iar în 1994 se află printre întemeietorii Fundației pentru Pluralism din București. Secretar de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, cu funcții liberale. Curând cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
existența autorului, ci subliniază importanța efectelor discursive care se obțin din ceea ce el denumește "estomparea" autorului. O distincție importantă pe care o realizează Foucault plecând de la datele oferite în special de secolul al XIX-lea este aceea dintre autori și "întemeietorii de discursivitate". Aceștia din urmă nu sunt doar creatorii propriilor lor cărți, ci mai mult decât atât, ei au produs "posibilitatea și regula de formare a altor texte"304, în această categorie specială, "transdiscursivă", incluzându-i pe Marx și Freud
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
izvoare ce ne oferă o cantitate însemnată de informații suplimentare despre viața Sfântului Francisc și despre începuturile mișcării inițiate de el. Majoritatea acestor mărturii nu se opresc asupra personalității Sfântului Francisc, ci îl prezintă pe acesta mai degrabă ca pe întemeietorul unei noi mișcări evanghelice radicale. Unii dintre acești martori au fost captivați de noul ordin, alții, în schimb, l-au perceput ca fiind ceva periculos, iar alții au rămas indiferenți. În orice caz, mărturiile lor ne-au lăsat o paletă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]