5,014 matches
-
sau pentru la voluntad del pueblo versus recursul la grupuri de interese specifice (șomeri, țărani etc) sau afirmații potrivit cărora "poporul" (mai degrabă decât majoritatea) trebuie să aprobe acțiunile politice. Identificarea candidatului cu "poporul" De exemplu, afirmarea, prin mijloace nonverbale (întrebuințarea veșmintelor populare, a idiomului specific etc) a faptului că "Sunt la fel ca tine" sau autodescrierea candidatului ca încarnare a mișcărilor de masă sau a voinței poporului. Afirmația că reprezintă un grup tăcut, "neauzit" în societate Descrierea atributelor candidatului în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puterea poporului înapoi și de a evita prăpastia dintre guvernanți și guvernați (Canovan, 2005: 107). Totuși, aceasta nu înseamnă că populismul este în dezacord cu reprezentarea democratică în sine. Este mai corect să spunem că populismul se opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să asociem această perspectivă numai cu alegerile periodice. Din acest unghi, populismul poate fi văzut ca un soi de extremism democratic, în sensul în care acesta manifestă,în mod deosebit, neîncredere față de toate tipurile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puternic în jurul unei personalități (de exemplu, Forza Italia sau List Pim Fortuyn), cât și unele dintre cele mai bine organizate partide în țările de origine (de exemplu, Interesul Flamand, Mișcarea pentru o Slovacie Democratică sau Partidul Elvețian al Poporului). Avantajul întrebuințării definiției noastre, cu trimiteri minimale la o ideologie sau alta este acela că ne permite să o folosim pentru analize transregionale și, de asemenea, să studiem efectul organizării de partid asupra relației dintre populism și democrație. Populiștii neorganizați dăunează, într-
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
iresponsabili" și nici foarte populari în rândul electoratului (Panizza, 2009: cap. 3). Pe scurt, este eronat să asumăm că un tip particular de politică (economică) este o trăsătură distinctivă a populismului (Mudde & Rovira Kaltwasser) 2 Unul dintre puținele exemple de întrebuințare a clasificării radiale în definirea populismului, se poate găsi la Roberts (1995), care susține că populismul din America Latină ar trebui conceptualizat plecând de la cinci atribute definitorii, care nu sunt întotdeauna toate prezente. Aceste atribute definitorii sunt: (1) un tip de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
miner, autorul eseurilor literare despre pescuitul cu undița în tradiția lui Isaak Walton, a scris: "Literatura lor, operelor lor de artă oferă modele care nu au putut fi niciodată înlocuite". Oxford English Dictionary menționează că aceasta este una dintre primele întrebuințări a unei "literaturi" care "își susține importanța, pe baza frumuseții formei sau efectelor emoționale" (Compact Edition, 1:1638). Bineînțeles că în acele timpuri de ambiție transcedentală a mișcării romantice în Marea Britanie, Davy se afla în procesul creației. Prin această proclamare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la care se adaugă baza tehnico-materială specifică - se utilizează denumirea de potențial turistic. În lucrările cu tematică turistică care abordează fenomenul de pe poziții economice, se folosește uneori, termenul de potențial, iar, alteori, pentru aceleași situații, termenul de resurse turistice. Această Întrebuințare are la bază, pe cât se pare, practica de a prelua termeni din literatura de specialitate, introduși În circulație și de a-i utiliza fără a mai merge la sensul lor de bază. Specialiști din diverse domenii au luat sensul care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să pună toate punctele pe i, francezii preferă să se eschiveze de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ca virtute în profesie și reprezintă o trăsătură esențială a spiritului capitalist. De asemenea, Weber trebuie să explice cum asceza este cauza unei forme economice tipice capitalismului, reinvestirea câștigurilor în capital: "Asceza protestantă în lume [...] a combătut cu toată puterea întrebuințarea fără stavilă de către individ a bunurilor pe care acesta le posedă; ea a restrâns consumul, în special cel de lux". Or, alăturând această restricționare a consumului și dezlănțuirea setei de câștig, se ajunge la un "rezultat vizibil: crearea capitalului prin
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o dublă superioritate: tinerețea și, mai ales, cartea. Dar această carte mai are o semnificație, și Încă una nobilă, motiv pentru care nu trebuie redusă la o simplă treaptă, adică la un instrument ce poate fi uitat și Îndepărtat după Întrebuințare. Ea reprezintă și un blazon de genealogie socială, fiind “...hrisovul nostru cel dintâi, / Al robilor cu saricile pline / De osemintele vărsate-n mine.” În aceste oseminte se poate distinge metafora zestrei de durere și de revoltă surdă ce s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
finlandeză doar cateva rugăciuni sau documente individuale. Scrierile din această epocă s-au pierdut în mare parte după Reformă, materialele din hârtie arzând adesea. Pergamentele au fost salvate, dar datorită condițiilor precare foii de pergament i s-au gasit alte întrebuințări. 1.3. Vremea Reformei și importanța lui Mikael Agricola Reforma este momentul în care limba poporului devine și limbă de cult, iar limba finlandeză își urmează parcursul ascendent mai ales pe teritoriul spiritual. Întemeietorul literaturii și al limbii finlandeze literare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la greci). Falsificarea trebuie să fi fost destul de greu de realizat, de vreme ce s-a constatat că procedeul a fost eficient pe scară largă și utilizat vreme de secole. Samuraii și preoții shintō din perioada Kamakura (11851333) au dat o altă întrebuințare hârtiei și anume aceea de a fi orinoshi, adică o bandă din hârtie îndoită care însoțea un cadou oferit pentru ocazii speciale (căsătorii, funeralii). În schimburile de daruri dintre războinici se folosea o hârtie cu estetice îndoituri, considerată a fi
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
importante în tehnica plierii hârtiei : cea a broaștei și cea a păsării, din care au derivat alte numeroase modele. De asemenea, până la sfârșitul acestei perioade, au fost create peste 70 de forme spațiale diverse : broasca, barca, balonul, cocorul etc. În ceea ce privește întrebuințarea obiectelor confecționate, putem menționa, pe lângă aspectul ludic, păstrarea unei puternice legături cu religia. Un vestigiu în acest sens este și sintagma senbazuru origami (o mie de cocori de hârtie). În vechime se credea că, cine reușește să confecționeze singur 1000
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
fi cea estică (spre Asia de Sud-Est și spre Japonia), o a doua cale de răspândire a fost Drumul Mătăsii cu destinația Europa Occidentală. Multă vreme ignorată, hârtia a fost folosită pe scară largă în culturile europene, după o lungă perioadă de întrebuințare a pergamentului, material mult mai durabil, dar mai costisitor. Se cunoaște faptul că fabricarea hârtiei în Europa are loc pentru prima dată la Jativa, în Spania, în 1150. În cele din urmă, producerea cu ușurință a colilor din pastă de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
de cunoștințe elementare pe baza cărora își formează priceperi și deprinderi simple de muncă. Astfel, ei își însușesc unele noțiuni elementare despre diferite materiale de lucru și proprietățile acestora, despre unelte și instrumente simple de lucru și modul lor de întrebuințare. În plus, elevii iau contact cu regulile ce se impun a fi respectate în procesul activității practice, în executarea diferitelor obiecte. Rezultatul procesului de înțelegere și memorare a unor fapte sau a unui sistem de fapte generalizate sub formă de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
care își vor expune produsele realizate la școală sau în afara ei. De asemenea, figurinele origami pot constitui obiecte decorative cu diferite ocazii, mici daruri pentru persoanele apropiate, accesorii la cadouri. Figurinele reprezentând fluturași, de exemplu, acoperă o gamă largă de întrebuințări originale: pot constitui mărțișoare, broșe, clame, pot fi aplicate pe felicitări, pot fi folosite ca și “cărți de masă” ce indică locul fiecărui invitat la o masă festivă, la aniversările din familie sau între prieteni. Desigur, structura de lecție prezentată
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
la baza unui proces de fragmentare culturală 1. Teoretizarea acestui proces de fragmentare culturală, în condițiile schimbării structurilor sociale, politice și economice, oferă datele unui discurs multiplu nuanțat care se regăsește în comentarea producțiilor, reprezentărilor și practicilor artei contemporane. Însă, întrebuințarea practică relevantă a acestui discurs multiplu structurat presupune o asimilare creativă a teoretizării problematicilor culturale în care se reflectă situarea la intersecția variatelor paradigme critice ale postmodernității. Astfel, în opinia Barbarei Adam, abordarea teoretică a acestei fragmentări culturale cu care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a culturii, în special în forma sa particulară de "cultură vizuală". Pozițiile critice asumate în studiile cotidianității, care sunt influențate de practicile și reprezentările artistice și influențează, la rândul lor, manifestarea acestor fenomene artistice, se exercită descriptiv și analitic prin întrebuințarea unui complex de teorii critice culturale, printre care poststructuralismul, psihanaliza, (neo)marxismul, critica ideologiei și post-colonialismul propun un nou mod de a percepe producția și experiența culturală într-o pluralitate de viziuni asupra contemporaneității. 1.2. Teorii critice culturale Conflictele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critic folosit cu succes în comentarea anumitor practici artistice contemporane. Critica universalismului eurocentric se bazează pe identificarea unor caracteristici specifice experienței diversității culturale, de la conștientizarea reprezentării noneuropenilor ca "alterități" exotice, mistice, emoționale, seducătoare și chiar imorale la înțelegerea achiziționării și întrebuințării limbajului de către cei colonizați ca instrument structural de dominare și de la recunoașterea formării unei duble identități la acceptarea unei interacțiuni interculturale care duce la celebrarea și explorarea diversității, hibridității și diferenței, motivând angajarea politică. Critica culturală e considerată mai curând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sau experienței estetice, deoarece în interacțiunea cu operele de artă ar exista și un interes pentru structurile și semnificațiile latente ale operei ori pentru determinarea semnificației sale în propriul context istoric 26. Definirea artei prin referință la experiența estetică presupune întrebuințarea unui mod canonic al descrierii interacțiunii cu lucrările de artă. În critica sa la adresa acestui canon, Noël Carroll pornește de la două dintre pozițiile simptomatice ale esteticii analitice tradiționale, respectiv definiția estetică a artei propusă de Monroe Beardsley 27, potrivit căruia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
întrețeserii experiențelor estetice cu o multitudine de experiențe cotidiene oferă ocazia unei depășiri teoretice analizată prin instrumentarul criticii culturale. Câtă vreme estetica tradițională punea problema receptării și judecării unui obiect (artistic sau natural, frumos sau sublim), având ca limită a întrebuințării "judecata de gust", post-estetica pune problema depășirii strictei raportări față de obiectul frumos și convoacă "judecata socială", "judecata politică", "judecata economică" ori cea "culturală" sau "antropologică", implicând constitutiv interpretarea ca mod de identificare a felului în care fenomenul artistic contemporan a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
arată, însă, că aceste situații de concepere/producere a obiectului artistic sunt învestite cu elemente post-estetice, ceea ce atenționează asupra faptului că sistemele estetice, puse în discuție de Burgin, apar ca o fabrică a producerii și situării mesajului post-estetic. Importantă devine "întrebuințarea" obiectului estetic, depășind datele aplicării legii consumului ostentativ, în condițiile în care artistul nu mai apare ca un creator de noi forme materiale, ci mai curând ca un coordonator al formelor existente, fiind autorizat să sustragă materialul din mediul său
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu privitorii. Apariția noilor tehnologii, cum ar fi Internetul și sistemele multimedia, fac posibilă dezvoltarea unei culturi a interactivității care, potrivit lui Nicholas Bourriaud, reflectă dorința colectivă de a crea noi zone ale convivialității și introduce noi tipuri de tranzacție cu privire la întrebuințarea obiectului cultural. În aceste condiții, întâlnirile, înfruntările, evenimentele, diferitele tipuri de colaborare dintre oameni, jocurile, festivalurile și spațiile de convivialitate devin obiecte estetice 52. Însă aceste obiecte estetice oferă prilejul unei întrebuințări post-estetice a consecințelor receptării lor, deoarece practicile inter-relaționale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
convivialității și introduce noi tipuri de tranzacție cu privire la întrebuințarea obiectului cultural. În aceste condiții, întâlnirile, înfruntările, evenimentele, diferitele tipuri de colaborare dintre oameni, jocurile, festivalurile și spațiile de convivialitate devin obiecte estetice 52. Însă aceste obiecte estetice oferă prilejul unei întrebuințări post-estetice a consecințelor receptării lor, deoarece practicile inter-relaționale presupun un schimb variat de informații culturale, în sens larg. Construind o tipologie a relațiilor specifice unui însemnat segment al producției artistice a anilor '90, Bourriaud vorbește despre conexiuni și întâlniri, modele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inventarea perspectivei monoculare, centriste, în Renaștere, prin care privitorul era izolat simbolic față de ceilalți, apoi de permisiunea artei moderne de a privi simultan din mai multe perspective, modalitate de a privi care exista deja în Africa și Orient, apoi de întrebuințarea privirii "conținute" (visual "envelope") pentru a intra în ambianța cromatică a picturilor lui Rothko și Pollock și, în sfârșit, de efectul "peste tot în jur" (all around), la care se referă Eric Troncy atunci când are în vedere conținerea privitorului într-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]