3,274 matches
-
noastre, ale românilor. A făcut și el ce-a putut... Nu pot spune că există mult interes pentru limba română. Pentru scriitorii români încă și mai puțin!... Președintele Uniunii Scriitorilor Români, Eugen Uricaru, s-a întâlnit cu omologul său maghiar, întrevederea s-a desfășurat într-o ambianță de curtoazie. Lansarea cărților noastre n-a stârnit decât interesul câtorva studenți și al câtorva români care aflaseră oarecum întâmplător de evenimentul acesta, redus la niște proporții infime. Nu pot să jur, dar parcă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
paloare demonică, sau, dimpotrivă, de genul angelic. Rezistența romanului se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând turcește pe un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nici o legătură (și în câteva scrisori asupra cărora n-am zăbovit Hanrieta însăși îi mărturisește Corneliei Emilian că Eminescu îl crede neserios, mincinos, etc.); cu Maiorescu numai legăturioficial-protocolare. Dacă ar fi revenit la relațiile apropiate mai vechi, într-o eventuală întrevedere privată Eminescu i-ar fi cerut lada lui cu manuscrise nu restabilirea sumarului exact al volumului de poezii. Această ladă și-o cere, apoi, și pentru întregirea acestui sumar dar, desigur, și pentru definitivarea altor volume de poezii. Tuturor acestor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele În ajun și Uraganul cuprind episoade romanești de calitate, precum cele care analizează relația lui Vania Răutu cu Eliza Orleanu și cu Ivonna, călătoria în Transilvania și în Europa Occidentală (unde e și întrevederea cu „generalisimul revoluției mondiale”). Pe acest palier se înscriu, de asemenea, amplele tablouri dedicate revoluției ruse din 1905-1906 și răscoalei din 1907, cu scene plastice de acțiune în care sunt angrenate mulțimile, amândouă tributare însă în prea mare măsură documentelor
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
pachet din cei cinci ani de deținut... Dar cred că a fost o greșeală a administrației care, la un moment dat, a confundat sistemul. Fiind un penitenciar cu regim de drept comun, deținuții aveau dreptul la pachet, la scrisori, la Întrevederi, dar noi nu aveam astfel de drepturi. Atunci a fost pentru prima dată. A venit tata la vorbitor, mama și prietena mea așteptau la poartă. Și tata mi-a zis: „Nu i-am dat voie să vină și mamă-ta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tot timpul și n-ați fi avut ce să discutați”. L-am asigurat pe tata că mă simt bine, că sunt sănătos, că nu am probleme, că nu sunt singur și că trebuie să rezist. Și aia a fost singura Întrevedere pe care am avut-o cu familia și singurul pachet. După aceea am fost transferați la Jilava. Când s-a Întâmplat asta? Cred că era sfârșitul lui iunie sau iulie... 1957. Jilava era Închisoare de tranzit. Erau acolo oameni aduși
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prim-ministrul țării noastre, Lascăr Catargiu. Vizita pe care a făcut-o în România, în mai 1874, însoțit de primul său ministru, Iovan Marinovici, își propusese într-adevăr obiectivele politice pe care le presupune Bacalbașa. El a avut mai multe întrevederi cu prințul Carol (spre deosebire de acesta, vorbea bine limba română; se va căsători, de altfel, mai târziu, cu o basarabeancă, Natalia Cheșcu/Keșco); cu ocazia acestei vizite i se va conferi gradul de colonel al regimentului 6 infanterie de linie, „numire
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
direct cu Rusia pentru ca trecerea armatelor rusești prin România să se facă pe baza unei convențiuni. De aceea a solicitat ca să fie primit de către țarul Rusiei. Acesta l-a și primit la Livadia, localitate rămasă multă vreme pomenită din cauza acestei întrevederi. S-a discutat la Livadia chestiunea Basarabiei? Asupra acestui punct a existat o controversă.99 314 bucureștii de altădată 97. Expresia „de o nedeterminată practică“ (și nu „de o nedefinită practică“) a fost întrebuințată de Nicolae Ionescu într-o notă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care însuși ministrul otoman ne-o acordă în Nota ce-mi comunică“ (Ministerul Afacerilor Străine, Documente oficiale... prezentate Reprezen tațiunii Naționale, octombrie 1876, București, 1876, pp. 103-104). 98. Nu avem cunoștință de existența unei note cu un asemenea conținut. 99. Întrevederea lui I.C. Brătianu cu cancelarul Gorceakov și apoi cu țarul Ale xandru al II-lea a avut loc la 29 septembrie/11 octombrie 1876, la Livadia, în Crimeea; în timpul discuțiilor partea română a acceptat, în principiu, trecerea armatelor rusești pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în asemenea păcate“. 4. La 17/29 decembrie 1876 Nicolae Ionescu se adresase agentului nostru diplomatic la Constantinopol, generalul Ion Ghica, cerându-i să obțină lămuriri din partea oficialităților turcești asupra înțelesului articolului 7 din Constituția otomană. Acesta a avut o întrevedere cu ministrul de Externe turc, Savfet-pașa, și rezumatul acestei întrevederi l-a comunicat neîntârziat superiorului său la București: „El mi-a răspuns că pasajul de care este vorba are legătură cu țara noastră, de asemenea cuvântul șef desemnează principii Principatelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ionescu se adresase agentului nostru diplomatic la Constantinopol, generalul Ion Ghica, cerându-i să obțină lămuriri din partea oficialităților turcești asupra înțelesului articolului 7 din Constituția otomană. Acesta a avut o întrevedere cu ministrul de Externe turc, Savfet-pașa, și rezumatul acestei întrevederi l-a comunicat neîntârziat superiorului său la București: „El mi-a răspuns că pasajul de care este vorba are legătură cu țara noastră, de asemenea cuvântul șef desemnează principii Principatelor Unite, Serbiei și Khedivul [Egiptului], iar cuvintele provincii privilegiate desemnează
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bine. Iar eu pot spune oricui, fără nici o prezumție: nu „dosarul”, nu pilele, ci munca (munca de calitate) m-a ținut aci! Da, am minte, ochi și mîini de redactor! *Ce nu am spus sau n-am evidențiat îndeajuns la întrevederea cu Jipa și Enășoae? Că eu nu scriu niciodată împotriva inimii, de mîntuială, fără un dram de convingere. Scriu puțin, dar îmi respect scrisul. Că dezacordurile mele cu G. sînt mai profunde decît par. Că pentru mine el e o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am primit 115 felicitări. Am grijă și cu „Galeria”. Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu (...) 823 RÂPEANU, Elena 337 1 (Fălticeni), 28.III.1978 Stimate D-le Dimitriu, Îndrăznesc a vă scrie câteva rânduri (...), cum a decurs Întrevederea cu tov. Președinte 338. Cu unele greutăți, am putut sta de vorbă cu D-sa, arătând starea mormântului lui Dragoslav 339. Am găsit destulă Înțelegere și mi-a cerut să fac o cerere, ca să știe ce-i de făcut. Totodată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mari chemări culturale. Aștept urgent răspunsul Dv. Cu desăvârșită prețuire și stimă. Devotat Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu Tel. 90 - 13.66.27 11 C.P. (București), 28 dec. 1974 Mult Stimate Domnule Dimitriu, Amintindu-mi cu plăcere de rodnicele noastre Întrevederi, vă rog să primiți - cu prilejul noului an 1975 - cele mai calde urări de sănătate și succes. Sper ca În noul an să mă chemați din nou spre a conferenția În județul Dv., atât mai mult cu cât am văzut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În curând, Fălticenii te așteaptă cu plăcere și eu de asemene. Cu cele mai distinse sentimente familiei și matale, Teodor Tatos 18 (Fălticeni, 28 august 1969) Dragă domnule Eugen, Vreau să-ți scriu ceva, din timpul parcurs la Suceava, după Întrevederea ce am avut-o Împreună În stilata bibliotecă a Stațiunii Agricole. M-am dus la Muzeu să văd Expoziția Vigh. Dar era luni și Muzeul Închis. De acolo am plecat la Comitetul de Cultură și Artă, poate găsesc pe cineva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
le vreau eu (asta Vigh mi-a admis Îndată), fără o temă, titulatura „Peisajul Moldovei”. Crezi că ei Îmi vor da sala din centru, sau vorbă?, și că mă vor ajuta? (mașină au aici). Ce urmare practică poate avea această Întrevedere și ce mă sfătuiești? Dacă fac, când nu voi fi eu (la Suceava, n.n.), poți să ai timp și bunăvoință să-mi dai ajutorul prezenței matale? Iartă-mi scrisul, dar sunt În grădinița de la Sfat și scriu pe o bucată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
doamna Calmuschi s-a stins și, În scurt timp după aceea, am descoperit o parte din fotografii, pe care leam adus la Muzeul Județean, fiind achiziționate. 876 28 C.P. (Fălticeni, 17 iulie 1970) Dragă domnule Eugen, Azi, am aranjat o Întrevedere cu eleganta D-nă Adinel 430 (arh. Ghițescu) din București, pentru mata. Stă aici câteva zile. Cele cuvenite familiei. Teodor Tatos 29 C.P. Fălticeni, 18 oct. 1970 Dragă domnule Eugen, Am fost rugat de Directorul Muzeului, de a activa, În vederea stimulării
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cumnatul său, d. prof. Jitaru, poate putem plasa pe Dragoslav la editura „Junimea” ce e cu adevărat moldovenească și aștept răspunsul D-sale. Aș putea să-i scriu și eu, dacă este nevoie, căci mi-a fost elev și la Întrevedere din 1970 mi-a arătat multă simpatie (De altfel există contract semnat de Stino și de mine la Editura „Cartea R.”, dar... d. Gafița). Odată cu aceste rânduri trimit și ceva din activitatea mea ca student germanist (dacă nu e prea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu aceeași echipă. Peste câteva zile când a sosit la Sibiu, generalul i-a dat de veste lui Nea Pătru, prin studentul medicinist, Bradu că îl așteaptă. Primirea a fost pregătită de Felicia, fiica generalui. Cei doi au avut o întrevedere de vreo șase ore în care întâi Petrașcu l-a pus în curent pe general de tot ce se întâmplase în lagărele din Germania, hotărârile care se luaseră și în cele din urmă modul de constituire a guvernului de la Viena
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trei: Avramescu, Petrașcu, Stoicănescu nu a putut să se desfășoare normal, căci doamna Avramescu s-a întrecut pe sine cu pregătirile făcute și mai ales fiind permanent prezentă, discuțiile au avut un făgaș diferit de cel pentru care fusese convocată întrevederea. Peste câteva zile a avut loc o altă întâlnire tot în trei, dar fără doamna Avramescu și atunci generalul le a dezvăluit scopul acestor două întâlniri, care era de consultare într-o problemă ivită, datorită nemulțumirii Comitetului central al P.C.R.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a replicat arătând că legionarii nu puteau să-și schimbe poziția față de nemți, pentru că erau singurii care luptau contra comunismului, care era dușmanul numărul 1 al neamului și statului român. Finalul discuției, a lămurit scopul pentru care se ceruse această întrevedere. Mihalache vroia să știe dacă Mișcarea Legionară era dispusă să intre într-o organizație politică existentă, respectiv P.N.Ț. și să lupte pentru câștigarea alegerilor. Refuzul categoric al lui Nicolae Petrașcu îl lasă complet nedumerit pe Mihalache, deși acesta, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am încercat să-l conving să intre în legalitate, dar n-am reușit. (SS N. Petrașcu) Ce instrucțiuni ați primit de la D-nul Petrașcu înainte de proiectata D-voastră plecare în străinătate. Gh. Manu: Am avut cu D-nul Petrașcu o întrevedere de un ceas și un sfert înainte de proiectata mea plecare, în ziua de 29 Februarie 1948. Cu această ocazie am discutat situația legionarilor din țară. I-am atras atenția D-lui Petrașcu că regruparea și reluarea activității subversive a legionarilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nul Petrașcu mi-a răspuns că am o adevărată misiune în sensul ca legionarii să participe la unitatea grupurilor subversive, să contribuie la acțiunea finală, participând și la acțiunea armată. (SS G. Manu) N. Petrașcu: Recunosc că am avut o întrevedere cu D-nul Manu înainte de plecarea acestuia în străinătate. Cu această ocazie m-am plâns împotriva greutăților, care mi se fac de unii legionari. Ne găseam în faza regrupării în vederea menținerii organizației. Eu nu i-am dat D-lui Manu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru consultare în acest sens. Ca personalități care vor alcătui forul de conducere al acestui organism erau: Panaitescu, Ion Veverca, Vică Negulescu, Nicolae Petrașcu, Prof. Mazilescu, Rectorul Academiei Comerciale și General Cornea. Pe marginea acestei perspective Nicolae Petrașcu are o întrevedere cu Dr. Petru Groza, căruia i-a expus situația cu rugămintea ca acesta să o transmită Guvernului și apoi să comunice opinia acestuia. Cum din partea comuniștilor nu a venit nici un răspuns, s-a concluzionat că ei aveau alte planuri cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe întreaga țară Gheorghe Brahonschi, care pe atunci se afla la Timișoara, fiind chemat prin intermediul lui Gheorghe Ungurașu, căruia Nicolae Bălănescu i-a dat adresa lui Sadovan, ce urma să-l găsească pe Brahonschi. în mai 1947, în cursul unei întrevederi cu Gheorghe Brahonschi, acesta a căzut de acord cu Oprișan Constantin ca între F.d.C. și C.S.L. să nu existe nici un fel de amestec. Tot în primăvara anului 1947, Constantin Oprișan i-a recomandat lui Nicolae Petrașcu pe avocatul Pâslaru, pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]