16,607 matches
-
trebuie să fi stârnit în clasă un chicot necurmat”, dând naștere unui dialog „cam bufon”, iar mai departe, predând alfabetul „ca să boteze fiecare literă cu o poreclă”. Citând din Biografia lui Creangă, de Grig.I.Alexandrescu, Călinescu arată cum zicea învățătorul școlarilor: „- Măi țâcă, ian fă la tablă pe crăcănatu (M); ian fă pe bârd(âh)ănosu (B); pe ghebosu (G); pe covrigu (O)!” și conchide: „Cu toate că trecea drept pionier al școlii noi, Creangă, ca pedagog, nu simbolizează nici un principiu. El
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
își îndeplinea el nobila misiune de luminător. Patima lui era gramatica și punctuația. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei. Și făcea cu noi în clasă probă pentru bucățile ce le tipărea mai pe urmă la celebra carte „Învățătorul copiilor”. « - Mai zi odată, măi băiete ... și încă o dată ... că acesta nu sună curat românește» și cu mâna pâlnie la ureche asculta repetirea fiecărei fraze. Îl chinuia uneori ceasuri întregi un singur cuvânt ce i se părea că nu-i
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
un geniu în literatură: dar este un geniu și în învățământ. Atitudinea sa de pedagog, lucrările sale didactice, sunt tot atât de bune ca și literatura. Dincolo de zările scrisului, dincolo de umbra ce i-a format-o literatura, Creangă străjuiește printre noi, ca învățător, ca dascăl ales. Se menține prin pedagogia lui originală, apreciată atât de mult de Eminescu”. Ca dascăl, Ion Creangă rămâne actual, în primul rând prin felul în care a preconizat predarea scris-cititului, apoi prin felul cum a contribuit la dezvoltarea
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
elevilor la lecție. N.B. Prezenta evocare a constituit punctul de plecare al studiului nostru, DASCĂLUL ION CREANGĂ, Editura SINGUR, Târgoviște, 2014, publicată acum, la împlinirea a 180 de ani de la nașterea marelui scriitor român. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: ÎNVĂȚĂTORUL CREANGĂ / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul VII, 04 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ciucă Virgiliu, poet și prozator român. Membru al Ligii Scriitorilor din România ( Filiala București) și al Asociației Amicii Statelor Unite. Născut în comuna Ghercești, județul Dolj. A urmat cursurile liceale la Școala Normală de Învățători din Craiova - transformată în Liceu Pedagogic- de unde a fost eliminat pentru că părinții erau chiaburi. A continuat cursurile serale medii la Liceul din Lupeni. Bacalaureat la Liceul I.L. Caragiale București. Inginer, absolvent al Facultății de Electronică din București, promoția 1966. În
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
care, din exces de zel sau neștință, au distrus frescele. Nu spun că și în interior unele fresce au fost distruse - a fost spart un zid pentru a fi montată o ușă. În manuscrisele lăsate de Dumitru Cumpănașu, preot și învățător din Grădiștea, personalitate marcantă a vieții culturale și politice a Olteniei, referitor la Biserica Străchinești , găsim următoarele: “ Bisrica Străchinești are același plan de construcție ca și Biserica Buna Vestire din Rm. Vâlcea, ( la dimensiuni mai reduse). Și aici, în tabloul
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII - XI și, respectiv, XI - VIII a.Chr.). În ” Grădiștea de pe Olteț” - lucrare manuscris a învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Viorica) - profesor de limba franceză, Olaru Nicolae - profesor de biologie, Olaru Maria - profesor de matematică, Clocin Victor - profesor de limba rusă, Dima Gheorghe - profesor de fizică, Trăistaru (Voicu) Victoria - profesor de geografie, Vlad Constantin - administrator, Popa Ioana - secretar, Roșculescu Elena - învățător, Marinescu Maria - învățător, Busioceanu Nicolae - profesor de matematică, Busioceanu Maria - educatoare. În anul 1978, Liceul Grădiștea își încetează activitatea fiind transformat în Școală generală de 10 ani. După 21 de ani, prin strădaniile profesorului Gângu Alexandru ( director în acea perioadă
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
limba franceză, Olaru Nicolae - profesor de biologie, Olaru Maria - profesor de matematică, Clocin Victor - profesor de limba rusă, Dima Gheorghe - profesor de fizică, Trăistaru (Voicu) Victoria - profesor de geografie, Vlad Constantin - administrator, Popa Ioana - secretar, Roșculescu Elena - învățător, Marinescu Maria - învățător, Busioceanu Nicolae - profesor de matematică, Busioceanu Maria - educatoare. În anul 1978, Liceul Grădiștea își încetează activitatea fiind transformat în Școală generală de 10 ani. După 21 de ani, prin strădaniile profesorului Gângu Alexandru ( director în acea perioadă al Școlii generale
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
însuși a tradus, în 1878, „Roma învinsă” de Parodi, din Scribe și Deroulede. Cunoștea și comenta foarte ușor, își amintea fiul său, Luca, piesele de teatru ale lui Shakespeare, operele lui Turgheniev, Anatole France, Heine. Din școala unde avea ca învățător pe Bazil Drăgoșescu, dascălul a cărui nuia restabilea ordinea gramaticală și punctuația în compozițiile elevilor, pleacă viitorul scriitor cu un deosebit respect pentru limba română, fiindu-i veșnic recunoscător: „Să-i dea Dumnezeu odihnă bună bravului nostru dascăl, neuitatului meu
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era susținută financiar și de proprietari pe lângă moșnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ținut în aprilie 1857 la școala din Băești. Aici învățătorul școlii, Preda Barbu Mazilu a primit, pentru activitatea desfășurată și rezultatele obținute în activitatea de pregătire a elevilor mulțumirile “de la toți” sătenii, iar din partea boierului Barbu Pârâianu a primit “în dar” un inel de argint și o rublă. Acest Barbu
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
reviste ) cât si din partea autorităților locale. În anul 1900, în județul Vâlcea se constituie 14 cercuri culturale pe centre ( Râmnicu Vâlcea, Băbeni, Drăgășani, Făurești, Zătreni, Mateești, Horezu, Olănești, Titireciu, Ocnele Mari, Măldărești, Brezoi, Amărăști. ) din care făceau parte 165 de învățători și institutori. Aceste cercuri culturale cuprindeau câte 10-15 comune iar reuniunile se făceau în zilele de sărbătoare. O hotărâre a guvernului ( februarie 1902 ) obliga ca la aceste adunări sa participe și să țină conferințe și preotul. În 17 august 1904
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
decizie ministerială din 1902 recomanda ca, în cadrul acestor adunări, să fie abordate probleme privind educația morală, sanitară a țăranilor sau ”orice altă chestiune care să lumineze mintea săteanului”. Cercurile culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul didactic ( învățători și institutori ) ce compuneau cercul, iar în cadrul lor se discutau, cu prioritate, probleme didactice. Din martie 1907 până în 15 octombrie 1908, întrunirile cercurilor culturale au fost suspendate. Mulți dascăli fiind arestați și cercetați ca agitatori ai mișcărilor țărănești. S-a
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Mulți dascăli fiind arestați și cercetați ca agitatori ai mișcărilor țărănești. S-a mers până acolo că însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
agitatori ai mișcărilor țărănești. S-a mers până acolo că însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. Din 1911
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
părinților. La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Aflase că-l cheamă Georgică. Conștientă de locul ei în societatea acelui moment, se mulțumea să-l vadă și să sufere pentru el. Nici lui Georgică, Molearca nu-i era indiferentă, dar, de, neamul, originile, educația, era doar un tânăr învățător ce bătea la porțile afirmării, nu-i permitea o relație nepotrivită. * - Molearco, tu? Măi să fie, să nu te mai recunosc! Să știi că ai îmbătrânit! Acum, te rog să mă scuzi, nu pot să nu fiu sincer cu tine
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
ori o funcție aducătoare de profit, I.L. Caragiale se întreținea, pe sine ori pe mama și sora sa, din drepturile de autor primite în urma publicării operelor sale sau de la teatrele unde se puneau în scenă piesele sale de teatru. ... VIII. ÎNVĂȚĂTORUL CREANGĂ, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Cunoscut pentru nemuritoarele Amintiri din copilărie, pentru povestirile și poveștile citite cu aceeași plăcere de către toți pasionații pentru lectură, ION CREANGĂ a rămas în amintirea, atât a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
apropiată prin faptul că doi dintre profesorii mei de LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ îi fuseseră colegi de facultate la Cluj-Napoca și, mai mult, că era mătușa soției unuia dintre cei mai buni prieteni din copilărie provenind dintr-o familie de învățători, prieteni apropiați ai părinților ... Citește mai mult În urmă cu câtva timp, am primit un neprețuit constând în cărți, între care am descoperit, cu plăcută surprindere și cu multă încântare trei volume aparținând unei Doamne (cu un D mare, negreșit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
apropiată prin faptul că doi dintre profesorii mei de LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ îi fuseseră colegi de facultate la Cluj-Napoca și, mai mult, că era mătușa soției unuia dintre cei mai buni prieteni din copilărie provenind dintr-o familie de învățători, prieteni apropiați ai părinților ... XV. DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016. DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE Visul dintotdeauna al profesoarei care s-a ocupat, o viață întreagă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
apropiată prin faptul că doi dintre profesorii mei de LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ îi fuseseră colegi de facultate la Cluj-Napoca și, mai mult, că era mătușa soției unuia dintre cei mai buni prieteni din copilărie provenind dintr-o familie de învățători, prieteni apropiați ai ... Citește mai mult În urmă cu câtva timp, am primit un cadou neprețuit constând în cărți, între care am descoperit, cu plăcută surprindere și cu multă încântare trei cărți aparținând unei Doamne (cu un D mare, negreșit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
apropiată prin faptul că doi dintre profesorii mei de LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ îi fuseseră colegi de facultate la Cluj-Napoca și, mai mult, că era mătușa soției unuia dintre cei mai buni prieteni din copilărie provenind dintr-o familie de învățători, prieteni apropiați ai ... XVII. NICOLAE DINA - REFLECȚII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016. Spunea Doamna Elena Buică, undeva, că cel mai tulburător și cel mai îmbucurător vis pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
ori nedumerire se putea simți între dânșii. -Bine! Și care crezi că e misiunea sau mesajul său pe pământ, în caz că acest om numit Iisus este Mesia iudeilor? întrebă Nerva cu neîncredere. Magistrul Ruthavan nu păru încurcat de tonul zeflemitor: -Mesajul învățătorului e acela al unei treziri personale, măriților. Trezirea este de fapt un îndemn adresat fiecăruia dintre noi, care are la bază porunca de a iubi semenii noștri fără nici o opreliște. Curățenia sufletească e o altă latură a învățăturilor sale și
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
întâi omul lăuntric, iar mai apoi se descoperă și pe chipul său. Însă acest lucru distruge mai întâi relația sa cu divinitatea. Rupt de Dumnezeu, omul cade pradă lumii demonilor care îi inundă gândirea și apoi îl duc spre pierzare. Învățătorul Iisus Emanuel adică Hristos, fiindcă așa îi spun elinii lui Mesia, restaurează prin învățătura sa această stare de fapt, cu condiția ca și omul să dorească acest lucru. De aceea acest Iisus după cum am spus nu obligă pe nimeni la
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]