KorAP: Find »[drukola/base=înviere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...327 >

8,164 matches

Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656

care ne-au rămas opere întregi sau măcar fragmente, au scris într-un moment sau altul despre învierea trupurilor, iar unii au consacrat întregi tratate acestei probleme. Astfel, Aristide din Atena scrie în apologia sa despre marea așteptare a creștinilor: învierea morților[144]. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, iată ce scrie în tratatul său „Despre înviere” păstrat, din păcate, numai fragmentar: „Ce este omul, decât o ființă rațională alcătuită din suflet și trup? Oare sufletul prin sine însuși este om? Nu

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
altul despre învierea trupurilor, iar unii au consacrat întregi tratate acestei probleme. Astfel, Aristide din Atena scrie în apologia sa despre marea așteptare a creștinilor: învierea morților[144]. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, iată ce scrie în tratatul său „Despre înviere” păstrat, din păcate, numai fragmentar: „Ce este omul, decât o ființă rațională alcătuită din suflet și trup? Oare sufletul prin sine însuși este om? Nu este! Ci el este sufletul omului! Oare trupul ar putea fi numit om? Nu! Ci

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
trupul ar putea fi numit om? Nu! Ci el se numește trupul omului! Deci, dacă nici unul dintre acestea în mod separat nu este om, ci ceea ce rezultă din îmbinarea ambelor se numește om, iar Dumnezeu a chemat la viață și înviere pe om, El nu a chemat om partea, ci întregul, adică sufletul și trupul.”[145] În prima sa „Apologie” este și mai plastic: „noi așteptăm ca morții care au fost îngropați în pământ, să-și reia trupurile lor, socotind că

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
la Dumnezeu”[146]. Iar în „Dialog cu iudeul Trifon”, referindu-se la gnostici și marcioniți, spune: „Dacă totuși veți întâlni pe oarecare dintre aceia care se numesc creștini, dar care nu vor mărturisi acestea ... și vor spune că nu există învierea morților ... să nu-i socotiți creștini ... Eu, însă, ca și toți aceia care sunt întru totul creștini dreptcredincioși, știm că va fi învierea trupului ... ”[147]. Combătând platonismul și stoicismul în privința nemuririi, Tațian Asirianul susține învierea morților pe care încearcă să

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
aceia care se numesc creștini, dar care nu vor mărturisi acestea ... și vor spune că nu există învierea morților ... să nu-i socotiți creștini ... Eu, însă, ca și toți aceia care sunt întru totul creștini dreptcredincioși, știm că va fi învierea trupului ... ”[147]. Combătând platonismul și stoicismul în privința nemuririi, Tațian Asirianul susține învierea morților pe care încearcă să o explice filosofic: „Se zice, că sufletul singur este nemuritor. Eu zic că el va împărtăși nemurirea cu trupul cu care este unit

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
vor spune că nu există învierea morților ... să nu-i socotiți creștini ... Eu, însă, ca și toți aceia care sunt întru totul creștini dreptcredincioși, știm că va fi învierea trupului ... ”[147]. Combătând platonismul și stoicismul în privința nemuririi, Tațian Asirianul susține învierea morților pe care încearcă să o explice filosofic: „Se zice, că sufletul singur este nemuritor. Eu zic că el va împărtăși nemurirea cu trupul cu care este unit.”[148] Face și precizarea: „ ... orice i s-ar întâmpla trupului, consumarea prin

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
e vizibilă decât pentru El.”[149] De fapt, e vorba de un argument filosofic folosit pe larg în secolul II și de alți gânditori creștini, în frunte cu Atenagora Atenianul. Teofil al Antiohiei, ca și majoritatea apologeților, crede și predică învierea morților: „Dumnezeu înviază trupul tău nemuritor, îi spune lui Autolic, împreună cu sufletul; și atunci, pentru că vei fi nemuritor, vei vedea pe Cel nemuritor, dacă vei crede de acum în El”[150]. „Tu, însă, nu crezi în învierea morților. Dar de ce

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
crede și predică învierea morților: „Dumnezeu înviază trupul tău nemuritor, îi spune lui Autolic, împreună cu sufletul; și atunci, pentru că vei fi nemuritor, vei vedea pe Cel nemuritor, dacă vei crede de acum în El”[150]. „Tu, însă, nu crezi în învierea morților. Dar de ce nu crezi? Nu știi oare că credința premerge tuturor lucrurilor pe care le face omul? Un agricultor nu poate recolta înainte de a încredința pământului sămânța. Poate cineva traversa marea, fără a avea încredere mai întâi în corabie

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
dacă nu are întâi încredere în doctor? Ce artă, ce știință, poate cineva să-și însușească, dacă nu se încrede într-un învățător?[151] Asemenea Sfântului Clement, spre a argumenta faptul că omul prin moarte va fi găsit întreg la înviere, imaculat, drept și nemuritor[152], Teofil se folosește de argumente naturale: „luna, însă, în fiecare lună se micșorează și ca să spunem așa, moare, ca și omul, apoi renaște și crește, spre dovedirea învierii viitoare.”[ 153] Una dintre cele mai originale

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
prin moarte va fi găsit întreg la înviere, imaculat, drept și nemuritor[152], Teofil se folosește de argumente naturale: „luna, însă, în fiecare lună se micșorează și ca să spunem așa, moare, ca și omul, apoi renaște și crește, spre dovedirea învierii viitoare.”[ 153] Una dintre cele mai originale lucrări[154] scrise asupra acestei teme este tratatul „Despre învierea morților” al lui Atenagora, tratat în 25 de capitole, probabil „cel mai complet și mai închegat din câte ne-a lăsat antichitatea creștină

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
argumente naturale: „luna, însă, în fiecare lună se micșorează și ca să spunem așa, moare, ca și omul, apoi renaște și crește, spre dovedirea învierii viitoare.”[ 153] Una dintre cele mai originale lucrări[154] scrise asupra acestei teme este tratatul „Despre învierea morților” al lui Atenagora, tratat în 25 de capitole, probabil „cel mai complet și mai închegat din câte ne-a lăsat antichitatea creștină în acest domeniu”[155]. Autorul își sprijină demonstrația învierii pe argumente teologice în prima sa parte (cap

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
154] scrise asupra acestei teme este tratatul „Despre învierea morților” al lui Atenagora, tratat în 25 de capitole, probabil „cel mai complet și mai închegat din câte ne-a lăsat antichitatea creștină în acest domeniu”[155]. Autorul își sprijină demonstrația învierii pe argumente teologice în prima sa parte (cap. 2-11), iar apoi pe argumente antropologice (cap. 12-25). Este prima lucrare creștină care prezintă și dezbate dogma învierii morților în cadru filosofic și cu material exclusiv de această natură în scopul de

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
câte ne-a lăsat antichitatea creștină în acest domeniu”[155]. Autorul își sprijină demonstrația învierii pe argumente teologice în prima sa parte (cap. 2-11), iar apoi pe argumente antropologice (cap. 12-25). Este prima lucrare creștină care prezintă și dezbate dogma învierii morților în cadru filosofic și cu material exclusiv de această natură în scopul de a răspunde acelor cercuri filosofice păgâne sau cvasicreștine, care ironizau sau respingeau această dogmă. În acest tratat autorul aduce, ca și în apologia sa, argumente din

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
argumente din domeniul biologiei, fiziologiei și medicinii „cu multă știință și nuanță elenică, îngemănate cu o metodă sobră care dă o deosebită pondere tratatului”[156]. Atenagora este total împotriva analogiilor, evident, nepotrivite pe care le fac cei ce sunt împotriva învierii trupurilor, analogii în care lucrările lui Dumnezeu sunt puse pe picior de egalitate cu cele omenești: „oamenii aceștia ar vrea să spună că, așa cum nici olarul, nici un alt meșter nu ar putea reface așa cum a fost înainte un obiect care

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
alături forțe și existențe total deosebite una de alta, sau și mai mult, firi cu totul diferite, care acționează una prin sine, iar cealaltă doar prin lucrări, care se mărginesc numai la cadrul natural [ ... ]. E limpede ca lumina soarelui că învierea nu e deloc un lucru cu neputință, căci desigur ea nu e în nici un chip potrivnică voii lui Dumnezeu”[157]. Scopul pentru care a fost creat omul de către Dumnezeu, desăvârșirea, este o dovadă a necesității învierii: „Dumnezeu n-ar fi

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
ca lumina soarelui că învierea nu e deloc un lucru cu neputință, căci desigur ea nu e în nici un chip potrivnică voii lui Dumnezeu”[157]. Scopul pentru care a fost creat omul de către Dumnezeu, desăvârșirea, este o dovadă a necesității învierii: „Dumnezeu n-ar fi creat o astfel de ființă și n-ar fi prevăzut-o cu toate condițiile de supraviețuire, dacă El n-ar fi dorit continuarea acestei existențe [ ... ]. Scopul creării omului confirmă deci dăinuirea lui pentru veșnicie, iar în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
o astfel de ființă și n-ar fi prevăzut-o cu toate condițiile de supraviețuire, dacă El n-ar fi dorit continuarea acestei existențe [ ... ]. Scopul creării omului confirmă deci dăinuirea lui pentru veșnicie, iar în această dăinuire este implicată și învierea, fără de care omul n-ar putea supraviețui”[158]. Egalitatea valorică a celor două componente ale ființei umane, trupul și sufletul, este încă un argument pentru înviere: „Prețuirea deopotrivă a sufletului și a trupului postulează în mod obligatoriu și învierea trupurilor

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
omului confirmă deci dăinuirea lui pentru veșnicie, iar în această dăinuire este implicată și învierea, fără de care omul n-ar putea supraviețui”[158]. Egalitatea valorică a celor două componente ale ființei umane, trupul și sufletul, este încă un argument pentru înviere: „Prețuirea deopotrivă a sufletului și a trupului postulează în mod obligatoriu și învierea trupurilor moarte și descompuse”[159]. Darurile și virtuțile pe care Dumnezeu i le-a dăruit omului prin actul creației ar fi o risipă fără sens dacă omul

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
și învierea, fără de care omul n-ar putea supraviețui”[158]. Egalitatea valorică a celor două componente ale ființei umane, trupul și sufletul, este încă un argument pentru înviere: „Prețuirea deopotrivă a sufletului și a trupului postulează în mod obligatoriu și învierea trupurilor moarte și descompuse”[159]. Darurile și virtuțile pe care Dumnezeu i le-a dăruit omului prin actul creației ar fi o risipă fără sens dacă omul nu dăinuiește veșnic: „Zadarnică ar fi activitatea rațiunii, zadarnică funcționarea minții, zadarnică înțelepciunea

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
dăinuiește veșnic: „Zadarnică ar fi activitatea rațiunii, zadarnică funcționarea minții, zadarnică înțelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuți ... , zadarnic ar fi tot ce poate fi măreț și frumos în viața oamenilor și pentru oameni ... fără prelungirea vieții trupești prin corolarul ei firesc, învierea”[160]. Ca și Sfântul Iustin și Atenagora, Tertulian - deși găsim texte sau capitole întregi și în alte opere ale sale, care se ocupă de învierea viitoare, - este autorul unui tratat cu titlul „Despre Învierea trupului”, în care tratează, am putea

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
frumos în viața oamenilor și pentru oameni ... fără prelungirea vieții trupești prin corolarul ei firesc, învierea”[160]. Ca și Sfântul Iustin și Atenagora, Tertulian - deși găsim texte sau capitole întregi și în alte opere ale sale, care se ocupă de învierea viitoare, - este autorul unui tratat cu titlul „Despre Învierea trupului”, în care tratează, am putea spune, exhaustiv dogma de care ne ocupăm. Tratatul ce are 63 de capitole a fost scris împotriva saducheilor și a gnosticilor Marcion, Basilide, Valentin, Apelles

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
vieții trupești prin corolarul ei firesc, învierea”[160]. Ca și Sfântul Iustin și Atenagora, Tertulian - deși găsim texte sau capitole întregi și în alte opere ale sale, care se ocupă de învierea viitoare, - este autorul unui tratat cu titlul „Despre Învierea trupului”, în care tratează, am putea spune, exhaustiv dogma de care ne ocupăm. Tratatul ce are 63 de capitole a fost scris împotriva saducheilor și a gnosticilor Marcion, Basilide, Valentin, Apelles și împotriva urmașilor lor care tăgăduiau învierea trupurilor. Părțile

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
titlul „Despre Învierea trupului”, în care tratează, am putea spune, exhaustiv dogma de care ne ocupăm. Tratatul ce are 63 de capitole a fost scris împotriva saducheilor și a gnosticilor Marcion, Basilide, Valentin, Apelles și împotriva urmașilor lor care tăgăduiau învierea trupurilor. Părțile componente ale acestei lucrări ne sunt semnalate de autorul însuși: autoritatea și prestigiul deosebit al trupului, puterea lui Dumnezeu, în măsură să realizeze învierea morților și cauzele învierii[161]. Potrivit lui Tertulian credința în învierea trupurilor este un adevăr

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
saducheilor și a gnosticilor Marcion, Basilide, Valentin, Apelles și împotriva urmașilor lor care tăgăduiau învierea trupurilor. Părțile componente ale acestei lucrări ne sunt semnalate de autorul însuși: autoritatea și prestigiul deosebit al trupului, puterea lui Dumnezeu, în măsură să realizeze învierea morților și cauzele învierii[161]. Potrivit lui Tertulian credința în învierea trupurilor este un adevăr de origine divină pe care păgânii îl ironizau, deși cât privește mântuirea, potrivit autorului nostru, credința în învierea trupului e mai de rigoare decât credința într-

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
Marcion, Basilide, Valentin, Apelles și împotriva urmașilor lor care tăgăduiau învierea trupurilor. Părțile componente ale acestei lucrări ne sunt semnalate de autorul însuși: autoritatea și prestigiul deosebit al trupului, puterea lui Dumnezeu, în măsură să realizeze învierea morților și cauzele învierii[161]. Potrivit lui Tertulian credința în învierea trupurilor este un adevăr de origine divină pe care păgânii îl ironizau, deși cât privește mântuirea, potrivit autorului nostru, credința în învierea trupului e mai de rigoare decât credința într-o singură divinitate[162

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]