3,115 matches
-
a creat mamele!” proverb evreiesc „Există un singur copil frumos în lume, iar el aparține fiecărei mame.” proverb chinezesc „Brațele unei mame sunt făcute din tandrețe și copiii dorm minunat în ele.” Victor Hugo „Inima unei mame este un adânc abis la capătul căruia găsești întotdeauna iertare.” Honoré de Balzac „Cand ești mamă, nu ești niciodată cu adevărat singură în gândurile tale. O mamă trebuie întotdeauna să se gândească de două ori: o dată pentru ea și o dată pentru copilul ei.” Sophia
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
esteticii lui Ioan Slavici" în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Indrieș Alexandra, "Opoziție semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara", în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Lăsconi Elisabeta, "Mara de la epopeea burgheză la abisul pasiunilor", prefață la Mara, Editura Național, București, 1996. Lăsconi Elisabeta, "Mara și modernitatea vieneză", în Caiete critice revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996. Lăsconi Elisabeta, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Am afirmat mai sus că există mai multe feluri de intuiție. Am spus cât de mult diferă intuiția numărului pur, cea din care poate ieși inducția matematică riguroasă, de intuiția sensibilă, a cărei imaginație propriu-zisă face toți banii. Este cumva abisul care le separă mai puțin profund decât părea la început? Am putea recunoaște, cu puțină atenție, că această intuiție pură, în sine, nu s-ar putea lipsi de ajutorul simțurilor? Aceasta, însă, e treaba psihologului și a metafizicianului, de aceea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și dintre acestea intuiția nu este printre cele mai puțin prețioase. Prin ea, lumea matematică rămâne în contact cu lumea reală, și atunci când matematica pură ar putea să uite de ea, ar trebui întotdeauna să fie reamintită pentru a acoperi abisul care separă simbolul de realitate. Practicianul va avea întotdeauna nevoie de ea, și la fiecare geometru pur ar trebui să existe o sută de practicieni. Inginerul trebuie să primească o educație matematică completă, dar la ce îi va servi? Să
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
se oferă, să recunoască cu promptitudine punctul în care acestea ar putea avea de-a face cu uneltele matematice pe care i le-am pus în mână. Cum ar putea face asta, dacă am lăsa între unii și alții acest abis profund săpat de către logicieni? Alături de viitorii ingineri, alți elevi, mai puțin numeroși, trebuie să devină la rândul lor profesori; trebuie așadar ca ei să meargă până la capăt; înainte de toate, cunoașterea profundă și riguroasă a primelor principii le este indispensabilă. Dar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ca o ipoteză monstruoasă și teribilă, ea a fost totuși pe larg practicată de filozofia mai recentă, care a înțeles și dezvoltat idealismul în sens absolut. Dar prin această operație, a ajuns să nege realitatea lucrurilor, așadar să cufunde în abisul irealității, printre "undele leteice ale nimicului etern", întreaga natură cu miriadele de ființe și făpturi care mișună în univers. Dacă ar trebui să fie interpretate astfel, idealismul și nihilismul "ar predica cele mai evidente forme de ateism și nihilism"25
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
asupra Nimicului, Jean Paul își închipuie o voce care propovăduiește din altar: Nu există nici Dumnezeu, nici timp. Eternitatea nu face decât să se macine pe sine și să roadă haosul. Curcubeul irizat al ființelor se arcuiește fără soare deasupra abisului și se dizolvă picătură cu picătură asistăm la îngroparea mută a naturii sinucigașe și suntem îngropați în același timp cu ea. Cine-și mai ridică privirea către ochiul divin al Naturii? Ea vă fixează cu nemărginita ei orbită goală și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și pe cei din urmă de conservatorism, el era un nihilist desăvârșit (...). Când petrașevicii au mers la muncă silnică pentru că "vroiau să dărâme toate legile umane și divine și să distrugă bazele societății (...) aceștia erau nihiliști 53. Din acest motiv, abisului deschis de nihilism el i-a opus conștiința limitelor în cadrul cărora s-a manifestat fenomenul: Nihilismul din acele vremuri a căpătat amploare, o mai clară conștiință de sine, a devenit aproape o doctrină, și-a însușit multe lucruri din știință
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
îl ia ad litteram și îl crede, este pierdut". Iar în lupta sa corp la corp cu textele și primejdioasele fantasmagorii pe care acestea le evocă, ajunge să cadă el însuși în ceea ce, de la un anumit moment încolo, va numi "abisul" lui Nietzsche. Experiența nihilismului declanșează în Heidegger o profundă criză, personală și filozofică. În anii imediat următori confruntării cu Nietzsche îi scrie lui Jaspers: Am impresia că, de acum, îmi cresc doar rădăcinile, iar nu și ramurile 167. Acasă și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Am impresia că, de acum, îmi cresc doar rădăcinile, iar nu și ramurile 167. Acasă și de față cu prietenii continuă să repete: "Nietzsche m-a distrus!". La 16 august 1960 îi scrie prietenului Medard Boss: "Mă aflu încă în "abisul" lui Nietzsche"168. Printre motivele pentru care Heidegger nu și-a publicat niciodată marea operă scrisă în paralel cu confruntarea cu Nietzsche, cu alte cuvinte Beiträge zur Philosophie (Contribuții la filozofie) ar trebui privită cu atenție criza la care l-
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dedicare a ființei" în care să se întrevadă "ceea ce este cu adevărat"? Jünger a ajuns deja aici la nivelul de conștiință critică manifestă în romanul Pe falezele de marmură (Auf den Marmorenklippen, 1939) "o carte care descrie cu mare îndrăzneală abisurile ce se ascund în spatele măștilor de ordine ale nihilismului"173 și a cărui situare o va observa și după război, în Dincolo de linie. În acest eseu care trebuie citit împreună cu Tratatul rebelului (al cărui titlu original este Der Waldgang, 1951
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
peisaj posomorât la marginile infinitului, cu pietre, stânci marine și munți. În fundal, pe țărmul unei mări negre, mă recunosc pe mine însumi, o figură minusculă, aproape trasată cu creta. Acela este avanpostul meu, în apropierea Nimicului acolo jos, în abis, eu îmi conduc singur lupta 183. În Dincolo de linie, el își încheie considerațiile pe marginea aceluiași motiv, deschizând o perspectivă optimistă: Propriul piept: aici se află, ca odinioară în Tebaida, centrul oricărei pustietăți și ruine. Aici se află peștera spre
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ales Bréhier a făcut observații extrem de pătrunzătoare asupra corespondenței care subzistă între analitica existențială din Ființă și timp și structura romanului gnostic. La Heidegger s-ar povesti căderea existenței individuale în finitudine, așa cum în gnoză se povestește căderea sufletului în abisul lumii. Numai că în Ființă și timp narațiunea este lipsită de început și de sfârșit, și tocmai această ignoranță cu privire la proveniența și destinația sa este cea care conferă vieții romanțate tensiunea sa dramatică la fel ca într-o tragedie a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
singură observație. Opera sa administrează, pagină după pagină, un concentrat de pesimism care otrăvește de moarte toate idealurile, speranțele și elanurile metafizice ale filozofiei, așadar toate tentativele de a ancora existența într-un sens care să-i dea siguranță în fața abisului absurdității care o amenință în fiecare clipă. Meditațiile lui Cioran ne împing până în acel punct în care fiecare dintre noi stă dezgolit în fața destinului său dezgolit. În Căderea în timp (La chute dans le temps, 1964) un titlu de clară
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ca fiind una în sine, despărțită total de Unul, de identitatea cu sine a ființei. Pentru a o înțelege astfel, ar trebui mai întâi gândit ceea ce nu se poate gândi, anume sciziunea absolută a ființei în ea însăși, hăul sau abisul ei ca ceva dat pentru totdeauna astfel"445. Pe de altă parte, punctul de vedere metafizic asupra alterității dezvăluie o alteritate absolută care este transcendența însăși, Dumnezeu în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide calea către
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și avalanșe”, dar „veșnic semeț”. și ce e demn de reținut pentru lectorul acestei „antologii de autor” (cum o definește prestigiosul critic literar Ioan eolban, în prefața „Lasă-mi tăcerile libere, dragostea mea”)?! Poetul cunoscuta „urcușul pe creastă”, dar și „abisurile ucigașe...” Acesta este adevăratul „periplu în noaptea” suferinței, într-o anumită conjunctură, un „apus însângerat”, posibil, o „spovedanie” despre „ascunzișurile sufletului...”, mai mult ca sigur însă, un zbor... până la „hotarul dintre luminăși întuneric...” spre „singura mare bucurie / a vieții, / VISUL
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de picioare mai jos, frămîntarea acelor valuri într-una repetate, care trec și nu contenesc, care s-aruncă furioase în stanele de piatră, care se sparg de mal, și ale căror zgomote romantice parcă răsună într-un prelung murmur în abisul de nedeslușit. În sonuri firea a adunat cea mai înaltă expresie a trăsăturii romantice distinctive: și îndeosebi mulțumită acestui simț al auzului putem sensibiliza în chip emotiv, printr-o redusă succesiune de note și într-un fel viguros, locurile și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al apostolilor și al sfinților noștri părinți și maeștri; să nu provoace vreun incident în domeniul vieții materiale; să manifeste prudență în aflarea păcatelor, pentru ca cei simpli să nu învețe prostii ignorate și nemaiauzite. Nimeni să nu fie cufundat în abis, terorizând sau făcând reproșuri în mod prea satiric, ci să înalțe către o speranță spirituală. Toți frații minori, oferindu-se pe ei înșiși ca exemplu de umilință, să nu subestimeze pe ceilalți religioși, regula sau statutele altor ordine. Bucurându-se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
găsește acum. Până și Styxul, dacă există (Ovidiu este urmărit de incredulitate și de retorică chiar și în aceste momente foarte dramatice), l-ar accepta bucuros în schimbul Histriei, și în orice alt loc din lume chiar de-ar fi și abisul cel mai adânc. Ovidiu simte o ură profundă pentru locul lui de exil și și-o exprimă chiar cu riscul de a-i supăra pe bieții locuitori ai Tomisului, care au făcut dintotdeauna tot ce le stătea în putință pentru
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ești puternic și constant și, întrucât în acest moment treburile Statului nu merg cum ai vrea tu, condu tu, dacă ceilalți [= Augustus] nu realizează că Statul se îndreaptă spre ruină; barca Statului, prin urmare, nu trebuie să se scufunde în abisuri". Este într-adevăr extraordinar cum sulmonezul este în stare să exprime două realități cu un singur limbaj. Deocamdată, suntem mulțumiți că versurile reproduse scot clar în evidență că, atât Ovidiu, cât și Paulus Fabius Maximus, nu considerau deloc că treburile
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îndătinat al misterelor. Moartea nu este, deci, închidere, de unde și participarea cosmică la festivitatea nunții, care poate fi proiecția, din oglindă, a celeilalte festivități, moartea. Aceeași viziune perspectivistică se înscrie și în plan mitico-estetic. În fața Păstorului nu se află un abis existențial care să-l angoaseze, ci o lume mirifică, incitatoare. Drept urmare, moartea nu-și arată chipul hidos și înfricoșător. Simbolul „facla întoarsă” incifrează și ascunde sensul dramatic al funerarului. Imaginea tînărului condus de faclă dă impresia de „curgere”, amestecîndu-se cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o săritură nefericită, am dispărut într-un hău plin de apă!... Anumite prăpăstii, a căror locație sunt din nefericire în măsură să o dau, sunt menite să înlocuiască, în metaforele poetice, Carybda și Scylla ce începuseră să se tocească. Aceste abisuri au măcar avantajul că vor contribui la a pune bețe în roate înmulțirii săniilor. Aceste vehicule îngrozitoare au cauzat în iarna aceasta moartea a două persoane!... Sunt silit să mărturisesc că e puțin; sezonul promitea ceva mai mult; dar încă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se târî secătuit de puteri la toate balurile, la toate seratele. Aproape că muri de această grea îndeletnicire; din fericire, postul veni să-i ofere ceva odihnă. Acest devotament ar fi trebuit să inspire puțină recunoștință. Inima femeii e un abis insondabil. Destinul bătrânului soț trebuia să se împlinească în mod fatal. Printre cuceririle pe care tânăra soție le vedea înflorind la trecerea sa, se manifestă în termeni foarte expliciți o foarte înaltă simpatie. În această situație intermediarii sunt mereu la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înaintează și intră prudent într-o sală circulară. Ușa seculară de aramă, se închide cu zgomot în urma lor. Brusc cei doi gardieni de rit, îl opresc precauți pe timidul neofit. Un pas mai mult, îl putea arunca în infinit. -Acest abis, îi spun ei, protejează templul lui Isis, de profanii temerari, de ucigași și de proscriși. Podul nu este coborât, răbdare, rămâi nemișcat, dacă vrei să intri în misterele de inițiere și să fii acceptat. Neofitul își simte tot fizicul vibrând
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
stânca, intră triumfal, într-o galerie mare cu sfincși de cristal și tablouri murale, pastoforul vine zâmbitor și deschide gratiile. Neofitul înaintează sigur, umilința ia deschis spațiile. -Fiu al pământului, îi spune pastofor, fii bine venit. ai scăpat de capcana abisului fără sfârșit. Acum cu siguranța ta, ai descoperit al înțelepților tron. Doar puțini au reușit, ceilalți cu toții au pierit. Prin galerii spiritul lor se aude ca un zvon, căutând ieșirea din încâlcitul labirint, dar vor rămâne aici pe veci. Numai
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]