26,173 matches
-
situație juridică, astfel încât încălcarea principiului egalității în fața legii nu poate fi reținută. ... 30. În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiție, Curtea reține că accesul la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție. Stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
Decizia nr. 400 din 5 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 3 noiembrie 2004). ... 18. Mai mult, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene, accesul liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi configurat de legiuitor dacă nu este afectată substanța dreptului. În fapt, legiuitorului îi revine obligația pozitivă de a adopta reguli de procedură, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vaszusz Mădălina-Mihaela cu ocazia soluționării unei cauze penale în care aceasta a ridicat excepția nulității absolute a procedeelor probatorii constând în supravegheri tehnice. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că sintagma „de lucrători specializați din cadrul poliției“ este neconstituțională, încălcând prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
a mandatului de supraveghere tehnică să fie realizată de către organe extrajudiciare se încalcă dreptul la un proces echitabil, lipsind garanțiile procesuale pe care numai organele de urmărire penală le pot oferi. Apreciază că în acest caz intervine sancțiunea nulității absolute, organelor extrajudiciare lipsindu-le competența funcțională și cea materială de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică. ... 6. Tribunalul Vrancea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că textul criticat întrunește exigențele de claritate, precizie și
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
menționate, se pot determina înțelesul sintagmei „lucrătorii specializați din cadrul poliției“, precum și persoanele care pot face parte din această categorie, fiind respectate exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea actelor normative. ... 22. În ceea ce privește incidența sancțiunii nulității absolute în cazul punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică de către organe care nu sunt abilitate potrivit legii, Curtea reține că dispozițiile art. 280-282 din Codul de procedură penală reglementează materia nulităților în procesul penal, precum și efectele constatării
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională. Totodată, prin Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1013 din 21 decembrie 2017
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională. ... 23. În acest context, Curtea observă că analiza modalității de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică și stabilirea incidenței nulității absolute în acest caz sunt chestiuni ce intră în competența judecătorului de cameră preliminară sau a instanței judecătorești, după caz, în condițiile legii, Curtea Constituțională neputând analiza aceste aspecte. ... 24. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
art. 16 alin. (9) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 26. Totodată, Curtea subliniază că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant în sensul că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că autorul excepției critică modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate. Încălcarea normelor de competență materială și personală a instanțelor și lipsa procurorului la judecată, când participarea sa este obligatorie, reprezintă cazuri de nulitate absolută ce atrag nulitatea actului. Or, excepția a fost ridicată într-o cauză în care judecătorul de drepturi și libertăți avea obligația să se pronunțe asupra măsurii arestării preventive. Acesta are obligația să se pronunțe doar asupra luării sau respingerii acestei
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Mihai Florin Istrate cu ocazia soluționării unei cauze penale referitoare la revocarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, motivată de faptul că propunerea inițială de arestare preventivă este nelegală și lovită de nulitate absolută deoarece a fost întocmită de un procuror de caz care nu îndeplinea condițiile prevăzute de textul de lege criticat. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, din coroborarea dispozițiilor criticate cu cele ale art. VII din Ordonanța
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației. Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat. (4) Este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului. (5) Prin excepție de la prevederile alin.
LEGE nr. 376 din 23 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263133]
-
în caz contrar realizându-se o ingerință a acestei instanțe în atributele puterilor legislativă și executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție. Astfel, este prerogativa absolută a Parlamentului și a Guvernului de a stabili cadrul legal, modalitatea de aducere la îndeplinire, precum și termenul în care intră în vigoare măsurile financiare sau fiscale adoptate. Totodată, motivele prezentate în susținerea neconstituționalității se încadrează în conceptul de oportunitate
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Europene, respectiv cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului consumatorilor, care se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau nu asumat de consumator la încheierea contractului. ... 12. Se susține că articolul unic pct. 2 și 3 din Legea nr. 52/2020 încalcă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la prezumțiile absolute, ceea ce echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală, întrucât, pe de o parte, dreptul la apărare al profesionistului este complet
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
impreviziune reflectă fluctuații consistente valoric și cu o anumită persistență în timp, la stabilirea cărora legiuitorul a valorificat considerentele Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019. Totodată, opțiunea legiuitorului de a califica cele două cazuri de impreviziune (speciale) drept prezumții absolute este urmare a faptului că acesta a intenționat să transpună legislativ, întocmai, repere furnizate anterior de Curtea Constituțională în jurisprudența sa cu privire la modul în care trebuie înțeleasă sfera de aplicare a impreviziunii speciale din Legea nr. 77/2016. ... 20
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
prin Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021. ... 32. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că se viza în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune (Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragraful 29). Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
731 din 6 noiembrie 2019, precitate), fiind astfel contrar art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. ... 47. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
Asigurări de Sănătate a Municipiului București; întrunirea lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorității membrilor săi ori a managerului institutului și luarea deciziilor în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenți; înaintarea propunerilor privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii institutului; negocierea cu șeful de secție/laborator/serviciu și propunerea spre aprobare managerului a indicatorilor specifici de performanță ai managementului secției/laboratorului/serviciului,care vor fi prevăzuți ca anexă la
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]
-
la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă de timp, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă. Prin urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară. ... 16. Se mai arată că art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Or
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 28. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
731 din 6 noiembrie 2019, precitată), fiind astfel contrar art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. ... 44. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]