11,260 matches
-
curajos” să nu vină s-o scape din stăpânirea zmeului: „Eu am venit de bunăvoie aici, Am șters vatra-mpăienjenită, Am frământat de două ori pământul Și am umplut cuptoarele cu pită Apoi am rupt-o țărănește pe ștergar Să iasă aburi calzi și i-a simțit din depărtări Și-n locul buzduganului vuia ca uraganul Mirosul tras pe cele paișpe nări /.../ ...e atât de simplu și de omenește Să-ncerci odată sa iubești un zmeu!” (Rugă) În orizontul totodată firesc și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Pregătește-te!»!; „Orice suferință îți spune: «Pregătește-te!»!”; „Orice pat de boală îți spune: «Pregătește-te!»!”; „Orice înmormântare îți spune: «Pregătește-te!»!”; „Orice mormânt deschis îți spune: «Pregătește-te!»!”. Concluzia este: „Nu mai întârzia nici o clipă! Viața noastră este un abur care se arată puțin și apoi piere”; - „educarea” fricii: „...lumea noastră a fost marcată de criminalitate și violență. În multe zone nu te simți în siguranță pe străzi nici chiar în timpul zilei. Noaptea, oamenii stau în casele lor cu ușile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
etc.), se astupă și se scutură bine. Apoi, se aruncă conținutul și se spală cu apă. Procedând astfel se folosește concomitent puterea de absorbție a celulei și capacitatea de dizolvare a acizilor sau alcaliilor. Se mai utilizează și curățirea cu aburi, introducând în vasul respectiv vapori de apă timp mai îndelungat. Curățirea creuzetelor de porțelan sau de cuarț se pot face prin fierbere cu acizi tari sau prin topire cu puțin pirosulfat de potasiu. Creuzetele filtrante, ca și cele obișnuite, se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
formează izvoare minerale.Când temperatura acestora este ridicată, uneori până la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale. Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate trei formele de agregare: sub formă de gaz sau vapori de apă ceața, aburii și nori în atmosferă, sub formă lichidă în râuri, mlaștini, lacuri, mări sau oceane și sub formă solidă,zăpada sau gheața. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafața Pamântului, atât lichidă cât și solidă fiind necesară vieții și constituie
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
conțină bacterii patogene. Apa potabila se obține la sate din izvoare și fântâni, iar la oraș din apa râurilor, care trebuie purificată.Purificarea se face în trei feluri:mecanic,chimic și fizic. Apa industrială Se folosește la alimentarea cazanelor cu abur, la răcirea mașinilor, precum și în diverse procese de fabricație.Ea trebuie să îndeplinească anumite condiții de puritate cerute de specificul industriei în care este folosită. Apa dură Conține un procent ridicat de săruri de calciu și de magneziu. Apa dură
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în proteine ușor asimilabile, exploatată puțin deocamdată, mai ales în țările Orientului Îndepărtat. Apa este o sursă inepuizabilă de energie. Bătrâna moară de apă (pe Eufrat s-au descoperit pietre de moară vechi de 12.000-18.000 ani), mașinile cu aburi, termocentralele, hidrocentralele (inclusiv cele care folosesc energia mareelor), centralele termodinamice (al căror principiu de funcționare exploatează diferența de temperatură dintre apele adânci și de suprafață ale oceanului), centralele nucleare - toate se bazează pe existența apei. Apa a fost și este
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
enormă pe care o produseseră știința și industria? Un individ având, să zicem, șaizeci de ani, din Manchester, Anglia, ar fi fost de-a lungul vieții sale martorul revoluției din industria bumbacului și postavurilor, al dezvoltării fabricilor, al folosirii forței aburului și a altor noi mijloace de producție, al progreselor remarcabile din metalurgie și transporturi (mai ales din domeniul feroviar) și al apariției bunurilor de larg consum cu prețuri accesibile. Având În vedere pașii uimitori care se făcuseră În chimie, fizică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
profund i-au acaparat pe intelectualii din aproape Întreg spectrul politic aceste posibilități utopice În elogiul adus progresului tehnic din Manifestul comunist, unde Marx și Engels vorbesc despre „subjugarea forțelor naturii, mașinism, aplicarea chimiei În industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor Întregi continente, fluvii făcute navigabile, populații Întregi ieșite ca din pământ”. De fapt, această făgăduială, devenită plauzibilă grație dezvoltării capitaliste, era, pentru Marx, punctul de plecare al socialismului, care urma să pună pentru prima
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și să constituie o structură urbană unică. Noua ordine urbană imaginată de Le Corbusier urma să fie un „mariaj” liric Între formele carteziene pure și cerințele implacabile ale mașinii. În termenii emfatici caracteristici stilului său, el declara: „În numele vasului cu aburi, al avionului și al automobilului, cerem dreptul la sănătate, logică, Îndrăzneală, armonie și perfecțiune”. Spre deosebire de Parisul existent, care, după părerea lui, semăna cu un „porc spinos” și era „o imagine a infernului dantesc”, orașul său ar fi fost o „entitate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
celebru pentru afirmația următoare: „Comunismul Înseamnă Puterea sovietică plus Electrificarea Întregii țări”. Pentru el și pentru alți adepți ai modernismului extrem, electricitatea reprezenta o atracție aproape mitică, datorată, cred, calităților sale ca formă de energie. Spre deosebire de mecanismele bazate pe puterea aburilor, forța apei și motorul cu combustie internă, electricitatea este silențioasă, precisă și aproape invizibilă. Lenin și alții o considerau o adevărată magie. Din punct de vedere al modernizării vieții rurale, ea reprezenta făgăduiala că, o dată instalate liniile electrice, energia va
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nouă, și anume cea a producției moderne la scară largă. Or, numai electricitatea poate asigura această temelie”. În mare parte, Lenin era atras de electricitate datorită perfecțiunii și preciziei sale matematice. Munca omului și chiar și cea a plugului cu aburi sau a treierătorii erau imperfecte, În vreme ce operațiunile efectuate de mașinile electrice păreau sigure, precise și continue. În plus, trebuie adăugat că electricitatea presupunea și centralizare: ea producea o rețea vizibilă de linii electrice, ce porneau de la o centrală care genera
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
caz, un rău ce trebuie evitat. Colectivizarea În Rusia sovietică „ Nu avem de-a face cu un mecanism, ci cu oameni vii. Nu poți să Îi tot ridici la pătrat până când se ordonează. Înainte, comparam revoluția cu un motor cu aburi, dar acum văd că nu este așa ceva”. Andrei Platonov, Cevengur Colectivizarea agriculturii sovietice a fost un caz-limită, dar ilustrativ de planificare autoritară extrem-modernistă. Ea a reprezentat o transformare fără precedent a vieții și producției agricole, impusă cu toată forța brutală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Un cățel, un purcel și-un băiețel (1947). Pasionat de născocirile tehnicii, experimentând el însuși euforia zborului cu planorul, I. scrie o lucrare de popularizare, De la cal la cal-vapor (1946), care ar vrea să fie „viața romanțată a mașinii cu abur”. Accentele de sarcasm din nuvelele lui I. (Funeralii naționale, 1937, cu o reeditare în 1969 - Noapte de cloroform) sunt emise pe un ton aparent neutru, cumpănit. Ironia secretă colorează satiric o proză unde tocmai falsa distanțare a naratorului imprimă eficiență
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
luni... — Nu puteți să-i trimiteți un mesaj pe pager? Încerc să rămîn calmă. Nu pot să-i trimit mesaj pe pager decît dacă nașteți. Femeia ridică din umeri, sugerîndu-mi că nu e problema ei. O pironesc cu privirea, prin aburii unei mînii crescînde. Am venit aici ca să tranșez situația cu Venetia, și n-am de gînd să las o femeie În cardigan mov să mă oprească. Păi... nasc! mă trezesc spunînd. — SÎnteți În travaliu? mă cîntărește sceptic. Ce, nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iarbă și frunze și o iubire dulce. Iată traseul: așezarea se face În forme (zeii au nevoie de forme pentru a fi cunoscuți); așezarea ca formă e apoi integrată unei așezări În nădejde (formele pulsează și iese din ele un abur tandru de iubire umedă, o iubire cu ochi, o iubire cu piele), o așezare ce devine, de fapt, În punctul de fugă al formelor, al textelor, o aură prevestitoare (verzuie); și În sfârșit vederea ce strălucește. Borges spune undeva: „mi-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a interpretării, a conceptului, a ființării, e de himen. Poți găsi iubirea divină (vezi Cele patru mărturii ale prințului MÎșkin) prin iubirea trupească, dar numai prin prisosul acelui talita kumi: când degetele ating pielea umedă se naște viață, ca un abur ce iese În ființă. Iată aura de care vorbesc. Vă puteți Închipui izbirea a două concepte producând același efect? Pentru că În afară de Lege s-a arătat adevărul. Derrida vorbește de diferanță (ea nu e În discurs, dar face posibile diferențele din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală de curs: Studenții buni, interesați. Ies aburi pe gură când respiri. Nu știu ce să cred. E impresionant ce se Întâmplă, sau e absurd? Trăim ca vitele, dar unii continuă să-și vadă de treabă. Îmi clănțănesc oasele sub palton 5. Marius Oprea Își amintește despre „senzația de frig
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asupra realului. Numele și adevărul țin - grație exclusiv nouă - de Limbaj. Ritul T reprezintă o rebeliune față de limbaj: „din stăpân ce este ni-l facem slugă și instrument; convențional, comod, eficace”; „din Logos, plutind în cerul supraceresc, îl transformăm în abur proferat de gurile noastre”. Se obține astfel „conștiința manipulării libere a cuvintelor, în funcție de - să zicem - comandamentul X pe care ni-l dictează efemerida X-1; ne invadează un perfect sentiment de stăpânire a realului din jur și a sensurilor lui.” Sfetnicul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Ilea, Aurel Marin. În articolul Generația vrea, totuși, ceva, Mihu Dragomir va declara: „Vrem dreptul de a visa”. Cu o pană acidă, tânărul polemizează cu C. Noica, căruia îi reproșează că în numărul unic al revistei „Adsum” „propovăduiește întoarcerea în aburii otrăviți ai misticismului bizantin” ( Și noi suntem de față, 2/1940), iar în articolul Eu cred în Ion Barbu (3/1940), susține că întâlnirea autorului Jocului secund cu mișcarea legionară ar fi întru totul firească. Printre traducerile publicate pot fi
FLAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]
-
din Britania, mai mult de un milion de oameni au navigat spre America, Australia și Noua Zeelandă Într-o scurtă perioada de timp cuprinsă Între anii 1815 și 18408. Schimbarea În regimul energetic de la lemn la cărbune și introducerea mașinii cu aburi În ultima parte a secolului al XVIII-lea au accelerat viteza, fluxul și densitatea activității economice. Revoluția industrială a luat amploare. După aproape zece mii de ani În care societatea s-a bazat pe puterea umană, animală, a vântului sau a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-lea au accelerat viteza, fluxul și densitatea activității economice. Revoluția industrială a luat amploare. După aproape zece mii de ani În care societatea s-a bazat pe puterea umană, animală, a vântului sau a curenților marini pentru a se deplasa, puterea aburului oferea acum un salt calitativ În utilizarea energiei terestre. Timpul necesar pentru călătorii s-a scurtat, iar schimburile umane - atât sociale, cât și comerciale - au fost accelerate. Cu numai câteva sute de ani În urmă, un om obișnuit, izolat În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adresa din Londra, putea nu numai să primească răspuns, dar mai rămânea timp pentru ca o nouă scrisoare de la primul corespondent să fie distribuită Înainte de sfârșitul zilei 9. Modalități de a călători mai rapide, mai ieftine și mai sigure - vapoarele cu aburi și trenurile - au lărgit orizontul spațial al oamenilor mai mult decât În oricare altă perioadă anterioară În istorie. În 1830, un emigrant putea să călătorească cu vaporul din Europa În America, prețul călătoriei fiind de numai două lire sterline 10
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi obținută cu ajutorul clopotelor și clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odată ca „orologiul, nu motorul cu aburi, este mașina-cheie a Epocii Moderne”37. A fost prima mașină automată din istorie, care folosea un mecanism ce „Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea de energie și mișcarea roților dințate 38. La Început, această nouă invenție
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezvoltată În America secolului al XIX-lea și s-a răspândit cu repeziciune În restul lumii, schimbând felul În care oamenii organizau detaliile vieții zilnice. În timp ce oamenii au folosit unelte de mii de ani, tranziția la cărbune și mașina cu aburi În secolul al XIX-lea a deschis noi și enorme oportunități de a manipula spațiul și timpul. Așa cum am menționat pe scurt la Începutul acestui capitol, pentru prima oară, ființele umane au putut să străpungă limitele superioare impuse de ritmurile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
străpungă limitele superioare impuse de ritmurile naturii și să Înceapă să transforme spațiul și timpul Într-o forța productivă din ce În ce mai rapidă În slujba avansului material. Cu toate că europenii - În special englezii și germanii - au introdus rapid tehnologiile bazate pe mașina cu aburi, americanii au fost cei care au creat mecanismul intelectual și conceptual pentru a alinia performanța umană cu ritmul noilor mașini. Eficiența a fost transformată de inginerii americani Într-un set de practici metodologice care, la rândul lor, au devenit un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]