66,867 matches
-
nu trebuie să refuz argumentul proiecției, ci să-l generalizez. Deoarece proiecția se realizează mereu: nu doar în actul de cunoaștere a lui Dumnezeu, dar în orice tip de cunoaștere, chiar și, de exemplu, față de persoana iubită. Puterea imaginației mele acționează mereu, pun totdeauna ceva din mine însumi în obiectul cunoașterii mele, astfel proiectez ceva. Dar întrebarea atunci era: obiectului proiectării mele nu îi corespunde același obiect și în realitate? Este evident că un lucru există nu doar pentru că eu îl
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unui miraculos substitut, care își manifestă acțiunea doar în anumite puncte deosebit de importante ale procesului cosmic și ale vieții mele. Îl înțeleg mai curând ca pe o forță ce creează și perfecționează, dar și ca pe o susținere originară, care acționează constant în interiorul sistemului cosmic condus după lege și caz. Un ghid care guvernează lumea deci, imanent și în același timp transcendent, omniprezent chiar și în casualitate și nenorocire, în deplin respect față de legile naturale și ale libertății mele, cărora El
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Dumnezeu, să întărească credința în el. Nicăieri în Biblie nu se cere credință în miracole, credința că miracolele s-au întâmplat sau că anumite evenimente pot fi definite ca miracole. Mai degrabă se așteaptă o credință în faptul că Dumnezeu acționează în istorie. În acest sens, în calitate de cititor iluminat al Bibliei care nu ia ad litteram miracolele, dar este în măsură să le descifreze, trebuie să pun accentul la locul potrivit: nu este foarte important cutremuratul Muntelui Sinai, ci mesajul legământului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Fiul pe care El l-a trimis în Spiritul Sfânt, Spirit al lui Dumnezeu și Spirit al lui Cristos. Acest spirit schimbă cu ceva viața mea? Da, în măsura în care mă las inspirat de el: îmi transmite noi motivații: de ce trebuie să acționez astfel și nu în alt mod, de ce nici măcar Freud nu cunoștea răspunsul trebuie să fiu onest, indulgent și pe cât posibil bun, chiar și când acest lucru îmi dăunează și mă face să sufăr din cauza răutății și brutalității celorlalți; îmi permite
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
A fi creștin, ca rezumat a șase sute de pagini de reflecții aprofundate, o frază pe care până în prezent, multe decenii după, nu doresc să-i schimb nici un cuvânt: "Urmându-l pe Isus Cristos Omul în lumea de azi poate Trăi, acționa, suferi și muri autentic uman: În fericire și suferință, în viață și moarte, Cu sprijinul lui Dumnezeu și rodnic în a-i ajuta pe ceilalți". Totuși, pentru mine își menține importanța sa această frază din introducerea cărții citate mai sus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creier. Se subînțelege, așadar, că liberul arbitru ne conduce viața de fiecare zi. Și dreptul penal își are originea în această libertate când se vorbește despre vină; în accepțiunea noastră, o acțiune sau o decizie este "liberă" dacă cel care acționează ar fi putut decide și altfel, sau, pur și simplu, s-ar fi putut abține de a acționa în vreu fel. Este vorba despre libertatea "imensă", cea pe care oamenii pot să o păstreze chiar și când sunt în lanțuri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
originea în această libertate când se vorbește despre vină; în accepțiunea noastră, o acțiune sau o decizie este "liberă" dacă cel care acționează ar fi putut decide și altfel, sau, pur și simplu, s-ar fi putut abține de a acționa în vreu fel. Este vorba despre libertatea "imensă", cea pe care oamenii pot să o păstreze chiar și când sunt în lanțuri. Este vorba în mod fundamental de libertatea mea interioară: să nu îmi leg inima de putere, bani, carieră
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental și liturghia sa vor fi depășite. Va fi transformat într-un creștinism cu o mai mare referință spre origini, dar în același timp contemporan, care să poată acționa ușor în noua organizare a politicii și societății și în țările Europei de Est. În general, nu sper într-un sistem sfânt de Biserici, ci în Biserici care să fie din nou mult mai orientate către Evanghelie și deschise nevoilor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
democrației, în paradigma politicii de putere unilaterală bazată pe confruntare, din 2001 până în 2008, anii președinției lui Bush Jr.: în schimbul înțelegerii reciproce, al reconcilierii și integrării (într-un timp spijinită de USA), așa cum se realizează în interiorul Uniunii Europene, s-a acționat printr-un imperialism arogant, megaloman, unilateral și militar. Încă odată este valabil avertismentul: Viața îl pedepsește pe cel ce ajunge prea târziu". Atât politica internațională a lui Bush, costisitoare sub toate aspectele (Afganistan, Irak, Palestina, Iran), cât și politica internă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Comunist). Dar mi-am dat seama curând că se trata despre niște construcții idealiste sau materialiste. În istorie nu există nici o lege asemănătoare legilor naturii. Cursul istoriei nu este determinat de reguli în care se pot deduce principii pentru a acționa în viitor. În anii '50, la Roma, din perspectiva stagnării reformelor, rezultată în urma regimului absolutist al papei Pacelli, Pius al XII-lea, și al epurărilor sale ideologice, se putea cădea chiar în defetism. Alegerea unui Pius al XIII-lea ar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
alteori fericit nu se desfășoară conform regulilor logice sau dezvoltărilor economice. Diferit de cum se întâmplă în natură, aici nu guvernează doar procesele obligatorii și regularitatea. Istoria nu este previzibilă, lucru confirmat de experiența mea de zeci de ani. Personalitățile importante, acționând în acord cu altele, pot totdeauna exercita o influență determinantă asupra cursului ei. Plecând de la o situație disperată mă gândesc de exemplu la Churchill sau De Gaulle -, sunt capabili să piardă bătălii, dar să câștige războiul. Pot să piară de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate de moștenirea genetică. Înfățișarea fizică este determinată genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constatat faptul că acuzele formulate împotriva lui Șerboianu au fost doar zvonuri lansate de către Lăzurică (referitor la dorința acestuia de a-i converti la greco-catolici pe țigani), însă Direcția Generală a Poliției le-au considerat ca fiind reale si a acționat împotriva inițiativei lui Șerboianu 61. Întrebarea care se pune este de ce anume forurile superioare ale Bisericii Ortodoxe Române l-au preferat pe Lăzurică și nu pe Șerboianu în acțiunile lor printre țiganii vremii. Conform lui Petre Matei 62 a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
față de Șerboianu explică faptul că în 1934 Patriarhia Ortodoxă ceruse Ministerului de Interne să nu acorde personalitate juridică asociației pe care o crease. Disensiunile între Lăzurică și Șerboianu s-au aplanat în timp și îi vom regăsi pe cei doi acționând împreună în jurul anului 1937. Petre Matei 63 a oferit o explicație coerentă acestui fapt arătând că apropierea alegerilor în aceea vreme a determinat ca partidele politice să fie interesate de posibilele voturi dinspre această etnie. Prin urmare, Șerboianu și Lăzurică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sa de a arăta și exhiba, adică fenomenalitatea însăși. Este cât se poate de remarcabil faptul că în filozofiile care au pretins a respinge conceptele de conștiință sau de subiectivitate (sau în gândirea antică, care nu utiliza încă aceste concepte), acționează în mod tainic aceleași presupoziții. A ști înseamnă întotdeauna a vedea; a vedea înseamnă a vedea ceea ce este văzut; ceea ce este văzut este ceea ce se află acolo, în fața noastră, ceea ce este pus dinainte, este obiectul. Tocmai în măsura în care este pus dinainte
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
totdeauna distanța obiectivității, astfel că s-ar afla în incapacitatea de a i se alătura vreodată. În măsura în care mișcarea mâinilor este considerată ca fiind ceva obiectiv, și atâta vreme cât este astfel, posibilitatea pentru cel care o contemplă asemenea unui obiect de a acționa asupra sa și în primul rând de a o declanșa apare ca misterioasă și ține de domeniul magiei. Și numai pătrunzând în viață, recunoscând în ea esența care exclude din sine orice exterioritate deoarece exclude din sine orice raportare la
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o guvernează: aceste legi nu sunt legile conștiinței, nu sunt legile teoretice legate de modul în care ne reprezentăm lucrurile și le gândim, ci sunt legi practice, legile vieții. Ca atare, găsindu-și originea în subiectivitate, ele se prezintă și acționează sub formă de necesități, în sensul pe care îl vom atribui acestui cuvânt, cu condiția ca zisele necesități să fie, tocmai, înțelese pornind de la esența vieții, ca dictate și dorite de această esență. Astfel, necesitatea și munca sunt două modalități
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și sofisticate, a căror dezvoltare nu cunoaște cu toate acestea alte stimulări și alte legi în afara ei înseși, producându-se astfel ca o autodezvoltare. Autodezvoltarea unei rețele de procese întemeiate pe cunoașterea teoretică a științei dar lăsate de capul lor, acționând de la sine și pentru sine, reacționând prin urmare asupra cunoașterii, suscitând-o și provocând-o, ca adevărată cauză a sa în ultimă instanță, în loc să se lase determinate de ea, iată care este esența tehnicii moderne. Care dintre cele două concepții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în loc de a trăi desfășurarea interioară a corpului organic în tensiunea subiectivă a Corpului original ni s-a năzărit să o reprezentăm. Trebuia atunci înțeles în ce fel o determinare subiectivă poate modifica o stare naturală, în ce fel "sufletul" poate acționa asupra "corpului". Problemă cu atât mai imposibil de soluționat cu cât, în deplasarea sa de la o dimensiune a ființei unde acțiunea se produce ca simplă punere în operă a sa la o alta, la sfera "obiectivității" unde nici o acțiune nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
univers economic dat dinainte în apariția acestuia și a instalării sale în ființă nu este singura sau hotărâtoarea revoluție venită să submineze Corproprierea care definește condiția originară a oamenilor pe pământ și astfel istoria acestora; ea doar a pregătit-o, acționând drept cauză a sa, iar nu ca veritabila sa esență. Accelerarea frenetică a producției ca producție economică suscită din rațiuni economice (necesitatea de a menține rata profitului și mai cu seamă pe aceea a plusvalorii) inventarea și proliferarea unor mijloace
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
esența în viață și în Corproprierea originară a naturii, cum se face atunci că tehnica modernă, adică informarea și transformarea lumii de către știință, este încă de conceput? Cum ar putea cunoașterea științei, adică o pură perspectivă teoretică, fi susceptibilă a "acționa" asupra proceselor obiective ale naturii devenite dispozitivele instrumentale ale industriei și ale mașinăriilor în general? A fost deja recunoscută problema insolubilă a legăturii dintre "suflet", redus la această perspectivă teoretică, și "corp", perceput ca o stare naturală și ca un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
muncii vii nu înseamnă nimic altceva decât următorul lucru: ca și în cazul științei pure, transformarea lumii presupune un prim acces la procesele obiective care sunt în mod identic cele ale naturii și ale tehnicii și posibilitatea principială de a acționa asupra lor. Accesul și capacitatea de acțiune sunt, la drept vorbind, unul și același lucru: ele consistă deopotrivă în Corpropriere. Faptul că punerea în operă a acesteia a muncii vii este redusă la aproape nimic, înseamnă: tot ceea ce făcea omul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
aproape nimic, înseamnă: tot ceea ce făcea omul face de acum înainte robotul. Doar că robotul nu "face" nimic, el nefiind decât declanșarea și funcționarea unui mecanism. Singura acțiune reală care subzistă acțiunea care consistă în faptul de a simți că acționează și de a se epuiza în acesta este actul de a apăsa un buton de comandă. Încă de la începutul erei industriale și ca simplu efect al înlocuirii progresive a "forței de muncă" cu energiile naturale, era posibilă prefigurarea reducerii activității
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
asemenea ca autotransformare a vieții și, astfel, ca o acțiune a acesteia asupra ei înseși, este așadar într-un cu totul alt sens. Viața, în primul rând, iar nu un proces altul decât ea, un proces obiectiv, este cea care acționează, iar această acțiune nu este o acțiune exterioară, ea nu se îndreaptă asupra lumii și nu-și are efectul în aceasta, este o acțiune în afara lumii și, în felul acesta, "asupra" vieții, adică în ea, autotransformare a sa, tocmai, ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
neputinței sale, sentimentul Sinelui ca imposibilitate principială de a scăpa de sine, care sentiment culminează în cele din urmă și se transformă în angoasă. Trebuie să privim hiperdezvoltarea științei moderne ca pe una dintre încercările majore prin care umanitatea a acționat pentru a fugi de angoasa sa. Nu este straniu, dacă viața este în esență încercarea de sine și simțirea de sine a unei pure subiectivități, a vedea născându-se în ea o intentio socotită constitutivă a cunoașterii și care consistă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]