9,323 matches
-
germanice, între ei longobarzii ce se așează, pe la 500, în Câmpia pannonică și devin vecini ai gepizilor. La începutul secolului al VI-lea, cele două grupuri etnice germanice, gepizii și longobarzii, cooperează împotriva Imperiului. Dar, ulterior, rivalitatea gepizi-longobarzi s-a accentuat: pentru a-și asigura superioritatea militară, longobarzii s-au aliat cu avarii, popor nomad asiatic. Ca urmare a războiului izbucnit, gepizii sunt înfrânți, în 567, de coaliția celor două etnii, ce au ocupat întreg teritoriul stăpânit anterior gepizi, iar longobarzii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atingând în final linia Dunării de Jos. La îndemnurile bizantinilor, avarii au organizat o campanie, eșuată, împotriva regelui franc Sigibert I, pe Elba. În anul 563, o nouă delegație avară sosită la Constantinopol a repetat cererile mai vechi și a accentuat puterea militară pe care o dețineau. Abia acum s-a ajuns la o înțelegere cu împăratul Justinian (527-565), care le-a oferit subsidii și o parte a provinciei romane, Panonia Secunda, aflată între Sava și Dunăre, teritoriu disputat de bizantini
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a statului (țaratului) bulgar până la instalarea ungurilor și a pecenegilor în aceste teritorii.3 Situația socio-demografică a teritoriului (arealului) românesc, în această perioadă, se caracterizează printr-o mai mare stabilitate a așezărilor și o creștere a lor, care se va accentua în perioada următoare. Aceasta este consecința dezvoltării economice, a relativei stabilități politice și militare, marcată și de revenirea Imperiului (Bizanțului) la Dunăre, în a doua jumătate a secolului al X-lea, care a favorizat elementul etnic autohton (românii) și asimilarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
374, inegalitatea de avere exista încă de atunci-sfârșitul secolului al IV-lea, în sânul obștei sătești din nord-estul Munteniei. Consolidarea proprietății private (individuale), inclusiv a proprietății funciare sub forma posesiunilor din vatra satului, rezultate din defrișări și desțeleniri individuale, se accentuează. Statutul politic impus de migratori a dus la schimbări în sânul obștei. Astfel, funcția de conducere îndeplinită în cadrul obștei devenea tot mai mult, în aceste secole, o funcție socială individualizată. Diferitele atribuții avute în obște, sociale, juridice și militare-inclusiv reglementarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar după 275 (retragerea romană), au devenit singurele forme de organizare social-politică ale autohtonilor pentru următoarele secole. Actul patristic din 374 menționează existența obștii sătești autohtone, adunarea și sfatul ales dintre "oamenii buni și bătrâni". Pe măsură ce diferențierea socială s-a accentuat, iar pământurile arabile devin ereditare în aceeași familie, funcția social-politică e însușită de un singur om-de la sfatul (organism colectiv), în secolele VI-VII, funcția în obște se individualizează: jupani, cnezi, voievozi (duci), principi, reguli, primores, proceres, în terminologia documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de biserică, un adevărat Clovis al Ungariei. Trebuie să precizăm că, încă sub domnia tatălui său, Geza I (970-997), și la îndemnul soției lui, Șarolta, au venit în țara ungurească misionaari și predicatori din apus. Misiunea latină, catolică, s-a accentuat sub urmașul și fiul său, Vaik, care a primit botezul, împreună cu părinții săi, sub numele de Ștefan (997-1038), în preajma anului 1000. Apoi, în răstimpul a patru ani, începând de sus, de la aristocrație, și până jos, la mulțimea de rând, întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latina populară din care provine? Latina și-a pierdut unitatea, după secolul al IV-lea, odată cu destrămarea Imperiului, când s-a fărâmițat în mai multe limbi. Latina populară din regiunile dunărene a început, prin secolul al V-lea, să-și accentueze trăsăturile proprii, evoluând independent. Acest proces a continuat câteva secole și se admite că, în secolele VII-VIII, latina cedează locul limbilor romanice (neolatine). Elementele vechi slave, care pătrund după secolul al VII-lea, nu suferă transformări, de unde rezultă că limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mod pașnic sau prin forță, iar cele două grupări din sudul Transilvaniei, din zona Brașov și Sf. Gheorghe s-au unit teritorial, în secolul al XII-lea, într-o formațiune nouă, Țara Bârsei.24 În interiorul acestor structuri politico-teritoriale, feudalizarea se accentuează alegerea conducătorilor de obști și uniuni de obști, din perioada anterioară (secolele VII-X), este înlocuită, treptat dar nestăvilit, prin succesiunea ereditară. Acea alegere tradițională a conducătorului politic al obștii (cneaz sau jude), care dăinuise timp de secole și care era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În vremea domniei lui Asan Borilă (1207-1218), nepotul său, statul de la Târnovo a continuat să fie sprijinit de cumanii din nordul Dunării, dar a cunoscut un regres. Urmașii n-aveau personalitatea lui Kaloian. În acești ani, după 1207, s-au accentuat tendințele particulariste ale marilor feudali bulgari și români, susținuți de forțe politice externe. La slăbirea statului Asăneștilor au contribuit și măsurile de persecuție ale lui Borilă împotriva bogomililor. În același timp, după moartea lui Ioniță, se constată o reducere a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
La slăbirea statului Asăneștilor au contribuit și măsurile de persecuție ale lui Borilă împotriva bogomililor. În același timp, după moartea lui Ioniță, se constată o reducere a rolului elementului valah (românesc) în organizarea și conducerea statului, fenomen ce se va accentua în anii următori. În anii 1210-1216, la Vidin, a avut loc o conjurație a boierilor împotriva lui Asan Borilă, care a apelat la regele ungar Andrei II (vezi expediția comitelui Ioachim de Sibiu). Ulterior, în 1213, prin căsătoria fiicei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nobilimii se convertește în forță politică. Funcția juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată, nobilimea devine corp politic, asociat la exercițiul puterii. Afirmarea autonomă a voievodatului Transilvaniei se va accentua în anii următori și adunarea stării nobiliare se transformă în instituție permanentă, prin care nobilimea participă la conducerea politică a voievodatului. În acest fel, corpul nobilimii Transilvaniei ("universitas nobilium"), stare privilegiată în secolul al XIII-lea, devine stare politică. Consacrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Sibiu a fost trimis în fruntea oastei la Vidin, căpeteniile cumane din Câmpia munteană s-au opus pătrunderii de forțe militare străine în teritoriile aflate sub dominația lor politică. Migrarea spre apus a turanicilor, în jurul lui 1220, s-a accentuat când stepele kirghize din vecinătatea răsăriteană a triburilor cumane au fost atacate de șahul Horezmului. Înfrângerile suferite de cumani erau doar începutul apusului puterii lor: în 1221, mongolii au pătruns la nord de Caucaz, în teritoriile deținute de slavi și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și est de Carpați și la înlocuirea acesteia cu dependența de regatul ungar. După 1212, presiunea Ungariei asupra statului de la Târnovo a sporit considerabil, iar slăbirea și apoi subordonarea Cumaniei apusene, adică a Munteniei și sud-vestului Moldovei, regatului ungar, a accentuat și mai mult această presiune. Între 1211-1213, o oaste a regatului ungar alcătuită din sași, români, secui și pecenegi a înaintat în direcția Vidinului, în sprijinul lui Asan Borilă, convertit la alianța cu puterile catolice. În urma presiunii și schimbării orientării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sa, oferindu-i puternicului emir de soție o fiică naturală a sa. Apoi, Nogai, instigat de bizantini, s-a amestecat frecvent în luptele pentru tron din Bulgaria, dintre Constantin Tich, Ivailo, Ioan Asan III și George Terter I, ceea ce a accentuat dependența Bulgariei față de mongoli.12 Teritoriile din nordul Dunării de Jos au dobândit, spre sfârșitul secolului al XIII-lea, o importanță strategică deosebită, căci pe-aici se stabilea legătura între regiunile nord-pontice ale Hoardei și cele dependente de ea din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
estul Munteniei, în nord-vestul și centrul Olteniei, în zona Vâlcei, în triunghiul Curtea de Argeș-Câmpulung-Pitești, în zona Bucureștilor, apoi Slatina, Ploiești, Târgoviște, Buzău, Râmnicul Sărat, Turnu Severin, Craiova, Enisala, Păcuiul lui Soare. În secolul al XIV-lea, creșterea demografică se accentuează. După stingerea ultimei amenințări nomade (mongolii), potențialul uman subcarpatic s-a refăcut, perioada de liniște și stabilitate care a urmat după 1241 a dus la o sensibilă creștere demografică. Conform istoricilor, numărul satelor la sud de Carpați era, la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
organizarea noului stat Moldova. Dim. Onciul aprecia că "nici un mit în istorie nu este fără miez istoric". Ipoteza că Dragoș și Sas au fost simpli căpitani regali în slujba Angevinilor și excluderea lor din rândurile voievozilor Moldovei este inacceptabilă. Iorga accentuează că țara (autoritatea) întemeiată la est de Carpați nu este, la început, decât o "marcă", ținut de graniță și de strajă: "Moldova lui Dragoș nu era decât un fel de feudă militară regală" (Histoire des Roumains, II, p. 245). Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moralist, psiholog și filosof, C. nu a ajuns. În schimb, sociolog - da. Părăsind voluptățile autonarative și lirismul rafinat al reflecției morale, criticul literar de direcție și întâmpinare de la „Vatra” (foarte preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii, înglobând teorii estice și occidentale, de stânga și de dreapta. Cartea Serii și grupuri (1981) făcea o breșă serioasă la vremea apariției în rândul comentatorilor literari tocmai prin ambiția de a inventaria nu atât figuri, cât fenomene
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
În schimb, cu siguranță nu puteți fi cel mai eficient manager dacă nu sunteți o persoană care întărește pozitiv. Relațiile sunt piatra de temelie pe care se sprijină recompensele și recunoașterea. Odată ce ați clădit această bază, recompensele și recunoașterea vor accentua alte forme de întărire. Dacă nu, vă veți cheltui banii și timpul încercând să cumpărați performanță discreționară. 19. Compensația și aprecierea performanței Compensația și aprecierea performanței sunt două dintre cele mai discutate aspecte ale vieții corporatiste. Din păcate, cele mai multe discuții
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Recompensele vin pentru că le merităm, nu datorită șansei. Decât să ne zbatem fără speranță în ghearele sorții, mai bine facem ceva ca să venim în sprijinul nostru. Puteți reduce stresul la locul de muncă prin simpla creștere a întăririi pozitive. Puteți accentua sentimentul de siguranță lăsând oamenii să înțeleagă prin vorbe și fapte că vor fi stimulați și pedepsiți. Beneficiile organizaționale de pe urma unui nivel de stres scăzut, a unui loc de muncă sigur sunt bine documentate. Regula de aur. Când întărirea pozitivă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
americane. În realitate, diferența dată de demarcația dintre diversificarea de tip conglomerat și diversificarea de tip concentric este discutabilă și se bazează pe elemente convenționale, mai degrabă decât pe elemente ce creează diferențieri obiective și semnificative. Drept urmare, acest efect a accentuat și tendința organizațiilor de a realiza combinații externe, de tipul alianțelor sau fuziunilor. În practică, formele în care s-a concretizat mișcarea de fructificare a economiei de scop au fost deosebit de variate și ingenioase, cu efecte de diminuare a costurilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
scopuri, cu o exprimare ce arată o claritate în scădere, de la problema proprietății la cea a satisfacției asociate întreprinderii, sugerează și că există o diversitate de elemente motivaționale care propulsează activitatea unei firme și, mai general, a unei organizații. Diversitatea accentuează dilemele legate de raționalitatea managementului organizațiilor și, implicit, problema predictibilității managementului și a comportamentului organizațiilor, ca entități centrate pe un actor unic (o abordare simplificatoare!). Dat fiind că o tratare modernă a organizației presupune o configurație a stakeholderilor în care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
raportarea la timp este o caracteristică inclusă în cea care face referire la măsurabilitate. Se desprinde, în acest mod, concluzia că există o „intercondiționare” a caracteristicilor, astfel încât obiectivul să devină un instrument operațional de management. Acest mod de corelare este accentuat dacă se optează pentru managementul prin obiective. Pe baza caracteristicilor enunțate se poate realiza o primă formă de clasificare a obiectivelor, însă aceasta ar avea o formă banală pentru marea majoritate a caracteristicilor. Apartenența sau nonapartenența la grupa de obiective
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
un sens mai larg, ceea ce a sugerat de fapt Drucker, trebuie avute în vedere toate ariile de performanță. Nu se pot forța performanțele legate de profitabilitate, fără să fie afectate cele de imagine sau responsabilitate socială și viceversa. Deși strategia accentuează rolul obiectivelor pe termen lung, cele pe termen scurt se constituie în etape sine qua non. Un obiectiv legat de supraviețuirea imediată trebuie realizat înaintea celorlalte. Pe de altă parte, o orientare strictă spre obiective pe termen scurt, de altfel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de organizații, cum ar fi IMM-urile sau organizațiile publice, caracterizate, de regulă, printr-o temporizare a preluării tehnicilor prea tranșante ale junglei concurențiale a marilor firme. Efectul secundar nedorit al acestei popularități este apariția unor scheme de utilizare care accentuează partea formală și subiectivă. O astfel de abordare formală generează semnale mulțumitoare, în detrimentul unei analize obiective cu efecte mobilizatoare pentru realizarea unei îmbunătățiri reale. O scurtă istorie a metodei marchează acumularea treptată de „substanță” și dobândirea unei notorietăți printre practicieni
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
să ajute compania să-și îmbunătățească performanța și să se păstreze un avantaj concurențial”. Cele trei formulări (în mod evident, mai există încă multe altele) arată o adaptare la standardele academice, dar și o reflectare a practicii curente, astfel încât se accentuează caracterul generalizant al modului de comparare și al demersului de îmbunătățire a avantajului concurențial. Pe baza acestor definiții se poate sesiza imediat și tipologia de bază a acestei tehnici de comparare, tipologie ce rezultă prin elementele de referință și cadrul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]