3,948 matches
-
inima poporului"35. Misiunea socială a artei și literaturii era reiterată și în documentele Congresului al X-lea, Ceaușescu reproșând apariția unor opere care se îndepărtaseră de "miezul problemelor politice". Partidul înțelegea să respecte libertatea de creație, dar numai în "accepțiunea filosofică pe care marxismul o dă necesității istorice înțelese"36. Direcțiile trasate de cele două congrese ale partidului au fost considerate pe parcursul regimului Ceaușescu programele culturale care au reglat mecanismul colaborării cu intelectualitatea. Spre deosebire de Gheorghiu-Dej, Ceaușescu, în dorința de a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a restrâns înțelesurile, astfel încât acestea să dea contur doar acelor realități care să servească punerii în practică idealului imaginat de părinții fondatori ai comunismului. Fără a modifica dicționarele, regimul a creat, mutatis mutandis, o nouvorbă 49 prin îngustarea artificială a accepțiunilor unor cuvinte. Astfel, deși libertate - de expresie, de gândire, de conștiință, de manifestare - sau demnitate umane erau concepte larg folosite de regimul comunist, ele erau acceptate doar în măsura în care nu erau folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste și a intereselor celor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de scriitorul Albert Camus, continuată de filosoful politic Raymond Aron, de sociologul american Daniel Bell și ajungând, în contemporaneitate, la teoreticianul politic Francis Fukuyama 14. Iată, însă, că ideologia a supraviețuit, după cum au rămas valabile, încă și astăzi, variatele sale accepțiuni semantice. Dintre acestea se detașează, totuși, cea de sorginte marxistă, chiar intelectuali a căror principală preocupare este critica marxismului ori a efectelor aplicării acestuia în practica politică fiind prizonierii "capcanei lui Marx". Această situare nu-i face, desigur, marxiști, dar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un sens larg și un sens restrâns, al noțiunii de instituție de stat. În sens larg, noțiunea ar acoperi "toate acele entități care desfășoară una sau alta din formele fundamentale ale activității de stat, cu caracter neeconomic"46. În această accepțiune, noțiunea de instituții de stat ar include și organele puterii, administrației, justiției, procuraturii. În sens restrâns, noțiunea desemnează mai ales o activitate social-culturală cu caracter neeconomic, finanțată de bugetul statului (școlile, teatrul, cinematograful, unități sanitare, activități sportive). Dominant în literatură
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
au ca obiect translația proprietății sau a unui alt drept real, proprietatea sau alt drept real se transmite prin efectul consimțământului părților". Ceea ce rămâne ulterior este numai o obligație de predare materială a lucrului. Această regulă cunoaște unele atenuări în accepțiunea noului Cod civil. Articolul 1650 din codul menționat definește vânzarea ca fiind "acel contract prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului, proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
energia de orice fel (în măsura în care acestea pot fi obiecte de drepturi și obligații patrimoniale)144. În sens larg (lato-sensu), noțiunea de bun desemnează atât valorile economice menționate mai sus, cât și drepturile patrimoniale și acțiunile privitoare la bunuri (privite în accepțiunea restrânsă a noțiunii). Sensul larg al termenului rezultă, de exemplu, din conținutul articolelor 461-474 ale vechiului Cod civil, care se referă la clasificarea bunurilor în mobile și imobile. Orice valoare economică apare ca un bun (în sensul dreptului civil) dacă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din Codul menționat. Există și cazuri în care, în cuprinsul aceleași dispoziții legale, termenul de act este utilizat cu ambele semnificații. Articolul 689 din Codul civil de la 1864, referindu-se la acceptarea succesiunii folosește termenul de act în dubla sa accepțiune, precizând că "Acceptarea poate fi expresă sau tacită. Este expresă, când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat, este tacită când eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
limite, întrucât nu acoperă toate situațiile în care voința juridică poate fi viciată prin violență. Chiar susținătorii acestei opinii recunosc faptul că există o violență ori o constrângere fizică (vis) și o alta psihică-morală (metus). În cea de a doua accepțiune, termenul de violență are un înțeles mai larg ce vizează orice presiune anormală și nedreaptă ce se exercită asupra voinței unei persoane, cu scopul de a o determina să facă un act juridic sau să consimtă la încheierea acestuia 232
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
violență are un înțeles mai larg ce vizează orice presiune anormală și nedreaptă ce se exercită asupra voinței unei persoane, cu scopul de a o determina să facă un act juridic sau să consimtă la încheierea acestuia 232. În această accepțiune violența desemnează "presiunea exercitată nu numai sub forma brutalității fizice, ci și a celei morale (psihice)"233. Sintetizând definițiile amintite mai sus putem defini violența viciu de consimțământ, ca o constrângere fizică 234 sau morală 235 exercitată asupra unei persoane
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
contravin legii); ineficacitatea actului juridic lovit de nulitate trebuie analizată în raport de data încheierii acestuia, de legile care guvernează în acel moment condițiile de fond și de formă. Mai rar, noțiunea de nulitate apare și într-o a doua accepțiune ce desemnează instituția juridică având acest nume, adică totalitatea normelor juridice care o reglementează. Aceste norme apar în Codul civil 303, în cuprinsul unor texte din cadrul diferitelor materii care reglementează nulitatea precum și în alte izvoare de drept 304. În timp
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
art. 1191 și următoarele). După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, regimul probațiunii actului juridic civil intră sub incidența acestuia. Sub aspect conceptual trebuie reținut un sens larg și un sens restrâns al noțiunii de probă. În accepțiunea largă (generală), noțiunea de probă este utilizată pentru a desemna operațiunea de prezentare în fața justiției a mijloacelor de convingere prin care se stabilește existența unui fapt juridic pe care se întemeiază un drept sau o apărare. În acest sens, noțiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acest sens, noțiunea de probă se confundă cu aceea de probațiune judiciară, prin care se înțelege stabilirea în fața organelor jurisdicționale competente a existenței actelor sau faptelor juridice din care rezultă drepturi și obligații în conformitate cu regulile prevăzute de lege. În această accepțiune, "a proba" sau "a dovedi", înseamnă a stabili realitatea unei afirmații, a demonstra că ea corespunde adevărului 367. Într-un al doilea sens, mai restrâns, noțiunea de probă este utilizată pentru a desemna mijlocul stabilit de lege prin care se
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
descoperi ceea ce, tradițional, e inaccesibil pentru că poartă pecetea absurdității. Demersul este unul iconoclast. Contrastele sunt cele care pun în evidență tragismul reflectat de lirica acestui poet. Lumea este lipsită de valori, de idealuri, de sacralitate (aceasta din urmă înțeleasă în accepțiunea tradițională, imagine arhetipală a absolutului devenită acum "paradis în destrămare"). Constrângerile, mizeria proiectate și în universul poetic conduc la imagini stranii, uneori grotești, care ies din tiparele "poeziei cuminți". Într-un astfel de context, afirmarea libertății capătă aspectul nebuniei (""Nebunilor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fragmente din lumea reală" ("fragmente de peisaj, schițe de gesturi și acțiuni, contururi de oameni, materii reziduale, resturi") care însă nu o mai reconstituie odată ce se încearcă potrivirea lor. "Le leagă doar tonul, modulația sau (...) emoția artistică (dar într-o accepțiune cu totul impersonală)"257. Din astfel de fragmente pare a se recontitui o realitate aparte și la Geo Dumitrescu: "Mă uit printre gratii - unde e afară/ și unde înăuntru?/ Cu cât mai greu e-acolo/ mișcarea-n cerc în jurul unui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe care le-a întîmpinat la traducerea romanului Bel-Ami de Maupassant, Ibrăileanu scria în 1896: „Dar limba noastră e lipsită de o mulțime de cuvinte pentru noțiuni generale. Noi n-avem cuvînt pentru noțiunea materie”1). „Materie”, care are multiple accepțiuni, provine din latină și italiană. Figurează în Biblia de la 1688 („Iată puțin foc, cît de mare materie aprinde!”)2), în Antim Ivireanul („Dumnezeu cel făr’ de materie să se facă om cu materie”)3), în cîteva locuri din Istoria ieroglifică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
posibilitatea de contrabalansare în cazul unei dezechilibrări a balanței forțelor convenționale; posibilitatea unor acțiuni într-un război desfășurat la scară largă; oferă prestigiu, calitatea de putere nucleară și, implicit, avantajele ce decurg din această postură în cazul unor negocieri. În conformitate cu accepțiunea militară a SUA, descurajarea (deterrence) reprezintă prevenirea acțiunii prin frica de consecințe; este o stare a minții determinată de existența amenințării credibile a unei inacceptabile contra-acțiuni67. Descurajarea poate fi considerată un concept dual: pe de o parte, este clar un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puțin relevante 73. Sunt contestate definițiile tradiționale ale puterii și structurii în termeni militari, teorii care nu iau în considerare și schimbările unei lumi caracterizate prin comunicații globale și relații transnaționale, unei lumi multipolare din punct de vedere economic. În accepțiune liberală, viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
teorie în relațiile internaționale în ultimii ani, elemente constructiviste fiind prezente anterior, în lucrările lui Karl Deutsch, Ernst Hass, Peter Berger, Thomas Luckmann, Emanuel Adler, Richard Ashley etc.110. Constructivismul nu consideră că lumea în sine este fundamental diferită de accepțiunea realistă, idealistă sau marxistă, diferă, în schimb, mecanismul necesar înțelegerii ei. Politica internațională este abordată dintr-o perspectivă socio-culturală, cu accent pe distribuția ideilor în sistem, rolul identității în definirea interesului național, al acțiunilor de politică externă. Constructivismul studiază modul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la sistem, toate speculațiile potrivit cărora Rusia ar propune noi linii de demarcație în Europa nefiind simple speculații, ci speculații periculoase 441. Cooperarea în ceea ce privește scutul antirachetă rămâne neclară, NATO vizând interacțiunea în domeniu, iar Rusia, un sistem comun. În această accepțiune, o apărarea antirachetă eficientă, capabilă să facă față chiar mai multor potențiali adversari, nu poate fi realizată decât prin crearea unui sistem european, unificat, ceea ce, din punct de vedere operațional și organizațional, (...) este imposibil fără participarea Federației Ruse. Iar, dacă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
În cadrul terminologiei științelor economice, nu toate lucrurile sunt bine puse la punct, poate Într-o oarecare măsură și În alte discipline, ceea ce pare normal pentru că limba română, fiind o limbă vie, Își Îmbogățește În mod necontenit fondul de cuvinte. Însă accepțiunea pe care o acordăm fiecărui termen În parte trebuie să fie corectă, deoarece apreciem că În cazul de față este vorba de ceva mai mult decît o diferență de ordin semantic. Dacă așezăm În prim plan contextul În care folosim
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai științifice la problemele menționate, aceeași Întrebare a fost adresată unui număr mare de cadre didactice universitare și cercetători științifici din Iași (geografi, economiști, agronomi, lingviști, sociologi, geologi) ale căror răspunsuri au fost iarăși diferite, respectiv, fie de a da accepțiunea actuală a termenilor și de a aborda problema În funcție de context, alții de a respecta sensul de bază al cuvintelor. Acest aspect ne-a Întărit mai mult convingerea de a prelua definițiile din unele dicționare și a surprinde sensurile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În ressource și care constituie rădăcina de bază a cuvîntului din limba română, ceea ce Înseamnă bogății. CÎt privește termenul de sursă, el provine din latinescul „sursa” care Înseamnă izvor, sursă, un punct de pornire. O altă caracteristică este redată de accepțiunea foarte largă pe care o pot căpăta acești termeni În funcție de disciplina la care se referă. Astfel, potențialul poate fi: economic, uman, de creștere, propagandă, hidroenergetic, de război, cunoscut, necunoscut, potențial informațional, științific, tehnic, organizatoric, de producție, al pieței etc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
solice, subsolice, minerale (metalifere, nemetalifere, neregenerabile, neconsumabile, valorificabile, nevalorificabile etc.), economice, hidrotehnice, ale forței, de muncă, informaționale, financiare etc., iar sursele: de apă, energie, documentare, de finanțare, de aprovizionare, de forță de muncă ș.a. Deși există legături strânse Între aceste accepțiuni, totuși ele se definesc În mod diferit. Așa se și explică faptul prin care atunci cînd vorbim de potențialul economic al unei localități, zone sau țări, avem În vedere anumiți indicatori de exprimare, iar cînd ne referim la potențialul hidroenergetic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
țări, avem În vedere anumiți indicatori de exprimare, iar cînd ne referim la potențialul hidroenergetic, de pildă, avem În vedere cu totul alți indicatori. La fel se pune problema și În cazul resurselor, În care cele minerale capătă o anumită accepțiune, alta prin comparație de pildă cu cea a forței de muncă. 2.1.2. Ce spun dicționarele? În Încercarea noastră de a sesiza sensurile cele mai exacte ale celor trei temeni puși În discuție s-a considerat oportună acțiunea de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Încercarea noastră de a sesiza sensurile cele mai exacte ale celor trei temeni puși În discuție s-a considerat oportună acțiunea de consultare a unor dicționare românești și străine, reținînd atît sensul de adjectiv, de substantiv, figurat etc. Prezintă interes accepțiunea pe care „Dicționarul explicativ al limbii române” o acordă acestor termeni. Astfel, potențialul ar fi ceva „care are În sine toate condițiile esențiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există În mod virtual” sau „care prezintă o acțiune posibilă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]