415,373 matches
-
afară aduce avantajul unei priviri exterioare, neconstrânse de nimic, neobligate să respecte pe cineva anume din România... Dacă aș spune că cutare artist nu e bun, ar fi formidabil, pentru că ar exista o scuză: "știți, noi am fi fost de acord, dar dacă francezul ăsta nu vrea..." E foarte comod să lucrezi așa, în doi, și reușești să faci lucruri solide și importante. Poți face, în felul acesta, istorie, și nu doar niște asamblări de lucruri. Trebuie să faci istorie... Știți
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
și inteligenți", cum îi recomanda unul dintre realizatorii spectacolului. Ei fac dovada acestor calități: după săptămîni de muncă, și-au însușit ideile și sentimentele unui scenariu simplu ca epică, dar complicat în adevărurile lui. Ei cîntă și se mișcă în acord între ei și în acord cu ceea ce au de comunicat. Trecerea de la o limbă la alta (puținul text este vorbit în română, idiș și engleză) se face firesc și natural. Scenariul spectacolului solicită performanța de grup, nu în sensul virtuozității
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
unul dintre realizatorii spectacolului. Ei fac dovada acestor calități: după săptămîni de muncă, și-au însușit ideile și sentimentele unui scenariu simplu ca epică, dar complicat în adevărurile lui. Ei cîntă și se mișcă în acord între ei și în acord cu ceea ce au de comunicat. Trecerea de la o limbă la alta (puținul text este vorbit în română, idiș și engleză) se face firesc și natural. Scenariul spectacolului solicită performanța de grup, nu în sensul virtuozității, ci al unei vibrații la
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
și că nici cultura de clasă nou apărută n-avea sens, cultura adevărată fiind una și aceeași în întreaga și pentru întreaga omenire. Sacrilegiu! Sala înmărmurise. După excludere, au venit la mine și m-au consolat, fiind pe ascuns de acord cu mine, cei cu care lucram...Silvian Iosifescu, Eugen Schileru, Vera Călin, Olga Zaicik, Ana Silber, și alții. Totdeauna, în cultură, în clipe mai grele, m-am înțeles cu evreii de valoare. Ei m-au și ajutat. Sînt sigur și
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
străin pe tronul României o acceptase și Cuza. Interesantă este versiunea scrisă, în memoriile încă inedite, ale lui Ion Bălăceanu despre modalitatea capacitării principelui Carol de Hohenzollern (nepot al împăratului Napoleon al III-lea care, de aceea, și-a dat acordul) pentru a deveni domn al României. Autorul are dreptate cînd consideră că lunga domnie (48 de ani) a principelui (apoi, din 1881, a regelui) Carol I a fost benefică pentru destinul țării. Rețin și aprecierea judicioasă: "Poate că, dintre toate
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Mazilescu) în prezent, în concretul înconjurător. Sau, mai des, construiesc un spațiu și un timp salvatoare, din mizeria imediatului și din presiunea efemerului. Mai mult decât un areal poetic, altceva decât un pretext literar, Paradisul este chiar aspirația constantă spre acordul deplin cu sinele nostru, depășirea eului trecător, regăsirea unității într-o vreme a fractalilor, așchiilor întregului și a pierderii centrului în lumea noastră agitată și derutată. Cum cred cu tărie în Providență, deci într-un plan supraomenesc, divin, într-o
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
amenință că nu vin în România! Sau formulele de eludare a românilor de la tot felul de avantaje pe care celelalte țări din zonă le-au dobândit de mult: de la suspendarea vizelor pentru Occident la diversele "oleoconducte" și piețe zonale, de la acorduri culturale la facilități economice. în continuare, pentru intelectualul român modalitatea cea mai frecventă de a se impune în Occident e fuga și renunțarea definitivă la calitatea de român. Această imagine e, din multe puncte de vedere, falsă. A fost suficient
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
producerea la cazan a țuicii și în ridicarea cuminte a salariului de două ori pe lună. Impostura a devenit atât de sufocantă, încât ajunge să-ți fie rușine că posezi și tu un grad didactic oarecare. Nulități incapabile să explice acordul între subiect și predicat, dușmani ireductibili ai gramaticii și ai limbii române, gângavi potriviți cu saloanele din casele de nebuni îți flutură, după impertinență și capacitate de-a penetra sistemul, grade și funcții menite să te facă praf. Dintre toate
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
revoluții culturale" în România, cum a fost numit (evident, nu public, și nu în țară) evenimentul, după modelul revoluției culturale din China lui Mao. Dintre scriitorii invitați de Vatra să comenteze Tezele, unii (D. Chirilă, M. Iorgulescu) nu sînt de acord cu importanța tradițional acordată influenței vizitei lui N.C. în Asia de Răsărit, în China, asupra schimbării atitudinii sale. Alții (G. Dimisianu, A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a fost o schimbare de atitudine. Cronicarul împărtășește aceste din urmă puncte de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
sperjur cînd a pretins că nu a făcut poliție politică, ceea ce ar trebui să atragă autosesizarea Parchetului împotriva sa. Mai lipsește ca șeful său să ceară desființarea Președinției. * Una dintre puținele intervenții ale senatorului Adrian Păunescu cu care sîntem de acord s-a consumat săptămâma trecută cînd acesta a cerut tragerea la răspundere a conducerii TVR pentru că în timp ce posturile de televiziune și de radio din România și-au întrerupt programele anunțate pentru a anunța începutul războiului din Afganistan, la TVR 1
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
de către marile puteri europene, pe temeiul deciziei sale din 1856, producîndu-se acest act politic fundamental pentru devenirea României moderne. Noul domnitor își alesese cîțiva prieteni, bărbați destoinici, și îi trimise pe lîngă cancelariile europene pentru a sonda și a obține acordul pentru dubla alegere. Cea mai grea misiune a primit-o Costache Negri, trimis la Constantinopole, puterea noastră suzerană de atunci. Și acolo, în ciuda stăruințelor lui C. Negri, refuzul a fost total. Dar se conta pe rivalitățile știute dintre marile puteri
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
folosirii greșite a limbii române în mass-media și în presa scrisă, în școală și în alte instituții publice. Dl Pruteanu trebuia să ciulească urechile la felul în care vorbesc unii dintre colegii d-sale din Senat, să numere dezacordurile, anacoluturile, acordurile după înțeles ori proasta folosire a unor cuvinte, spre a se convinge că nu de străini trebuie să ne apărăm limba, ci de noi înșine. Proiectul are iz naționalist, trezind bănuiala că avem ce avem cu limbile altora mai degrabă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
ale acesteia cu epoca modernă în tendința de anulare a criteriilor ce disting imaginarul de real. Corin Braga - 10 studii de arhetipologie ; Dacia - colecția Discobolul; Cluj - Napoca; 1999; 232 p. Visul și demonul drogului Critica pare să fi căzut de acord: visul, în varianta sa modernă, începe, în literatură, odată cu Baudelaire. E citată, de obicei, afirmația acestuia din prefața la Nouvelles Histoires, traduse din Poe, unde Baudelaire definește visul drept �sclipitor, misterios, de o perfecțiune cristalină"; o definiție comentată de Hugo
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de acord cu fascismul și totalitarismul. Și, acum, în 1948 (avea 80 de ani), scriind la jurnalul său, urmărea să înalțe un studiu despre totalitarism, din care n-au rămas decît fragmente, pe deasupra neinteresante cu totul. La 14 februarie 1948, făcînd referiri
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
să-i cer delegației române să voteze pentru suma de care avem nevoie ca să completăm creditele necesare Comisiei de Cooperare Intelectuală? Bergson putea conta pe admirația fără rezerve a majorității românilor; am avut deci bucuria să-l asigur anticipat de acordul lor. Drept este și că, față de sumele pe care SDN și țările noastre le acordau zilnic celor care efectuau anchete sau lucrări oarecare, cei șaptesprezece mii de franci ceruți de Bergson păreau să fie un capital minim. Prieten bun cu
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană" (nazism, fascism), subliniindu-se că Rădulescu-Motru preciza "românismul este spiritualitatea care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
nu prea frecvente, ce-i drept. În epocă, asta mi se păruse un paradox: noi, care puteam să fim mai sovietici decât sovieticii și mai marxiști decât marxiștii în chestiunile de dogmă generală, să fim aplaudați că nu fuseserăm de acord... A se slăbi! De aceea, vizitând Praga, nici nu prea mă mai dădeam de român. Să nu se creadă cumva că mă fălesc cu un lucru fals, în care, dacă e să fiu sincer, nici nu cred. Dar să vedeți
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
Ștefan Ba Cu patru ani în urmă, au fost introduse în învățământul primar și în cel gimnazial manualele alternative, program susținut de Banca Mondială, în urma unui acord cu Uniunea Europeană. Acum doi ani, același proces a fost început pentru învățământul liceal. Totul, după ce fuseseră regândite și, în parte, restructurate planurile de învățământ, programele școlare etc. etc. de către comisii speciale pentru fiecare compartiment (Consiliul Național pentru Curriculum, Grupuri de
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
poate exprima" (Criza). Înainte de-a recurge la actul final, e un cîntăreț al neputinței, resemnat, un aed al inutilității, întorcîndu-se în barbaria ce urmează conștientizării nonsensului existențial, ca un ultim corolar al acestuia: "Ajutîndu-se cu dinții scoate Orfeu ultimele acorduri din harfă/ Resemnarea sa de pe urmă ascute colții, ghearele fiarelor/ Dînd o mînă de ajutor sălbăticiei./ Presimți deșertul aținîndu-se la pîndă spre a lua în stăpînire verbele tale;/ Cu fiecare respirație își strecoară iscoadele de nisip fin în cerul gurii
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
desăvârșire într-un singur corp românesc". Din altă perspectivă privind, gestul poate fi interpretat și ca act protestatar, anticonservator inițiat de Negoițescu și Radu Stanca, în principal, încurajați de un alt mentor clujean al generației cerchiștilor, profesorul Henri Jacquier, având acordul, de la distanță dat, al celorlalți comilitoni risipiți prin țară sau absorbiți de frontul celui de al doilea mare război al secolului trecut. În subiacent rămâne și consecvența lui Blaga în preferința pentru influența catalitică și nu pentru cea modelatoare, care
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
-o", istorismul său dobîndind o alură cosmică. La rîndul său, Pârvan scria (în Idei și Forme Istorice): "Fenomenele vieții omenești sînt o parte integrantă din ritmica universală", omul aflîndu-se inseparabil legat de pămînt, datoria noastră fiind de a stabili un acord deplin "între notele pămîntului și notele omului". "Nicăieri, comentează admirativ Noica, prelungirea naturii în spirit nu a atins în gîndirea românească o afirmație atît de plină și încărcată, poate, de forță păgînă". C. Rădulescu-Motru preconizează un "determinism al naturii", considerînd
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
despre necesitatea de a se renunța la termenul proletcultism, cînd ne referim la literatura publicată între 1948 și 1949, fiind el greșit folosit, dacă îi avem în vedere sensul istoric, și chiar nepotrivit în contextul românesc de după război. Sînt de acord cu d-na Cordoș, care nu este cea dintîi preocupată de confuziile pe care termenul cu pricina le creează, dar care are meritul de a pune în mod foarte tranșant problema abandonării lui în studiile de istorie literară. D-na
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
unii care au afinități vizibile și uneori marcate cu PRM-ul, s-ar putea ca istorioara cu cravata să li se adreseze și lor. Povestindu-i lui Simirad, care a dat greș cu taximetriștii ieșeni, că membrii guvernului sînt de acord să poarte modelul de cravată impus de el, Năstase a anunțat, implicit, că tot guvernul joacă așa cum cîntă premierul. Acesta a fost adevăratul mesaj pe care prim-ministrul a vrut să-l lanseze, în anunțul cu cravata unică. * Prefectul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
două privatizări răsunătoare. A vîndut Banca Agricolă și Sidex-ul unor investitori străini. Chiar dacă negocierile au fost începute în timpul precedentei guvernări, meritul și răspunderea pentru parafarea lor revin echipei Năstase. Iar dacă cineva de la Cotroceni n-ar fi fost de acord cu aceste, repet, vînzări ale unor firme de stat dintre cele mai importante, mă îndoiesc că Adrian Năstase, oricît ar fi el de premier și de președinte al PSD, ar fi riscat să le ducă la bun sfîrșit. În cazul
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
bizonului național. Deși catastrofal plătită, eu nu cred că profesorimea României e chiar atât de imbecilă încât s-o sperie diversitatea: la urma urmelor, profesorul are un rol decisiv în eliminarea de pe piață a autorilor cu care nu e de acord! El trebuie să spună da sau nu, pentru că nimeni nu-l obligă să folosească ediții care nu-i convin și nici - așa cum se insinuează printre rânduri - să predea simultan de pe mai multe manuale! Dacă nivelul lor e cel al editurii
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]