159,822 matches
-
cazurile concrete pomenite de autor, cît criteriile pe care se bazează, nu sînt în continuare discutabile. El consideră, de pildă, că anumite atitudini culturale sau estetice "marginale", "experimentale", "greu de clasificat" sînt susceptibile să formeze "un posibil hinderland pentru postmodernismul actual". Dar în condițiile în care nu se fac anumite disocieri "experimentalul" nu se leagă de noutate și, prin urmare, de avangardă sau chiar de modernism? Cît privește "marginalitatea", mă tem că ea riscă să se suprapună și să se confunde
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Spre deosebire de verbele din cele două citate anterioare (comparabile și pentru că fac parte din familiile lexicale ale cuvintelor onoare și cinste), sinonimele a batjocori și a-și bate joc nu mai sînt arhaice, ci doar populare. Și acestea apar în știrile actuale: "La patru luni după ce a batjocorit o fetiță de cinci ani/ Violatorul din cimitirul "Pomenirea" a fost înhățat" ("Evenimentul zilei" = EZ 1966, 1998, 4). O variantă sintactica și retorica a formulelor citate are ca obiect nu persoană, ci "trupul": "necinstind
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
Brașov a fost, de-a lungul anilor, un fel de... anti Cântarea României. Motivația supremă - imi răspunde - este arbitrajul vecinătății între operele clasice model și mereu câte ceva mai nou, chiar inedit, în orice caz susceptibil de a incita un interes actual. Astfel de structură se regăsește și anul acesta în repertoriul pe care il recitesc: de la ce a cântat - autori francezi, autori spanioli, autori preclasici italieni - Liliana Bizineche revenită din lume (am auzit și eu ceva minunat!) până la delicioasă Opera bufa
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
pentru ideea relativității judecății istorice. Firește că orice fel de acuză de banalitate se face vinovată, cînd e adresată cuiva că Paul Valery, de o gravă nedreptate, dacă ea e inspirată de o aducere forțată a ideilor scriitorului în sfera actuala de referință intelectuală. Însă Valéry însuși ne obligă, mă tem, la o astfel de operațiune, prin tonul profetic al afirmațiilor sale, prin felul în care lansează teorii care ignoră orice barieră temporală, sau determinant cultural. El scrie pentru un public
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
dacă va rezista ravagiilor timpului și de-acum înainte, dar care în tot cazul e ctual astăzi, este un text intitulat " Notă" sau "Europeanul" și care face parte dintr-o secțiune mai largă inclusă în carte sub numele "Criză spiritului". Actual pentru că întrebarea căreia Valéry îi oferă un raspuns este cea care ne tulbură astăzi pe noi: ce-nseamnă să fii european? O definiție a Europei, concepută pe temeiuri concrete, fie ele geografice, politice, ori culturale, nu poate satisface, căci, la
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
comun, iar legătură cu statul e înțeleasă în primul rând că naționalitate. Această specificitate națională a Europei Centrale și Estice, generată de faptul că sentimentul național e disociat de stat și, uneori, chiar intra în opoziție cu organizarea statală, determină actuala resurgența a naționalismului. Cauzele acestei nefericite recrudescente sunt diverse: nivelul scăzut de viață, "înghețarea" culturii naționale sub dictatură totalitara comunistă; apariția unor noi state și frontiere ca urmare a dezmembrării imperiilor turc, țarist, austriac, german și sovietic; presiunea religiilor naționale
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
și discursul ultra-nationalist al anumitor elite politice din partea română care urmăresc să câștige capital politic sau să-și mascheze absența unei doctrine politice coerențe și, în ultimă instanță, să-și disimuleze propria incompetență, alimentează curentele extremist-nationaliste de ambele părți. Miza actuala a politicii de integrare euro-atlantică a României trebuie să fie, în consecință, aceea de a convinge forurile europene că ea nu (mai) reprezintă un potențial teatru de conflicte inter-etnice și că, prin această, este în măsură să îndeplinească criteriile de
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
a convinge forurile europene că ea nu (mai) reprezintă un potențial teatru de conflicte inter-etnice și că, prin această, este în măsură să îndeplinească criteriile de compatibilitate, în termeni de securitate, pentru integrare. Se ridică, desigur, problema modului în care actualul guvern al României, precum și cel care-i va urma, vor gestiona manifestările naționaliste ale perioadei imediat următoare. În opinia mea, ele pot fi limitate sau chiar evitate prin aplicarea următoarelor strategii: 1. Accelerarea implicării României în procesul politic și economic
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
Partea tristă a lucrurilor e alta. N-ar fi nici o problemă dacă am ști limpede ce vrea românul. Poate dorim un președinte tare (că doar suntem în patria lui Tepes-Antonescu-Ceausescu, nu?), sau poate unul slab. Buba e că, la croiala actuala, instituția prezidențială încurajează abuzurile. Abuzuri în plus, dar și abuzuri în minus. Cu alte cuvinte, ea lasă loc inițiativei personale - ceea ce e foarte rău. O asemenea instituție, mai ales într-o țară ca a noastră, unde mistica șefului face ravagii
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
pe lângă alte avantaje, si imunitate!) nu-și are rostul. Cu atat mai mult când văd cine roiește în jurul grăsălanii funcții. Despre Ion Iliescu am scris prea de multe ori pentru a mai avea rost să revin. La fel și despre actualul președinte. La fel și despre Vadim Tudor. N-am avut încă prilejul să mă refer la un nou ivit pe lista catindatilor: Teodor Meleșcanu. Onctuos, de-o politețe profesională bine mimata, fără bâlbele de limbaj obișnuite la clasa politică de
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
Cristian Teodorescu De curînd, un fost colonel de Securitate a declarat că actualul președinte al României a șpionat pentru americani. Afirmația fostului ar trebui să întoarcă pe dos presă și să o facă să adulmece această grea acuzație pentru a-i da de capăt. Ceea ce nu se întîmplă. La noi, o acuzație fără
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
fostul președinte al României s-a spus că ar fi fost spion al rușilor, din pricina că și-a făcut studiile la Moscova și era musai că el să fi fost racolat de KGB. Un scenariu asemănător e folosit acum împotriva actualului președinte al României, cu deosebirea că acuzația de spionaj împotriva lui e că ar fi trădat țară în favoarea americanilor. Există aici un element comun, cel al trădării, si un colportor unic al acestei ipoteze - Partidul România Mare. Pentru prima oară
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
de guvernămînt. Acum, partidul lui Corneliu Vadim Tudor nu mai sufla o vorbă împotriva fostului președinte, dimpotrivă, își afirmă disponibilitatea unor alianțe pre și post electorale cu PDSR. Pentru a-și cîștiga credibilitatea, cu oferta să, PRM îl atacă pe actualul președinte acuzîndu-l că ar fi spion american. Probabil că ideea după care se ghidează liderul peremist făcînd acest joc e că cu cît lovește mai sus, cu atît sînt mai puține șanse de a fi trimis în fața Justiției. Or, președinția
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
paradisiac, un grâi angelic sau adamic, unul, adică, prebabelic, - dar care scrie, totuși, în engleză, multiplicându-si, astfel, sorții de acces la un public tot mai anglofon. (Cu corectivul că engleză joyciană nu e "le petit nègre" yankeu al epocii actuale!) - Că exeget al lui Ion Barbu, ce părere aveți despre textele legionare ale poetului, reapărute în presă după 1990? Avem în vedere, spre exemplu, poezia "1940", apărută în "Falanga" la 25 decembrie 1940. Ce loc ocupă în biografia poetului această
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
cunoștea foarte bine și îl semnalează ca atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un alt aspect al anchetei, acela pur literar, si sa ma intreb asupra actualității întrebării din titlu. Nu sînt deloc sigur că întrebarea a rămas actuala. Discreditul general aruncat asupra literaturii, în deceniul din urmă, o face să pară oarecum desueta. Cine se mai frămînta astăzi să știe de ce (se) scrie? De cîte ori - e drept, foarte rar - vreo revista culturală a încercat să reia întrebarea
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
să le zicem, egotiste și orgolioase, cît și cele militante și demagogic-altruiste (" Scriu pentru cei mulți" sau "Scriu fiindcă văd, fiindcă aud, fiindcă nu sînt las"). În fapt, nici unele, nici altele nu mai sînt atractive. Ideea ar fi că cititorul actual nu mai e preocupat să știe de ce scrie scriitorul. E treaba scriitorului, eventual, dar una măruntă, derizorie, care nu mai "trece ecranul", cum se spune în jargonul mass-media. Curiozitatea cititorului și-a schimbat obiectul: de la operă scriitorului la viața lui
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
din decembrie 1989 și să stabilească vinovații au fost blocate pînă în 1996 de puterea politică de atunci (subl. Dumitru Tinu). Pe de altă parte, Ion Iliescu și Adrian Nastase consideră sentința ao eroare judiciară și ao mizera diversiunea a actualei puteri (subl. D.T.). Că totdeauna, adevărul se află undeva pe la mijloc." Autorul citat preia însă afirmațiile lui Adrian Nastase potrivit cărora, dar și potrivit informațiilor de care dispune Dumitru Tinu, la Parchetul General "se lucrează asiduu" la dosare de acuzare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
ceva mai bine cum să procedez spre a lăsa visul să se desfășoare după logică lui proprie". De altfel din 1959 datează al său celebru Discurs despre avangardism în care observa că "omul de avangardă este opozantul față de un sistem actual. El este un critic a ceea ce este, criticul prezentului, nu apologetul lui". Apoi, creatorii teatrului absurdului, dintre care face parte și Eugène Ionesco, sînt o altă ipostază a avangardismului interbelic. Beckett, Adamov, Weingarten, Tardieu, Ghelderode sînt afinii recunoscuți ai lui
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
obsedat de ideea că "astăzi... s-a terminat un ciclu de cultură". Și ce va veni, dacă va veni ceva în loc, nu se știe. Pentru că s-ar putea ca artă să fi ajuns în impas, "ba chiar, în forma ei actuala, la capat". Să mai adaug faptul că Ionesco apreciază undeva: "E dezolant că lumea să fie încă guvernată de politicieni, cînd politică este și mai întîrziată față de știință și literatura. Or, cel mai mărunt cercetător științific are infinit mai multă
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
s-a consumat în grabă și a fost receptata șters, cea de la Palatul Parlamentului redeschide cu adevarat discuția despre patrimoniul artistic contemporan, despre valorificarea lui, despre cunoașterea și circulația operei de artă, despre prim-planul și despre fundalul artei românești actuale. În mod evident, Lucia Ioan este un artist cu o energie morală și cu o putere de exprimare ieșite din comun; nici una dintre cele aproape 130 de lucrări (pictură și grafică) expuse aici nu este motivată superficial în expresie sau
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
produs de bucătăria oficială americană! Între certitudini și votul nehotărîtilor Un recent sondaj de opinie realizat de CURS spune care e predispoziția de vot a locuitorilor Capitalei. La prima vedere, și după ea se ghidează mai multe cotidiane, CDR și actualul președinte au pierdut primejdios sau chiar catastrofal din opțiunile de vot ale bucureștenilor, aducînd în poziții cîstigătoare pe fostul președinte Iliescu și partidul pe care îl conduce. În ce măsură însă aceasta proporție reflectă și situația reală în care se află aceiași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
de pion otrăvit cu care PDSR se joacă primejdios de familiar. Lideri ai PDSR, care se văd cîstigători ai alegerilor grație rezultatelor alegerilor, au început să facă declarații de-a dreptul stupefiante. Miron Mitrea, vicepreședinte al acestui partid, promite reprezentanților actualei coaliții guvernamentale locuri confortabile în pușcării. Fostul premier Văcăroiu, măi calm, anunță că, după ce PDSR va veni la putere, trei sferturi din activitatea legislativă a ultimilor patru ani va fi ștearsă cu buretele, pentru că reforma să fie luată din momentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Mai multe cotidiane își pun întrebarea ce fel de reformă mai vrea să facă PDSR-ul dacă își propune să dea înapoi ceasul acesteia pe vremea cînd, în România, nu se făcea reforma. În ZIUA, Dan Pavel scrie, calm, că actuala putere mai are atuuri în mînecă, atuuri care ar putea întoarce din drum rezultatele de azi ale sondajelor. * Un fapt care trebuie legat de ultimele rezultate ale sondajelor de opinie e că în coaliția de la putere ideea rupturii nu prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
pierdut puterea, cu evoluția propriu-zisă a României. Mai mult însă, în Ziua, la două zile distanță de la afirmațiile editorialistului de serviciu Adrian Pătruscă, potrivit cărora CDR și președintele Constantinescu sînt în vrie de popularitate, un alt editorialist crede că situația actualei puteri și a președintelui nu sînt atît de dificile pe cît se spune în presă. * Privind însă lucrurile cu distanțarea obligatorie, e de precizat că partidul lui Theodor Meleșcanu, cu liderul său în frunte, cîstigă tot mai multe puncte în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]