3,107 matches
-
avut posibilitatea de a adresa întrebări martorilor apărării decât în cadrul a două ședințe și că parchetul nu a solicitat o expertiză a înregistrărilor video. Acesta a mai invocat lipsa de temei legal a hotărârii pronunțate, invocând nelegalitatea anumitor probe ale acuzării și nelegalitatea percheziției corporale, efectuate în prezența unui avocat din oficiu, în condițiile în care el solicitase să fie reprezentat de un avocat ales. 53. Reclamantul a cerut efectuarea unei expertize asupra autenticității înregistrării din 1 iulie 2001. Curtea militară
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
întemeiat deciziile pe probele depuse la dosar care fuseseră aduse la cunoștința reclamantului în decursul procedurii. 111. Curtea reafirmă că orice proces penal, inclusiv în aspectele lui procedurale, trebuie să prezinte un caracter contradictoriu și să garanteze egalitatea armelor între acuzare și apărare: acesta este unul dintre aspectele fundamentale ale dreptului la un proces echitabil. Dreptul la un proces penal în contradictoriu implică, pentru acuzare ca și pentru apărare, facultatea de a lua cunoștință de observațiile sau mijloacele de probă prezentate
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
în aspectele lui procedurale, trebuie să prezinte un caracter contradictoriu și să garanteze egalitatea armelor între acuzare și apărare: acesta este unul dintre aspectele fundamentale ale dreptului la un proces echitabil. Dreptul la un proces penal în contradictoriu implică, pentru acuzare ca și pentru apărare, facultatea de a lua cunoștință de observațiile sau mijloacele de probă prezentate de cealaltă parte. În plus, art. 6 § 1 impune organelor de urmărire penală să comunice apărării toate probele relevante de care dispun, fie incriminatorii
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
împrejurările fiecărui caz că este necesară restrângerea acestui drept. Sarcina avocatului constă în special în a face în așa fel încât să se respecte dreptul oricărui acuzat de a nu se autoincrimina. Acest drept presupune ca, într-o cauză penală, acuzarea să încerce să își conceapă argumentația fără să recurgă la mijloace de probă obținute prin constrângere sau presiuni contrar voinței acuzatului [Jalloh împotriva Germaniei (MC), nr. 54.810/00, pct. 100, CEDO 2006..., și Kolu împotriva Turciei, nr. 35.811
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
astfel potrivit alin. (1), pot să ia forma: ... a) actelor de violență fizică și psihică, inclusiv a actelor de violență sexuală; ... b) măsurilor legale, administrative, polițienești și/sau judiciare, care sunt discriminatorii sau sunt aplicate într-o manieră discriminatorie; ... c) acuzării sau pedepsei disproporționate ori discriminatorii; ... d) imposibilității rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporționate; ... e) acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci când îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvârșirea
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245850_a_247179]
-
de violență sexuală; ... b) măsurilor legale, administrative, polițienești și/sau judiciare, care sunt discriminatorii sau sunt aplicate într-o manieră discriminatorie; ... c) acuzării sau pedepsei disproporționate ori discriminatorii; ... d) imposibilității rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporționate; ... e) acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci când îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvârșirea de crime sau acte care intră sub incidența cauzelor de excludere prevăzute la art. 25 alin. (1) din
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245850_a_247179]
-
zile, respectiv 16-18 iulie 2003. 20. În jurul orei 1,40, procurorul l-ar fi informat pe reclamant, în prezența avocatului ales, S. Cus, de mandatul de arestare preventivă emis pe numele său. Acesta i-ar fi prezentat, de asemenea, probele acuzării care justificau măsura, și anume declarațiile colegilor săi. Mandatul ar fi fost emis în temeiul art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedură penală. Făcând trimitere la textele de lege relevante, procurorul ar fi subliniat că faptele imputate
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constituție); 11. depunerea jurămîntului de către Președintele României (art. 82 alin. (2) din Constituție); 12. punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare (art. 84 alin. (3) din Constituție); 13. suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigura interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvîrșit fapte grave prin care se
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărîri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putînd fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune. Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigura interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților și
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
59 După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Președintelui României, deputații și senatorii, întruniți în ședință comună, aprobă sau încuviințează măsurile luate de Președinte în exercitarea atribuțiilor sale, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. Articolul 60 Procedura de punere sub acuzare a Președintelui României se declanșează pe baza unei cereri semnate de cel putin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
cel putin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntîrziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare. Articolul 61 În cadrul ședinței comune a celor două Camere, presedintele care conduce ședința aduce la cunoștința deputaților și senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare și procedează la constituirea unei comisii de anchetă, care, în termenul hotărît în ședință comună
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntîrziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare. Articolul 61 În cadrul ședinței comune a celor două Camere, presedintele care conduce ședința aduce la cunoștința deputaților și senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare și procedează la constituirea unei comisii de anchetă, care, în termenul hotărît în ședință comună, prezintă un raport asupra celor constatate. Articolul 62 În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de anchetă la birourile permanente, Camerele Parlamentului
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
comisiei de anchetă la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună pentru examinarea și dezbaterea acestuia. Articolul 63 După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de anchetă se supune votului secret prin bile. Articolul 64 Dacă se hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României, Parlamentul, sub semnătură președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general să sesizeze, potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție. Articolul 65 În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Presedintele României este în drept să se
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
Articolul 64 Dacă se hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României, Parlamentul, sub semnătură președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general să sesizeze, potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție. Articolul 65 În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Presedintele României este în drept să se apere. Articolul 66 Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României în cazul săvîrșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel putin o treime din numărul
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
și dobânzilor primite, ale împrumuturilor acordate sau primite, precum și ale instrumentelor financiare ce nu au fost primite sau nu au fost livrate, actualizate cel putin zilnic; ... h) fișele angajaților S.S.I.F., cu menționarea atribuțiilor, sancțiunilor și a situațiilor de punere sub acuzare în legătură cu activitatea de intermediere, pentru perioada în care aceștia au fost angajații S.S.I.F. ... (2) Toate documentele prevăzute la alin. (1) trebuie să poată fi puse la dispoziție C.N.V.M., la cerere, în cel mult două zile lucrătoare. ... (3) La cererea C.N.V.M.
REGULAMENT nr. 32 din 21 decembrie 2006 (*actualizat*) privind serviciile de investiţii financiare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245128_a_246457]
-
întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia; ... f) dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituție, republicată; ... g) dreptul de a cere suspendarea din funcție sau punerea sub acuzare a Președintelui României, în condițiile art. 95 și 96 din Constituție, republicată; ... h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condițiile art. 109 din Constituție, republicată; i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249025_a_250354]
-
întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia; ... f) dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituție, republicată; ... g) dreptul de a cere suspendarea din funcție sau punerea sub acuzare a Președintelui României, în condițiile art. 95 și 96 din Constituție, republicată; ... h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condițiile art. 109 din Constituție, republicată; i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249026_a_250355]
-
ANPC cu privire la posibile practici incorecte, sens în care comercianții ar avea obligația juridică de a-și proba nevinovăția. Or, această interpretare contravine principiului prezumției de nevinovăție. Întocmirea procesului-verbal de constatare/ sancționare a contravenției reprezintă în același timp un act de acuzare și un act de sancționare, iar, din punctul de vedere al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la aplicarea art. 6 din Convenție, prin procesul-verbal atacat persoana este expusă unei sancțiuni penale. Jurisprudența europeană consideră că prezumția de nevinovăție, ca
DECIZIE nr. 366 din 26 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242591_a_243920]
-
tratat. Articolul 16 1. La cererea părții contractante care solicită extrădarea, partea contractantă căreia i se solicită extrădarea va reține și va remite, în măsura permisă de legislația sa, obiectele: a) care pot fi folosite ca elemente doveditoare în sprijinul acuzării în cadrul acțiunii penale; b) care provin direct din săvârșirea infracțiunii sau au fost folosite la săvârșirea acesteia. ... 2. Obiectele prevăzute la alineatul 1 al prezentului articol vor fi predate în schimbul unei chitanțe, iar predarea lor va avea loc chiar și
TRATAT din 10 noiembrie 2010 privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242594_a_243923]
-
erau acuzați. Astfel, procedura împotriva prezumtivilor agresori ai reclamantului s-a încheiat la 27 noiembrie 2008, dată la care Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat că se împlinise termenul de prescripție a răspunderii penale în privința tuturor capetelor de acuzare formulate. 75. Or, această durată a cercetării penale declanșate împotriva polițiștilor dovedește o pasivitate contrară cerințelor de celeritate în materie. Din documentele prezentate Curții reiese, în special, că toți martorii au fost audiați în 2000 și 2001, dosarul fiind ulterior
HOTĂRÂRE din 10 ianuarie 2012 în Cauza Roşioru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242224_a_243553]
-
de cartușe consumate, reclamanții au decis să fugă și să se ascundă în Moldova până când situația va fi clarificată, deși știau că fuseseră emise mandate pe numele lor ca martori. C. Acțiunea penală împotriva reclamanților 21. Printr-un act de acuzare emis la 25 mai 2000 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, reclamanții și alți 10 inculpați au fost acuzați de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni în temeiul art. 323 din Codul Penal și de lipsire de libertate în mod ilegal în
HOTĂRÂRE din 10 aprilie 2012 în Cauza Popa şi Tănăsescu împotriva României, definitivă la 10 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244908_a_246237]
-
temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. 3. Orice acuzat are, în special, dreptul: [...] c. să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el [...] d. să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;". A. Cu privire la admisibilitate 36. Curtea observă că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenție
HOTĂRÂRE din 10 aprilie 2012 în Cauza Popa şi Tănăsescu împotriva României, definitivă la 10 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244908_a_246237]
-
dreptul: [...] c. să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el [...] d. să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;". A. Cu privire la admisibilitate 36. Curtea observă că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenție. În continuare, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este
HOTĂRÂRE din 10 aprilie 2012 în Cauza Popa şi Tănăsescu împotriva României, definitivă la 10 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244908_a_246237]
-
art. 5 din Convenție, de faptul că au fost arestați în baza unui ordin emis de un procuror care, conform Constituției României, nu putea fi considerat magistrat. Aceștia au pretins că arestarea lor a fost ordonată printr-un act de acuzare, contrar legislației românești. În această privință, Curtea reține că actul de acuzare care ordona arestarea lor a fost emis la 25 mai 2000, în timp ce cererea lor a fost depusă la Curte la 5 aprilie 2004. Rezultă că acest capăt de
HOTĂRÂRE din 10 aprilie 2012 în Cauza Popa şi Tănăsescu împotriva României, definitivă la 10 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244908_a_246237]
-
unui ordin emis de un procuror care, conform Constituției României, nu putea fi considerat magistrat. Aceștia au pretins că arestarea lor a fost ordonată printr-un act de acuzare, contrar legislației românești. În această privință, Curtea reține că actul de acuzare care ordona arestarea lor a fost emis la 25 mai 2000, în timp ce cererea lor a fost depusă la Curte la 5 aprilie 2004. Rezultă că acest capăt de cerere a fost formulat tardiv și trebuie respins în conformitate cu art. 35 § 1
HOTĂRÂRE din 10 aprilie 2012 în Cauza Popa şi Tănăsescu împotriva României, definitivă la 10 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244908_a_246237]