3,955 matches
-
aveți relații și discuții cu foștii membri ai Grupului celor Zece? H.A. Bineînțeles, întîlnirile sunt mult mai rare, dar am rămas cu toții prieteni: Edgar Morin, Michel Rocard, Jacques Attali și Michel Serres, deși acum e evident că neînțelegerile s-au adîncit odată cu trecerea anilor. B.C. Toți cei pe care i-am întrebat s-au arătat nostalgici cu privire la Grupul celor Zece. Le-ar plăcea să regăsească atmosfera care domnea acolo. H.A. S-a încercat acest lucru în mai mul-te rînduri. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
semnificațiilor, destinul său ilustrând viziunea despre existență a autorului și „teza morală“ a textului. Eroul lui Slavici este un personaj complex, dile matic, de mare forță în reprezentarea omului care se lasă dominat de slăbiciunea sa. Devenirea sa tragică se adâncește prin „căderea“ dintro ipostază în alta, dinspre omul moral spre cel imoral. Când liniștea familiei sale este tulburată de apariția lui Lică Sămădăul, Ghiță încearcă să i se împotrivească ferm și demn. Numai că prima eroare - aceea de a nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete este astfel obligat să vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de internat ale lui Niculae. În cel deal doilea volum, scindarea familiei Moromeților se adâncește, prin eșecul lui Ilie de ași readuce feciorii în sat, prin înstrăinarea lui Niculae, devenit activist de partid, și prin plecarea Catrinei, care se mută la Marița, fiica ei din prima căsătorie. Conflictele din sânul familiei se sting însă treptat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai mult sau mai puțin conștient, sistemele metafizice. Nu trebuie determinat numai ceea ce contează acum și aici drept filozofie, ci și ce reprezintă ea întotdeauna și pretutindeni. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât în epoca modernă s-a adâncit contradicția dintre creația sistematică, ancorată într-un "prezent care tinde să se eternizeze"2, și conștiința istorică, aptă să sesizeze relativitatea fiecărui sistem. Constatându-le relativitatea, Dilthey le acordă sistemelor filozofice statutul de simple Weltanschauungen, supuse inevitabil unor multiple condiționări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atare, trebuie "să se adapteze oricând acestora în procesul evolutiv al culturii" (s.n.)20, ceea ce înseamnă că se integrează ea însăși într-un context de care trebuie să țină seama, pentru a-l direcționa. În aceste condiții se cuvine să adâncim apoi reflecția epistemologică în direcția filozofiei culturii în genere și a filozofiei stilului în special, spre a privi lucrurile și în sincronie, într-un plan cultural mai larg. Ca atare, pentru a da pregnanță unor atitudini filozofice, vom extinde perspectiva
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
urmări astfel cum se încheagă, cum se exprimă și cum poate fi înțeleasă o viziune despre lume. Mai semnalăm că prin natura lor, conceptele în discuție ne poartă pe tărîmul hermeneuticii. Ținând seama de tema acestei cărți, nu ne vom adânci însă într-o interpretare de acest tip decât în măsura în care conceptele respective se află în relație directă cu geneza, expresia și comprehensiunea unei Weltanschauung ce se dorește a fi o Weltanschauungslehre. Facem toate aceste precizări pentru că altminteri, titlul acestui capitol poate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu se uite cineva la ea cum ouă, căci i se micșurează vederea. Fetele virgine, din periodul ce le-a venit întîia dată, se ung pe la ochi, ca să nu le piară vederea niciodată. Femeia care vrea să vadă pînă la adînci bătrînețe să poarte mărgele, inele și cercei. Femeile bătrîne care nu pot vedea bine poartă mărgele la gît, ca să le vie vederea. Veveriță Cînd te întîlnești noaptea cu o veveriță, are să-ți meargă rău în ziua aceea. Viață Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vast are pe termen lung numeroase consecințe: ea generează o enormă birocrație, eficace în gestiunea sa, dar care dirijează din ce în ce mai mult Partidul către o cale reformistă, în ciuda discursului revoluționar pe care acesta continuă să-l țină. O prăpastie se adîncește tot mai mult între ceea ce se spune și ceea ce se face, între proclamarea unei politici marxiste revoluționare și practica cotidiană, care dispare treptat. Într-un asemenea sistem, competența gestionară devine tot mai necesară: ea favorizează la toate nivelurile stabilitatea conducătorilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
26.000.000 de voturi 7. Cu titlu informativ, semnalăm că în 1925 Internaționala comunistă revendică 1.700.000 de aderenți din care 1.200.000 numai în Uniunea Sovietică 8. Cu siguranță că în anii ce urmează, prăpastia se adîncește în detrimentul Kominternului: secțiunile sale naționale se confruntă cu multiple sciziuni, precum și cu plecarea multor conducători, care se numără adesea printre fondatorii săi; această mișcare, începută încă din 1923, se continuă pînă în 1930 în mai multe etape atît în Germania
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o strategie pentru acțiune. Ultima reuniune internațională a ISM, pînă la dispariția sa definitivă în 1940, Conferința de la Paris se divizează, fără a ajunge la vreun rezultat concret. Pînă la izbucnirea celui de-al Doilea Război mondial, prăpastia se va adînci și mai mult în ISM, între cele două concepții contrare ale luptei socialiste, ele însele rezultînd din postulate diferite. Obiectivele comune, o orientare acceptată de toți vor deveni imposibile socialiștilor, aflați în dispută cu fasciștii și adesea constrînși la exil
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu a tuturor la "Vechiul Cămin". Acest succes nu trebuie să facă uitată lupta tendințelor politice rivale, avînd ca țintă în primul rînd participarea ministerială: începînd cu 1924, socialiștii vor fi profund divizați în legătură cu acest subiect. În 1929, divergențele se adîncesc între majoritatea grupului parlamentar care apără politica participaționistă și majoritatea Comisiei administrative permanente. Un an mai tîrziu, Marcel Déat42, una din promisiunile SFIO, vizibil influențat de lucrarea lui Henri de Man, apărută cu patru ani în urmă, publică la rîndul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai omogen din punct de vedere politic, dar cu forțe mult prea limitate, nu mai sînt în măsură de a opri această evoluție. Punîndu-se de o manieră din ce în ce mai acută, chestiunea războiului și a păcii va provoca noi divizări sau va adînci rupturi mai vechi. În acest context, importanța pacifismului sporește continuu, iar strategiile politice care decurg de aici vor fi condiționate de aceasta. Sentimentele pacifiste cîștigă teren în numeroase partide în care socialiștii, traumatizați de amintirile Primului Război mondial, au adesea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Libia. Jamahiria libiană condusă de colonelul Ghadaffi a inițiat în 1973 operațiunea de ocupare militară a teritoriului Aozou, pe care l-a anexat în 1976, invocând drept justificare a acțiunii agresive tot felul de acorduri încheiate în perioada colonială și adâncind chiar discursul (pseudo) argumentativ până în epoca stăpânirii otomane, pentru a demonstra dreptul de posesie asupra zonei Aozou. În realitate, miza ocupației a fost determinată, potrivit istoricului Mario Azevedo, de existența zăcămintelor de uraniu în aria menționată, de dorința Libiei de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sub luminile concrete ale unei scene realeun loc public, unde se află cunoscuți și necunoscuți în care vorbele le sînt auzite și orice mișcare înregistrată, Fred Vasilescu și Doamna T. reiau parca scena dintre Alfredo și Violeta. Drama femeii este adîncită prin expunerea publică, a poveștii intime, a secretului despărțirii, a disprețului lui Fred exprimat în cel mai odios mod posibil. Un salvator, prezent și el la reprezentația tristă a defăimării Doamnei T., este Ladima. El va cere satisfacție lui Fred
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
înfățișează precum o lume de sine stătătoare. De neocolit, caracterul închis (simbolic și concret, carceral) al restrînsului univers provoacă însă, creîndu-i un loc de manifestare, mijlocul imaterial prin care deschiderea operează în interiorul lui. O lume "fără ieșire" se sustrage condiției adîncind paroxistic păcatul existenței, mîntuindu-se prin ce are mai degradat, mai imund. Cel mai bolnav, în lumea spitalului, cel mai năpăstuit, între milogi, cel mai opresat, între deținuți răscumpără cumva condiția comună. Uneori în nesperată izbucnire sublimă (a vieții sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Trecerea de la un plan la altul se face prin întoarcere în timp: "mă duce-un gând", iar sentimentul de solitudine este reliefat de sintagma "spre locuințele lacustre". Această răsturnare de perspectivă printr-un raccourci evidențiază teama, stările halucinante. Spaima se adâncește, poetul tresare prin somn, simțind amenințarea morții, izolarea care îl apasă, în timp ce piloții lacustrei se prăbușesc. Orice legătură cu lumea se întrerupe. În ultima strofă, versul "tot tresărind, tot așteptând" semnifică plânsul cosmic al materiei, însingurarea, dispariția totală. După ce trăiește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se poate împlini, și poetul este nefericit: Totuși este trist în lume!". Poezia este alcătuită din patru secvențe lirice, două cuprinzând monologul liric al iubitei, iar celelalte două monologul liric al poetului. În prima parte a poeziei, geniul izolat se adâncește în cunoaștere (ceruri înalte, stele), dar iubita vrea să-l scoată din lumea abstracțiilor și îl ademenește în mijlocul naturii, în codru: Nu căta în depărtare/ Fericirea ta, iubite". Poetul este invitat în codru, lângă "prăpastia măreață", noaptea, sub clar de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
până la urmă aproape simpatic, atunci când îl vedem la picioarele Joițicăi sau când ciocnește paharul de șampanie cu Tipătescu. Ralea are dreptate și atunci când spune că: „Ceea ce surprinde iarăși la acești eroi e superficialitatea lor. Pasiunile sau poftele nu le sunt adânci. Ei n-ar comite nelegiuri ori crime ca să le satisfacă.“ Eroii lui Caragiale, continuă Ralea, nu sunt răutăcioși. Iată și argumentul său: „Ei rezumă psihologia, momentul istoric de atunci: mentalitatea în fond bucolică, caracteristică regimurilor cvasi-feudale, și apoi psihologia etnică
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ori difuziunea ideilor. Lucrul acesta pare evident și în materie de educație, domeniu unde regimul comunist a intervenit cu brutalitate, sistematic, deformându-l până la schilodire. Între discursul teoretic și realitatea școlară s-a produs un clivaj care s-a tot adâncit, luând proporții alarmante în zilele noastre. O deplorabilă confuzie s-a instalat mai pretutindeni, atât cu privire la procesul instructiv-educativ, cât și pe tărâmul integrării sociale a corpului didactic. De la condiția ancilară, funcționărească, de simplă unealtă a politicului, la care fusese redus
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în forța ordonatoare a spiritului", că fără "credință în ordine și sens" munca lui e zadarnică 2. Este justificarea oricărei sinteze, a sintezei istorice în primul rând. Spre ea se îndreaptă, în plin postmodernism, atenția oricui simte nevoia să se adâncească în sine, ca o contramăsură la expansiunea vertiginoasă a lumii în timp și spațiu. N. Iorga a înțeles că nu poate concepe ultima-i sinteză, istoriologia, decât ca pe o construcâie dinamică, menită a prezenta în definitiv "tragedia acestui neam
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-și pleda interesele la Liga Națiunilor și în alte foruri internaționale. Europa devenise o realitate aproape familiară pentru omul deprins a călători, pentru intelectual, pentru diplomat, din nefericire o realitate prea puțin durabilă. Tragica segregație socio-politică de după ultimul război mondial, adâncind un proces mai vechi, ne-a aruncat din nou în afara marilor curente de idei și preocupări. Ea ne-a inculcat, în timp, sentimentul unei izolări tot mai depline și chiar al unei alterități ireductibile. A trebuit să vină seria de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dă foarte repede seama de ineficientă acesteia: la țară, pe moșia acestuia, departe de forfota orașului monstruos, care înghite lacom viața locuitorilor "vulnerabili", certitudinea propriei căderi e încă și mai vie. Mai mult, obsesia onirica se rezolvă, nefericit, în senzațional, adâncind neliniștea premonitorie a jucătorului avid de succes, favorizându-i deplină alunecare într-un spațiu halucinant, al tensiunii extreme, al angoasei: însoțindu-l pe Alexandru pe domeniul unui moșier decăzut, care și-a pierdut cea mai mare parte din avere la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
stare pură nu satisface dorința omului de a depăși limitele singurătății sale. Fapt și pentru care, spune Sábato, "actul sexual pur este de două ori trist, pentru că nu numai că îl lasă pe om în singurătatea sa inițială, ci îi adâncește singurătatea și îl lasă trist și frustrat"167. Este unul din mecanismele care pot explica tristețea tangoului, legată strâns de durere, disperare, resentiment, amenințare, sarcasm. Tot prin prisma sexului, există în tangou un resentiment erotic și o manifestare a sentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
peșteri adânci, în nopți întunecoase. Coborârea spre măruntaiele pământului simboliză retragerea către interiorul ființei, catre sufletul ei, necesară pentru a ajunge la cunoașterea omului. Întunericul din adâncuri le oferea misticilor izolarea de lume și singura soluție prin care se puteau adânci în lumea lor interioară. Sábato respectă, prin această călătorie în subterane, codul care a fost acceptat dintotdeauna, conform căruia în cer stăpânește Binele (Dumnezeu în religie), iar Râul domnește acolo, jos, în măruntaiele pământului. Râul, în văzul tuturor, mai putin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
un loc numărându-se printre cele mai frumoase creații ale pictorului. Într-o adevărată capodoperă se constituie fără îndoială lucrarea Iașii cu Golia din colecția Pinacotecii ieșene. Dominat de turnurile Goliei și ale Palatului Culturii, orașul de pe șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]