3,667 matches
-
triunghi, totul, până și aburii albăstrii prin care se arată orașul moldav, justifică această apropiere. Schimbăm caii pe culmea colinei și drumul se azvârle curând în vale, trasând cotituri sinuoase precum inelele unui șarpe gigantic. Panoramele se succed și sunt admirabile în varietatea lor. Uităm pericolele coborârii pentru a ne arunca privirile pe versantele de deal încoronate de codri, împodobite de vii, de grădini de agrement, de vile capricioase, împestrițate, vopsite în culori vii; privirile se îndreaptă spre mănăstiri bogate, ale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
au fost cândva acoperite cu aur; un incendiu sau jefuirea de către cazaci în 1792 (cronica dă ambele variante) a distrus această somptuoasă îmbrăcăminte. Iașul este deci mai puțin remarcabil prin monumentele sale decât prin poziția sa. Dacă priveliștea sa e admirabilă de pe culmile pe care le-am descris, aceasta e splendidă din înaltul platoului Copoului, pe al cărui versant e construit orașul. Din acest loc descoperim valea Bahluiului în ansamblul său, precum și pădurile în trepte ce urcă spre Carpații Bucovinei; se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stâng al Bela Reka, traversăm acest frumos râu în punctul în care primește apa Cernei; de aici călătorul intră în valea Băilor; această scurtă excursie se face prin una dintre cele mai vesele ținuturi ale globului. Toate versantele Carpaților sunt admirabile, când grandioase, ca văile Oltului, Prahovei, Siretului, când grațioase precum vâlcelele Moldovei, pitorești precum albia torentelor ce le străbat. Aceste versante au fost comparate cu cele ale Alpilor elvețieni: e o comparație prea ambițioasă; Carpații amintesc mai degrabă de munții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sunt cele mai bune din regiune; când traversăm desele păduri care le înconjură, le admirăm starea de conservare, măreția, inepuizabilele bogății. După pădure vine un lac, apoi o insulă, în mijlocul căreia se înalță mânăstirea. Fondatorii nu doar au ales priveliști admirabile, dar au căutat și un refugiu de nepătruns în mijlocul pădurilor; și-au făcut din lacuri un al doilea adăpost și o linie de apărare; măsuri de precauție înțelepte pentru a se păzi, în vremea în care trăiau, împotriva tâlhăriei și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înșela clientul nu numai asupra cantității, ci și asupra calității mărfii care, conținând un agent de fermentare foarte activ, urma să se strice în foarte puțin timp. Morarul răspunse naiv că nu ignora acest lucru, dar că era o speculație admirabilă, atât de productivă încât moara sa îi aducea, fie anul bun sau rău, opt mii de ducați (94 000 fr.). "Făina trebuie repede panificată, adăugă el cu nu mai puțină candoare, și nu cum a făcut un anume negustor imbecil
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cealaltă parte". Această maximă nu trebuie uitată. Aici problema se scindează. Regulile noastre de contabilitate, fructul unei lungi experiențe, se apropie pe cât posibil de perfecțiune. Modificând vechile noastre procedee în 1822, ilustrul domn de Villèle a înzestrat Franța cu metode admirabile: alcătuirea bugetelor, repartiția creditelor și folosirea acestora; constatarea creanței, justificarea cheltuielii, periodicitatea conturilor, corespondența lor reciprocă, balanța ce rezultă astfel; totul ne pare excelent, și singurul reproș pe care îl aducem acestor reguli este mulțimea de hârtii legate de ele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acestor nume, virtuțile celor care le poartă vă vor spune cine suntem. Veți avea sub ochi pe adevărații descendenți ai colonilor lui Traian; săraci, dar mândri ca niște aristocrați; în timp ce protestăm împotriva uzurpării grecești, noi și țăranii noștri, atât de admirabili pentru răbdarea și resemnarea lor, așteptăm totul din partea Franței și de la generosul ei împărat. Vai! Acești români nu sunt cunoscuți la Paris; nu au cu ce să-și plătească drumul." Aceste cuvinte explică o situație pe care occidentalii nu au
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în timp ce imaginația e sterilă și adaptată pentru a face combinații extrinseci și nu pentru a plăsmui în mod organic viața"160, perfecțiunea fanteziei în care se ascund diferitele stări sufletești fiind, de fapt, elementul care determină creațiile artistice să devină admirabile. Sinteza orientărilor semnalate în definirea și investigarea naturii procesului de creație artistică ne conduce spre o mai clară înțelegere a diversității de viziuni pe care această problematică le-a produs de-a lungul timpului. Astfel, "creația artistică a fost interpretată
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ut signum) un semn iconic al unui semn ca realizare a unui constructivism radical: un personaj este un construct și nu o persoană. În opoziție cu înțelepciunea populară, Narcis nu greșește cînd se admiră: El admiră tot ce-l face admirabil". Tragedia nu i-o aduce dragostea de sine excesivă, cît realismul naiv: "ceea ce cauți tu nu există". În cele din urmă, el recunoaște că se iubește pe sine și, cu senzația generată de neputința tragică pe care atît de des
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
schimba prin gândire, dar nu o gândire în care dumneata stai confortabil sau chinuit de loviturile vieții..." Și formidabila iluzie continua, omul nefiind totuși un iluzionist, un guru cum erau și sunt și acum destui, ci un iluminat lucid, cunoscător admirabil al naturii umane și al moravurilor lumii în care trăia. Nu-i cruța pe ascultători. "Sunteți bogați, le zicea, aveți un cont în bancă, terenuri și acțiuni, case și uzine și totuși nu sunteți mulțumiți, simțiți vidul vieții, temerea obscură
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
idee, gândeam, nu există operă de artă durabilă. I-am spus lui Diaconescu acest gând al meu și el a confirmat, corectîndu-mă însă. Uneori poezia își ajunge ei însăși, fără a exprima neapărat o idee originală. Bacovia de exemplu, în admirabila Lacustră, are doar un sentiment că plouă și totul se prăbușește. Și încă aici exista ideea că un gol istoric îl cuprinde și se simte ca pe vremea locuințelor lacustre ale strămoșilor noștri, dar alteori nu descrie decât un peisaj
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
titlu de împrumut, când o să am, știe el că o să viu și să i-i dau înapoi. Un om simplu, cald, al cărui mare talent în teatru aveam să-l descopăr mult mai târziu văzând Take, Ianke și Cadîr, piesă admirabilă în care sufletul generos, lipsit de prejudecăți al lui Victor Ion Popa își găsise o albie potrivită. Cămăruța lăsată de Nilă era ea ieftină, dar nu avea sobă și chiar dacă ar fi avut nu aveam eu lemne. M-am mutat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să găsească pentru mine o soluție, dar era alături de mine, fără cuvinte umflate, gânditor, grav, și fără chiar să ne spunem prea multe cuvinte. Era el însuși poet, scosese sau avea să scoată curând un volum de versuri Aritmetică, versuri admirabile, parcă noi pentru mine, ironice, și de o claritate scăpărătoare. Am plecat de la el cu sentimentul că nu mai eram singur în București. Înainte să plec se uitase discret la pantofii mei a căror talpă se desfăcuse. Eram veșnic cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
DE NOSTIM. DAR NU POT CONCEPE CA UNEI ASEMENEA MAȘINI SĂ ÎI PESE DE OAMENI. SLATER CLĂTINĂ DIN CAP. \ Nu e vorba de conștiință, ci de calcule. Nu avem de-a face cu un monstru megaloman, ci cu un instrument admirabil care rezolvă problema pe care i-am dat-o. Dacă putem evita distrugerea Creierului, o vom face. Ceea ce dorim noi este să recăpătăm controlul asupra lui și să putem pune problema în termeni mai puțin radicali. Bineînțeles, vrem să scăpăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
GRAVĂ A CAPULUI. ÎNDREPTÂNDU-SE, ÎȘI AMINTI BRUSC DE CUVINTELE LUI TRASK CĂ SE VA RIDICA ÎMPOTRIVA MARELUI JUDECĂTOR, CĂ NU VA AVEA ALTĂ SOLUȚIE DECÂT SĂ SE RĂZVRĂTEASCĂ. ERA DE NEIMAGINAT. LIPSIT DE SENS. SĂ TE OPUI ACESTUI CONDUCĂTOR ADMIRABIL, ACESTUI CREATOR AL STATULUI LIBEREI INIȚIATIVE COLECTIVISTE? POATE NU ERA STATUL IDEAL, DAR COMPROMISUL AVEA O ASEMENEA PERFECȚIUNE ÎNCÂT TREBUIA SĂ FII NEBUN CA SĂ ÎNTREPRINZI O ACȚIUNE CÂT DE MICĂ ÎMPOTRIVA LUI. "S-A FOLOSIT DE RANGUL LUI CA SĂ MI-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
sa reacție atunci când se va apropia miezul nopții fatale a celei de a șaptea zi. În timpul escalei din Tabăra A, acceptă o întrevedere cu David Burnley și fu surprins să-l găsească pe tânăr într-o stare de exaltare sufletească: \ Admirabil, tată! exclamă el cu căldură. Te-ai descurcat excelent și ai salvat mii de vieți, exact așa cum trebuia. Nu regret decât că nu am jucat și eu un rol mai important. MARIN ÎI SPUSE DESPRE CEI OPTSPREZECE OAMENI ALE CĂROR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
-l trage de limbă, nici de urechile magnifice care pot păstra orice taină. Patrupedul părea acum cenușiu, argintiu, cu dungi albe, de zebră, coada subțire și păroasă se termina într- un ciucure de scântei albe. Da, fălește-te. Ai urechi admirabile, te poți mândri, delicate, miraculoase, catifelate, ar putea deveni obiect de cult. Zile pline, într- adevăr, șapte de-acuma, câte i-au trebuit Domnului să-și termine lucrarea. Azi, înaintea reîntoarcerii, n-am mai fost singur, m-am bucurat cu-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
scâncetele, tranzistoarele, cafelele, scâncetele, telefoanele, așa se naște Marele Monstru, prin conlucrare, inteligență și profesionalitate, zile și salarii și momente festive. Iată, domnul Stork revenit de la ședința de avizare are plăcerea să anunțe că proiectul drenajelor la rețele a fost admirabil notat, nu numai inginera Manole merită felicitată, ci și ceilalți din colectiv și nu numai ei, toți cei care, prin conlucrare, au depășit dificultatea proiectării pentru prima dată a unui asemenea gigant industrial cu probleme de fundare complexe și de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
la oraș, să ajung “doamnă”, iar acolo aveam să gust cele mai amare experiențe de viață. O școală nouă, cu profesori bine pregătiți, dar foarte exigenți, cu laboratoare moderne, dar cu pretenții la fel de “moderne”. Doamna dirigintă Șelaru era o femeie admirabilă, o profesoară de mare vocație. Soție de director și mamă a unui copil de vậrsta noastră, Doamna își făcea cu prisosință datoria. Profesor de biologie, nu-și concepea orele fără disecții, fără experiențe palpabile, dar mai ales acorda o atenție
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
în fața celor care au avut curajul, liceeană fiind, să-mi încredințeze sute de extemporale și teze la corectat sau să mă “ungă “profesor la fiecare lecție mai deosebită, pentru a mă forma pentru viitor. În cinstea și în memoria acelor admirabili dascăli, liceul nostru a primit numele de “Spiru Haret”, în semn de înaltă prețuire pentru minunații oameni care au știut să supună vremurile și să-și veșnicească numele în timp. Ei se numesc aleatoriu: Ilie Parascan, Paula Hiru, Mihai Iscu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ale creației. Popoarele fără Dumnezeu nu pot fi conduse decât de Diavol. Un soi de legendă a androginului este valabilă și în cazul victimei care își caută călăul. Zeii erau nemuritori pentru că nu se atingeau de vinul prost. Invidia este admirabil reprezentată și în mituri. Indiferența este un atribut al zeilor și al celor atinși de ataraxie. Omul - o fântână de mituri. Făcându-i după chipul și asemănarea lor, oamenii au turnat în zei și câte un strop de viciu. Zeii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Absența căinței blochează salvarea. S-au mai și spart, probabil, eprubete prin laboratorul lui Dumnezeu, fiindcă au ieșit și lucruri neprevăzute. “Este interzis să interzici” suna o bravadă juvenilă. Dar toate cele zece porunci încep cu : “să nu...” Creștinismul este admirabil esențializat în colinde. Sufletele pot fi pustiite și de o prea dietetică evlavie. Mă tem că Paradisul nu este decât o însumare de interdicții. EVOLUȚIE Nu orice calitate de șorici se poate transforma în obraz. Și dacă maimuța se trage
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu au stofa de profeți. Omul modern a venit cu admirația bigotă a kitsch ului. În fața artiștilor geniali, epoca lor a înălțat munți de stres și de brutalitate. Uneori viața este o glumă eliptică de poantă. Unele creații artistice îmbină admirabil inutilul cu dezgustul. Omul a ajuns pe Lună, trecând prin Hiroșima și Cernobâl. Sunt prea multe socluri și prea puține valori. Ratarea poate fi un eșec al meu, ori o victorie a limitelor mele. Oamenii nu se liniștesc până când nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spiritualității românești. Îl îndemn să persevereze, dar cu atenție : Când râzi de toți, ba și de zei, Chiar cu surâsuri migdalate, Să nu pățești precum Socrate : Cucuta nu e ceai de tei ! » Mircea Colosenco Fragmențelele ni se vor fi părut admirabile, memorabile, și mai cu seamă de citat undeva, cândva, căci aliajul lor de pesimism tonic și percepție ludică a curvei iștea de vieți ne merge la inimă. Luca Pitu Laconismul acestor incrustații de gând este cu totul deosebit, V. Ghica
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spre a ne dovedi la modul cât se poate de concret, deci convingător, că locurile în care ne ducem existența ne mai pot oferi destule informații de factură istorică. În mod sigur îndemnat, fie și în chip indirect, de strădaniile admirabile ale profesorului universitar și cercetătorului neobosit Ioan Caproșu, prin ciclul de volume documentar-istorice dedicat Iașului, scriitorul Vasile Ilucă și-a luat inima în dinți și a abordat, în cartea de față, un aspect extrem de important, interesant în aceeași măsură, al
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]