6,618 matches
-
o vârstă dată, un individ poate fi într-un stadiu genetic adult, din perspectiva maturizării procesului psihic respectiv, dar în stadii în curs de maturizare pentru alte dimensiuni psihice (exemplu: situația decalată a maturizării cognitive, afective și morale la vârsta adolescenței). Deci, vârsta cronologică nu corespunde totdeauna cu vârsta biologică și nici cu cea psihică, iar cea din urmă poate fi diferită, pentru aspecte psihice diferite, chiar dacă momentul cronologic (19 ani) este același; modalitățile de definire a stadiului genetic și a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comportă reunirea unui ansamblu de condiții, a doua, un ansamblu de caracteristici, generate de anumite dominante; • stadiul, în perspectivă genetică, presupune: a) ordinea diverselor achiziții este neschimbată. Spre exemplu, conservarea volumului este achiziționată totdeauna după cea a greutății sau, în adolescență, afilierea homofilă (covârstnicii de același sex) o precede pe cea heterofilă (cei de sex opus) etc.; b) există o structură proprie stadiului și nu doar o juxtapunere de proprietăți; c) această structură reconvertește achizițiile anterioare care nu dispar, ci se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (în viziunea lui Piaget, în acest salt cognitiv își are rădăcinile idealismul adolescenței). Modelul piagetian a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări parțiale. Principalele critici care i se aduc se axează pe: a) limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice, care nu acoperă, totuși, spațiul cogniției; b) neluarea în calcul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că un comportament al unei persoane nu reflectă neapărat sentimentele ei. De asemenea, ei încep să înțeleagă faptul că reacția unei persoane, într-o situație stresantă, poate avea mai multe fațete. Către sfârșitul claselor elementare Ă și în special în adolescență Ă copiii devin capabili de a adopta o optică oarecum detașată și analitică a propriului comportament, la fel și în privința comportamentului celorlalți. Selman consideră că profesorii și specialiștii psihopedagogi pot ajuta copiii care nu sunt la fel de avansați ca și colegii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în ceea ce privește pedepsele, iar acestea sunt foarte drastice. 3.1.2.c. Caracteristici afective. Tradițional, etapa de vârstă analizată este privită ca fiind una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominantă afectivă certă (primul an de viață, debutul preșcolarității, adolescența). Două probleme rețin însă atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de sine prin independență: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care autonomia și independența sunt comportamente pozitive („Am impresia că sunt aproape la fel de capabil și inteligent ca majoritatea oamenilor care mă înconjură”). Adolescența este perioada în care încep să se cristalizeze principalele trăsături de caracter. De aceea, cu greu pot fi făcute afirmații categorice privind personalitatea unui elev (mai ales a celui de vârstă mică). De cele mai multe ori asistăm la comportamente convenționale ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
său psihologic în ontogeneză, și nu este doar o ființă „manipulată” de factorii externi. Apoi, trebuie luat în considerare și nivelul de vârstă al elevului, deoarece fiecare etapă cronologică de dezvoltare are resurse, motivații și mecanisme diferite de adaptare. În adolescență, de exemplu, spre deosebire de etapa anterioară, nivelul de dezvoltare psihică face posibile noi procese și modalități de adaptare, cum ar fi cele de planificare, de amânare sau evitare, realizate printr-o analiză prealabilă a situațiilor (și pe bază de control mental
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intra frecvent în situații de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său: dacă încearcă să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care să tindă (el spunea „să aibă o perspectivă”). Acest lucru e valabil mai ales pentru copii: bunăoară să întrevadă plăcerea unui spectacol ce va avea loc duminică. Dar el poate aspira și la bucuria unei vacanțe la mare. O dată cu adolescența el va lupta pentru satisfacția admiterii la o facultate dorită. Totul Ă spunea pedagogul amintită e să știi să îmbini „perspectivele” mai îndepărtate cu altele apropiate. Succesele școlare au drept efect și formarea unei atitudini pozitive față de muncă, deosebit de importantă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceea ce se obișnuiește a se numi, din punct de vedere pedagogic, „categoria educabililor”. Persoanele cu un nivel de retardare mentală ușoară au posibilitatea să dobândească, în perioada preșcolară, unele abilități sociale (de comunicare) și unele deprinderi de autoservire. Până la sfârșitul adolescenței pot achiziționa deprinderi școlare și pot atinge nivelul educațional specific clasei a VI-a. În decursul perioadei adulte dobândesc deprinderi sociale și profesionale adecvate întreținerii proprii, dar au nevoie de supraveghere, consiliere și asistență, mai ales în situații care angajează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedeapsa pare severă! -4- A alege între două femei. Ce spune această prozopopee? Ce se ascunde îndărătul acestei alegorii? După spusele lui Xenofon, Prodicos pune în scenă două femei chiar în momentul în care Heracle iese din copilărie, intră în adolescență și se află în fața marilor alegeri care îi permit individului să se orienteze în existență și să pășească pe calea vieții într-o direcție ori în alta. Acest moment cardinal corespunde punctului în care trunchiul „Y”-ului se va deschide
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe cauze false. Pe lângă risipirea resurselor inevitabil rare (utilizarea resurselor într-o direcție exclude utilizarea acestora pe alte direcții importante), țintele false demotivează mobilizarea efortului pentru programe importante. Un exemplu. Societățile actuale se confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar abandonul școlar, comportamente antisociale, violențe, nerespectarea, adesea ostentativă, a normelor conviețuirii sociale. Într-un cuvânt, un deficit de incluziune/integrare socială într-o perioadă critică a formării personalității. Socializarea adolescentului este determinată de o mulțime de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
susține sau contracara acțiunea inițială. De aceea, un efect substanțial și durabil este o acțiune alternativă și multiplă. S-a dovedit că învățământul preșcolar este foarte important în evoluția intelectuală și socială ulterioară. Se constată, pe de altă parte, că adolescența înregistrează un proces de schimbare a cadrului valoric-normativ de referință al copilului, putând afecta negativ achizițiile anterioare. Intervenția asupra mediului adolescenților este și ea vitală pentru asigurarea unei dezvoltări normale. Rolul familiei în acest stadiu se schimbă. Intervenția școlii trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
știrea lui, nespus de apropiat: l-aș fi strâns în brațe pe bărbatul acela firav și somptuos, pornit prea repede pe „calea regală”. GENERAȚIE ȘI CONTINUITATE Generația părinților mei, adică cei care aveau douăzeci de ani înainte de 1914, ieșea din adolescență când a traversat Blériot cu aeroplanul Canalul Mânecii. Eu îmi amintesc un asfințit de vară din copilăria mea când străzile au fost invadate de vânzătorii de ziare, strigând edițiile speciale cu vestea că Lindbergh reușise zborul deasupra Atlanticului. În 1881, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
având în tot cazul decența, ori cochetăria de a o disimula și în nici un caz dezonoarea de a-i da o urmare vinidicativă). Cum spuneam, vocația critică e totdeauna timpurie: nu devine critic cine nu a avut această ambiție din adolescență, adică de la fervoarea primelor lecturi decisive. Acestea pot stârni trei feluri de emulație: de a imita pe eroii cărților, de a imita pe autorii lor și de a imita pe comentatorii lor. Aceasta din urmă înseamnă a avea de la primul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
unde și-a făcut studiile și date despre profesorul lor de franceză. Astfel Încât, atunci când se Întâlnește cu ea „a doua zi”, poate să se dea drept un vechi coleg de clasă și să-și deruleze Împreună cu ea amintirile comune din adolescență, crescându-și În acest fel șansele de a o cuceri. Îndrăgostindu-se din ce În ce mai mult de Rita, producătoarea emisiunii, Phil Încearcă să o cucerească prin această metodă a Îmbunătățirii, singura care, În relațiile umane, permite eterna reîntoarcere În timp, scutind faptele
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Încântă mereu la un copil este disponibilitatea lui de a reacționa, În primul rând, printr-o reflexivitate impregnată de bunătate. Iată un fapt observat de Lucian Blaga: „Un copil voia să scoată peștele din apă, să nu se Înece!”. Μ Adolescența este singura perioadă din viața omului În care fiecare are tendința de a Încerca actul de creație, chiar fără a-și simți vreo chemare. Ce frumos ar fi, de aceea, ca Întreaga noastră viață să poată fi trăită ca o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
singura perioadă din viața omului În care fiecare are tendința de a Încerca actul de creație, chiar fără a-și simți vreo chemare. Ce frumos ar fi, de aceea, ca Întreaga noastră viață să poată fi trăită ca o veșnică... adolescență! Μ J.W. Goethe credea că poezia sau muzica de excepție, care reușește să ne Încânte În cel mai Înalt grad, cuprinde un determinant care nu poate fi raționalizat și cunoscut: „O poezie frumoasă se face așa cum o mamă face
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
involuntare, repetate după același ritm la intervale variabile), iar în 1885 Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență. Lichidarea conflictelor din viața microgrupului pacientului, terapiile comportamentale, psihoterapia individualizată, reeducarea funcțională (tehnicile psihomotorii, Heige: relaxare musculară asociată cu gimnastică în fața oglinzii), fizio-kinetoterapie (hidroterapie, ionizări, gimnastică), farmacologia, toxina botulinică, imunomodulatoarele, chirurgia etc. sunt consemnate ca posibil eficiente în sindromul Gilles
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
fasciști este un blestem, pentru că, dimpotrivă, noi ar trebui să facem orice ca să-i depistăm și să-i întâlnim. Ei nu sunt reprezentanții fatali și predestinați ai Răului: nu s-au născut ca să fie fasciști. Nimeni - când au ajuns la adolescență și au fost capabili să aleagă, urmând cine știe ce rațiuni și necesități - nu i-a marcat rasist cu semnul de fasciști. Ceea ce îl împinge pe tânăr la o asemenea alegere este o groaznică formă de disperare și de nevroză; și poate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de Natalia? Moraliștii sunt întotdeauna prost informați. Dar ce l-ar fi costat pe Rodano să se informeze un pic? Eu m-am născut la Bologna, la Bologna cea socialistă, și, ceea ce contează cel mai mult, acolo mi-am petrecut adolescența și tinerețea, adică anii de formare. Aici am devenit antifascist, citind la șaisprezece ani o poezie de Rimbaud. Aici am scris primele mele poezii în dialect friulan (lucru nepermis de fascism). Am spus friulan, draga mea Natalia. Iar între Veneto
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care le făceau să fie acceptate din nou în lume ca reprezentante de frunte. Căci ce așteptau băieții aceia puțin neciopliți, dar cinstiți și plini de atenție, dacă nu momentul de a iubi o femeie? Așteptarea lor ținea cât toată adolescența - în ciuda câtorva excepții, care erau o vină minunată -, dar ei știau să aștepte cu o răbdare bărbătească, iar când le venea vremea, odată ajunși maturi, deveneau iubiți sau miri cu toată forța luminoasă a unei lungi castități pline de prietenii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
MATEESCU, Stelian (1903, Craiova - 1976, București), eseist. Dintr-o familie de oameni simpli, M. a manifestat încă din adolescență o teribilă voință de afirmare intelectuală. A urmat la București Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie, plecând apoi la studii în capitala Franței. Citea enorm, în mai multe limbi, cu o încordare și o meticulozitate ce l-au speriat
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]