2,458 matches
-
acestui om" / "omului acestuia, acest fenomen" / "fenomenul acesta, această zi" / "ziua aceasta, acel ceas" / "ceasul acela. Exemple în registrul familiar: "omului ăluia, "ziua aia, "ceasul ăla". Formele familiare antepuse sunt de folosință limitată. Se utilizează mai mult forma "astă", în adverbe compuse și îmbinări adverbiale temporale cu sensul „această” (astăzi", astă seară") și în altele cu sensul „precedentă, trecută” (astă-noapte", astă-vară", "aseară"), în care își pierd caracterul familiar. Acest adjectiv nu are forme familiare aparte și se folosește identic și ca
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
pain" „am mâncat pâine”. Tot în latina populară, forma de pasiv cu valoare de trecut „am fost iubit” ia valoare de pasiv prezent, de unde fr. mod. "je suis aimé" „sunt iubit”. Unele sintagme devin locuțiuni adverbiale care vor evolua în adverbe propriu-zise, de exemplu fr. mod. "encore" „încă”. Totodată apare procedeul de derivare a adverbelor din adjective, cu cuvântul (ablativul lui „minte”) devenit sufix: „în mod individual, izolat” > fr. mod. "seulement" „numai”. Din cauza reducerii numărului de cazuri la două, nominativ și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
trecut „am fost iubit” ia valoare de pasiv prezent, de unde fr. mod. "je suis aimé" „sunt iubit”. Unele sintagme devin locuțiuni adverbiale care vor evolua în adverbe propriu-zise, de exemplu fr. mod. "encore" „încă”. Totodată apare procedeul de derivare a adverbelor din adjective, cu cuvântul (ablativul lui „minte”) devenit sufix: „în mod individual, izolat” > fr. mod. "seulement" „numai”. Din cauza reducerii numărului de cazuri la două, nominativ și acuzativ, ba chiar a confuziei dintre acestea prin dispariția din vorbire a desinenței de
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
eroul le spune”, a argumentat Călinescu, face ca dialogurile dintre Dănilă și ceilalți țărani să semene cu un text teatral, care ar putea fi jucat pe scenă aproape în întregime. În special, narațiunea lui Creangă include o prezență neobișnuită a adverbului comparativ "mai" în descrierea modului în care unul dintre țăranii ce făcuse schimb cu Dănilă se comportă după tranzacția lor dezechilibrată: "„pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce”". Cronicarul literar Gabriela Ursachi evidențiază scopul
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația se referă la numele predicativ ("Je ne suiș pas un idiot" „Nu sunt idiot”) sau cand substantivul este pus în contrast cu alt substantiv: 2. După exprimarea unei cantități cu un adverb sau un substantiv: "beaucoup" „mult, -a, -ți, -te”, "trop" „prea mult, -a, -ți, -te”, "autant" „tot atât, -ta, -ția, -tea”, "peu" „puțin, -a, -i, -e”, "un peu" „un pic”, "plus" „mai mult, -a, -ți, -te”, "assez" „destul, -la, -i, -le
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
mauvais, -e, -s, -es", "le/la/leș plus mauvais"), si excepționale la aceleași grade: "pire, -s" și "le/la/leș pire, -s". Cele din urmă sunt mai puțin frecvente decât cele regulate. Pentru accentuarea diferenței dintre termenii comparației, se folosesc adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus/moins": "C’est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sait ..." De menționat că cuvintele nehotărâte cu sens negativ înlocuiesc negația "pas". Quelque este numai determinant: "Îl y avait quelque espoir de mettre fin au conflit" „Există o oarecare speranța de a se pune capăt conflictului”. Nu trebuie confundat cu adverbul "quelque": "Îl y avait quelque 500 personnes dans la salle" „Erau vreo 500 de persoane în sală.”. Quelques, tot determinant, este forma de plural a lui "quelque", dar are alt sens decât acesta: Îl reste quelques biscuits dans le tiroir
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
deux chemises et deux cravates ; j’ai payé le tout 30 euros" „Am cumparat două cămăși și două cravate; am plătit 30 de euro pentru toate”, "Ces objets forment un tout" „Obiectele acestea formează un tot”), si poate fi și adverb: "Elle m’a parlé tout doucement" „Mi-a vorbit încet de tot”. Autre Acest cuvânt poate fi articulat sau nearticulat. Nearticulat, "autre" este nume predicativ: "Paul est autre que je croyais" „Paul e altfel decât credeam”. "Un(e) autre" poate
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
lui "chaque": "Chacun des enfants a reçu des cadeaux" „Fiecare dintre copii a primit cadouri”. Différent(e)(s) poate fi: Divers(e)(s) se comportă ca și cuvântul precedent: Le/la même, leș mêmes poate fi: "Même" poate fi și adverb, dar fără articol: "Tous étaient présents, même leș malades" „Toți erau prezenți, chiar și bolnavii”. N’importe este un element component nehotărât provenind din formă impersonala "îl n’importe" „nu e important” a verbului "importer", care face parte din mai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
numeroase observații”. De notat însă că și aceste adjective ajung după substantiv dacă au la rândul lor un atribut: "un bâtiment haut de 100 mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
că și aceste adjective ajung după substantiv dacă au la rândul lor un atribut: "un bâtiment haut de 100 mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă destul de mare”. Unele adjective al
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă destul de mare”. Unele adjective al căror loc este în general după substantiv pot ajunge și înaintea să, daca pe langă sensul lor de bază
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
économistes, juristes et autres chercheurs s’occupent de ce problème" „Financiari, urbaniști, economiști, juriști și alți cercetători se ocupă de această problemă”. 8. În titluri, incripții, meniuri: Adjectivul poate avea complement care, în afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
schimb la gradul superlativ, cuvantul de legătură este prepoziția "de": "la plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
legătură este prepoziția "de": "la plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai tarziu dintre toți”. Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
două pronume personale, unul este complement direct, celălat - complement indirect: Un pronume personal poate fi asociat și cu un pronume adverbial. În acest caz, pronumele personal este totdeauna pe primul loc: Într-o asemenea propoziție, locul complementului exprimat printr-un adverb poate fi între verbul auxiliar și forma de participiu trecut, sau după acesta. Există mai mulți factori care determină una sau cealaltă poziție. Dacă adverbul este relativ scurt și nu este complement de loc sau de timp, locul său este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
personal este totdeauna pe primul loc: Într-o asemenea propoziție, locul complementului exprimat printr-un adverb poate fi între verbul auxiliar și forma de participiu trecut, sau după acesta. Există mai mulți factori care determină una sau cealaltă poziție. Dacă adverbul este relativ scurt și nu este complement de loc sau de timp, locul său este între cele două: "Georges est déjà părți" „Georges a plecat deja”. Tot acolo se plasează dacă este format cu "-ment", dar nu are caracter descriptiv
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
două: "Georges est déjà părți" „Georges a plecat deja”. Tot acolo se plasează dacă este format cu "-ment", dar nu are caracter descriptiv: "[...] des rebelles avaient effectivement pris position dans la ville" „[...] niște rebeli luaseră efectiv poziție în oraș”. Locul adverbelor formate cu "-ment" care au caracter descriptiv este în general după participiul trecut ("Ils ont procédé prudemment" „Au procedat cu prudență”), dar unele pot fi plasate și între cele două, cu o nuanță de sens diferită. Exemple: Locul complementului de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
descriptiv este în general după participiul trecut ("Ils ont procédé prudemment" „Au procedat cu prudență”), dar unele pot fi plasate și între cele două, cu o nuanță de sens diferită. Exemple: Locul complementului de loc sau de timp exprimat prin adverb nu poate fi între verbul auxiliar și participiul trecut, nici dacă adverbul este scurt: "Je l’ai rencontré là-bas" „L-am întâlnit acolo”, "Tu ț’es levé tard ce matin" „Te-ai sculat târziu azi dimineață”. Numai prin topica și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]