7,836 matches
-
de universuri onirice „paralele”, de lumi ficționale fascinante, a căror contemplare seduce, e un „arhitect de paradisuri” - cum sună titlul unui ciclu de poeme din Provincia pedagogică (1996) -, mânuitor dibaci al unei „mașini de miraje” de patentă personală. Concomitent cu afirmarea ca poet, S. s-a distins și printr-o asiduă și meritorie activitate de critic literar. Erudiția, vădită în beletristică, își spune cuvântul și la nivelul prestației critice. S. valorifică avizat nu numai patrimoniul strict al teoriei și istoriei literare
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
mai puțin cunoscute, îndeosebi sub aspectul biografiei spirituale a scriitorilor. Autorul se străduiește să țină pasul cu ultimele studii de critică, propunând de fapt lecturi posibile, dense, din perspectiva unui intelectual avid să informeze, totuși cu o anume timiditate în afirmarea opiniilor proprii. Foarte interesant sub raport documentar este volumul Paul Celan. Dimensiunea românească (1987), referitor la popasul poetului, între 1945 și 1947, la București, interludiu considerat de S. „o răspântie a destinului” lui Celan. Mai bine de un an martor
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
imagini compensatorii a scriitorului, prea puțin cunoscut în timpul vieții. Bine familiarizată cu teoriile de analiza discursului, S. se oprește deopotrivă asupra stilului și retoricii acestei opere confesive în care prozatorul I. D. Sîrbu conștientizează cu luciditate și durere cât de potrivnice afirmării sale literare autentice au fost vremurile trăite. Prezentând atitudinea unui cetățean și intelectual exemplar, ea sesizează că obsesia ratării îl marchează atât pe epistolier, cât și pe diarist, dar exteriorizarea ei este diferită - umorul înșelător al „bufonului Gary” în scrisori
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține arta de a se plia condițiilor de moment, în dorința acerbă de a schimba totul, o ceartă banală între un tată, considerat fără autoritate, și fiul său, dornic de afirmare prin intransigență excesivă, sugerează incompatibilitatea a două modalități de a judeca un accident de muncă (Șansa). Excepțiile, modeste, de la regula generală, tendențioasă, a viziunii schematice a lui S. sunt reprezentate de romanele Presimțirea zăpezilor, Grăuntele de grâu, când cade pe
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
s. propus aici era, în realitate, o negație a s. autentic. Ipostaza semnificativă a s. românesc s-a constituit prin poeți ca Ion Minulescu, George Bacovia, I. M. Rașcu, N. Davidescu, Mihail Cruceanu, B. Fundoianu, D. Iacobescu ș.a., având ca organe de afirmare proprii „Revista celorlalți”, „Insula”, „Versuri și proză” și alte câteva mici publicații, de scurtă durată, din primele două decenii ale secolului al XX-lea. În mod paradoxal, se poate spune că noua orientare nu își are precursorul real în Al.
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
unor necesare relații sau grupări de forțe) sau dădeau cale liberă unor impulsuri lăuntrice. Nu exclud deloc iubirea, existentă de la început sau născută apoi, dar niciodată exprimată. Sub presiunea „înțelegerii” masculine a raporturilor cu femeia, afecțiunea își descoperea putințe de afirmare doar în momentele de o tragică ireversibilitate; cu prilejul morții partenerului/ partenerei, de pildă (sentiment ce răzbate, dincolo de formular, din scrisoarea prin care Radu beizadea Brâncoveanu îi anunța pe țăranii din Bălțătești de moartea Bălașei Cantacuzino, „preaiubita” lui soție și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SOLIDARITATEA, publicație apărută la Carei, săptămânal, de la 1 decembrie 1935 până la 30 august 1940, sub conducerea unui comitet. Are subtitlul „Culturală, economică, națională, socială, politică”, devenit în noiembrie 1938 „Ziar pentru afirmarea românească. Organ cultural, pedagogic și de informații”. Din 5 mai 1938 ca fondator figurează Iosif Negreanu, iar ca director Ion Cleja. În articolul-program gazeta își mărturisește intenția de a combate „tot ce-i nesănătos, periculos sau distrugător în calea acestei
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]
-
societății, între membrii societății și scriitorii români de pretutindeni, dar mai ales promovarea scrisului și culturii în Basarabia, apărarea demnității celor ce conlucrează la această acțiune, precum și la punerea în valoare a forțelor literare locale din trecut și prezent, la afirmarea valorilor scrisului basarabean, prin introducerea lor în manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
Stabilirea în Israel, contactele umane proprii medicului îi consolidează preferința pentru creionarea unor tipuri surprinse colocvial, cu temperamente și mentalitate etnică specifică. Umorul generat de nume proprii cu trimiteri caracterologice, ca și de mecanismul vorbirii incontinente, evidențiază dorința irepresibilă de afirmare a indivizilor. Volumele Doctor în umor (1985) și Consultații gratuite (1987) reprezintă în acest sens o reușită. În schița Sfaturi pentru începători Ș. fixează agresivități verbale ale personajelor, în dorința lor de a ieși în relief. În preajma unei plecări turistice
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
1. Psyché și éthos. 2. Domeniul psihologiei morale. 3. Principiile psihologiei morale. 4. Înțelesul umanului ( Semnificația valorică a persoanei și a viețiiă 5. Temele existenței. 6. Existența ca problemă. 7. Conștiința morală. 8. Conștiința pervertită. 9. Eul și formele de afirmare ale acestuia. 10. Imaginile eului și semnificația lor. 11. Vârstele Eului (Semnificația psiho-morală a metamorfozelor temporale ale Euluiă. 12. Sentimentele și aspirațiile morale. 13. Ideile morale. 14. Imaginile limitative și deschise ale vieții. 15. Situațiile Închise ale vieții. 16. Situațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întâlnirea nu este numai descoperirea celuilalt, ci și o Împlinire de sine, Întrucât, prin Întâlnire, fiecare Eu dorește ca să „intre” În celălalt și să-i impună acestuia propriile sale dorințe. Dar, În egală măsură, „Întâlnirea” nu este numai dominație și afirmare a puterii, ci ea este și simpatie, cooperare, compasiune, milă, iubire, ajutor, ca forme de protecție, susținere și securizare reciprocă. Psihologia Morală este psihologia care caută să Înțeleagă și să explice semnificația individului, a relațiilor sale cu ceilalți, natura sentimentelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comunicare cu celelalte persoane, atât În ceea ce privește respectarea normelor, cât și abaterea de la acestea. Trebuie, prin urmare, ca atunci când vorbim despre persoană În Psihologia Morală, să Înțelegem Omul + valorile moral-spirituale pe care acesta le reprezintă: atitudinile, caracterul, tendința la devenire și afirmare continuă, ca depășire de sine și ca depășire a lumii. Toate acestea fac ca persoana, În sfera Psihologiei Morale, să-și pună problema sensului existenței sale, al vieții și al morții, al destinului său. Psihologia Generală descrie Omul. Psihologia Morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mele de voință, se opun acestor limite, pe care eu le resimt ca fiindu-mi impuse din afară și Împotriva voinței mele. A vrea să fii depășește condiția de a fi ce ești. A vrea să fii este deschidere, depășire, afirmare, un act prin care Eul se impune În raporturile sale, pe toate planurile. La baza acesteia stă voința de a fi, care este pulsiunea ce proiectează Eul dincolo de condiția sa și ea reunește atât elemente psihologice, cât și morale. Ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
principiul evaluăriiă și cu idealurile (principiul idealuluiă. Ea este o psihologie a idealului uman. Ființa umană, prin Inconștient, există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență și este conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și o ființă a idealurilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a analizat „mecanismele de apărare ale Eului” În legătură cu dinamica pulsiunilor Inconștientului. Studiul persoanei morale a pus În evidență existența, cu caracter complementar, a mecanismelor de apărare mai sus menționate, un grup de funcții pe care le-am denumit mecanismele de afirmare ale Eului. Acestea apar În corelație cu principiile sau legile care guvernează domeniul Psihologiei Morale și ele reglementează raportul dinamic dintre acțiunile pe care Supra-Eul le exercită asupra Eului, precum și răspunsurile acestuia la ele, așa cum vom arăta În continuare. Ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de la Început, ce se Înțelege prin „principii” În domeniul Psihologiei Morale. Ele reprezintă un sistem de norme, cu caracter dinamic, care organizează și guvernează modul de a fi și de a se manifesta al unei persoane umane, privind modul de afirmare al acesteia, față de sine și față de lume, În diferitele circumstanțe ale vieții sale. Aceste principii sunt, În egală măsură, atât norme, cât și atitudini ale Eului, derivate din acestea. Principiile Psihologiei Morale au un caracter extrem de diferențiat, dând adesea impresia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modestie. Acestea reprezintă, din punct de vedere psihologic și moral, modalitățile În care se prezintă sau se afirmă o persoană În lume, În raporturile sale cu ceilalți. Aceste forme de a se afirma sunt În directă condiționare cu principiile de afirmare ale Eului mai sus prezentate. Având În vedere importanța acestor aspecte, le vom analiza În continuare. Orgoliul este trăsătura care urmărește afirmarea Eului. Aceasta este o tendință de afirmare egoistă, care poate lua adesea aspecte exagerate sau chiar să contravină
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În raporturile sale cu ceilalți. Aceste forme de a se afirma sunt În directă condiționare cu principiile de afirmare ale Eului mai sus prezentate. Având În vedere importanța acestor aspecte, le vom analiza În continuare. Orgoliul este trăsătura care urmărește afirmarea Eului. Aceasta este o tendință de afirmare egoistă, care poate lua adesea aspecte exagerate sau chiar să contravină, În mod flagrant, cu normele morale. Din acest motiv, una dintre funcțiile pe care le exercită Supra-Eul moral asupra Eului unei persoane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a se afirma sunt În directă condiționare cu principiile de afirmare ale Eului mai sus prezentate. Având În vedere importanța acestor aspecte, le vom analiza În continuare. Orgoliul este trăsătura care urmărește afirmarea Eului. Aceasta este o tendință de afirmare egoistă, care poate lua adesea aspecte exagerate sau chiar să contravină, În mod flagrant, cu normele morale. Din acest motiv, una dintre funcțiile pe care le exercită Supra-Eul moral asupra Eului unei persoane este de a reprima orgoliul acesteia. Acțiunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În competiția cu ceilalți. Astfel considerat, orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului de factură competițională, În raporturile persoanei cu ceilalți, dar și de autosusținere, de autoevaluare, de satisfacere narcisistă. Prin aceasta se descoperă Înrudirea directă a orgoliului cu mecanismele de afirmare ale Eului. Orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte persoane. Orgoliul are un caracter subiectiv și seducător pentru individ, putând, din aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte. Pe de o parte, imaginea de sine a persoanei, care din punct de vedere moral se supraevaluează, căutând să iasă cu orice preț În evidență În cazul orgoliului, sau, dimpotrivă, este rezervat până la adoptarea unei atitudini de refuzarea a afirmării, În cazul modestiei. Pe de altă parte, percepția exterioară, de către ceilalți, atât a persoanei orgolioase, cât și a persoanei modeste. Orgoliosul este o persoană distantă, dar care, prin distanța pe care o pune Între el și ceilalți, este ocolit sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negare a oricăror valori personale. Orgoliul, ca formă de agresivitate psihologică și morală, poate fi considerat ca sadism moral, pe când modestia, prin subestimarea de sine, poate fi considerată ca o formă de masochism moral. Deși sunt forme de manifestare, de afirmare a Eului unei persoane, atât orgoliul, cât și modestia sunt, Într-o anumită privință, capabile de a fi manevrate după voință și În raport cu circumstanțele vieții de către persoana respectivă. În cazul acesta au importanță alte două aspecte cu caracter psiho-moral, la fel de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și morale ale principiilor prezentate mai sus. 4 ÎNȚELESUL UMANULUI (SEMNIFICAȚIA VALORICĂ A PERSOANEI ȘI A VIEȚIIĂ Persoană și valoare Pentru A. Schopenhauer omul se definește prin „ce este, ce are și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
legitim, Întrebarea ce este și de ce este personajul care ilustrează persoana reală atât de Încărcat de subiectivitate? Nota de subiectivitate a personajului ține de sfera emoțional-afectivă a persoanei pe care o reprezintă, de egoismul acesteia, de tendința de conservare și afirmare, de exemplaritate și depășire. Prin personaj, persoana se „conservă”, este „compensată”, apărând așa cum dorește, cum aspiră, cum ar vrea să fie. În sensul acesta, personajul, care este analogonul persoanei, Îndeplinește un rol psiho-moral, compensator. Este absolut clar că, În toate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații menționate, Persoana le resimte ca pe niște constrângeri. Autodepășirea ca și ieșirea din lume se realizează În forme diferite, factorul esențial de realizare, În toate situațiile, fiind libertatea. Aceste forme sunt următoarele: aventura, ieșirea din anonimat prin depășirea banalului, afirmarea de sine ca exemplaritate, eroismul acțiunilor proprii și sacrificiul de sine, etc. Putem considera depășirea de sine ca pe o ieșire din condiția existențială dată, ca o nevoie de schimbare, de trecere Într-un alt registru existențial. În acest caz
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]