3,926 matches
-
minori sau stabilirea reședinței acestora. suportarea, de către agresor, a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască datorită imposibilității de a rămâne în locuința familială. obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie. Legea stabilește cadrul instituțional și atribuțiile ce revin instituțiilor de la nivel central și local în domeniul violenței în familie, în concordanță cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011. Ea prevede elaborarea unei strategii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
prevenirea și combaterea violenței în familie; să înființeze, direct sau în parteneriat, unități de prevenire și combatere a violenței în familie și să susțină funcționarea acestora; să dezvolte programe de prevenire și combatere a violenței în familie; să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare; să elaboreze și să implementeze proiecte în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie; să-și prevadă în bugetul anual sume pentru susținerea serviciilor sociale și altor măsuri de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
vor fi aruncați de la balcon. Este limpede, C.V. Tudor și-a asigurat rolul de dictator pe „stadionul” Parlamentului, folosindu-se de complicitatea oamenilor de ordine care nu au intervenit să-i apere pe cei agresați, nici să-i obstrucționeze pe agresori, ci au lăsat să funcționeze legea junglei impusă de liderul PRM. Tinerii mercenari cu figuri parțial lombroziene și slinoase, parțial lobotomizate, au asistat cu satisfacție la orgia de invective proferată de peremiști, fiind vădit angajați în defularea animalică propusă de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
bestie care trebuia eliminată. Pe lângă procesul de zoologizare, un alt fenomen de violență lingvistică se manifestă prin încercarea de canibalizare a adversarului, a celuilalt: fiind stigmatizat lingvistic, acesta este, de fapt, ucis în efigie, spre a putea fi devorat de agresorul său. Ca să luăm două exemple specifice pentru totalitarismele secolului XX, canibalizarea și bestializarea lingvistică a celuilalt (diferitului) putea fi făcută matematic, pretins științific, rece (naziștii) sau, dimpotrivă, pasional și ardent (comuniștii). Dar există și altfel de exemple, care nu țin
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dar cel pe care se ambiționează să-l seducă și să-l convingă cei doi este al treilea personaj: spectatorul, mulțimea. Întotdeauna există un al treilea, iar acesta poate fi sedus inclusiv prin limbajul violent utilizat de „seducător” (adică de agresorul celui de-al doilea participant din triunghi). Etică și memorie În 2005, în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului (de la Cluj-Napoca) am avut o dezbatere amplă, pornind de la un text propus de Ștefan Borbély și intitulat Generații fără memorie (cu câțiva
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
diaspora. La început știrile au fost contradictorii și dramatice. Încă înaintea jurnalului propriu-zis o televiziune anunța că la Montréal Președintele Iliescu a fost lovit de un manifestant cu o pancartă. La știrile zilei era vorba de un sul de carton. Agresorul i-ar fi țipat în față: măi, animalule!, iar Președintele i-ar fi replicat: ești ceea ce spui. În alte relatări apar apostrofări mai dure la adresa manifestanților anti-Iliescu: „huligani“, „cretini“ și „retardați“, dar atribuirea lor e confuză. Surpriză, a doua zi
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
a fost recent huiduit la Țebea, un singur post ne-a informat; pe celelalte canale îl vedeam doar făcând cu mâna, ca într-un film mut. În cazul de la Montréal am fost în ceață până când Evenimentul Zilei i-a luat agresorului un interviu. Simplu, direct, cu umor, Cristian Păvălucă povestește cum și de ce a recurs la această formă de protest. Avrut „să-l facă de brânză“, „să-l facă de râs“. Să fie el vreun nebun furios? Nici vorbă. Cristian Păvălucă
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sunt ființe atât de drăguțe că nu merită comparația. Ca într-un coșmar, Iliescu se vede acum dat în judecată și în chestiunea mineriadelor. Ironia sorții, nu victimele minerilor îl aduc la bară, așa cum s-ar cuveni, ci chiar liderul agresorilor, Miron Cozma. Alături de veșnicul său adjunct, fostul premier Năstase, Iliescu se vede pus în situația de-a răspunde, nu pentru rolul său în mineriade, ci pentru anularea grațierii lui Cozma. Acesta a dat președinția în judecată, solicitând nici mai mult
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de rețea de comunicații intercelulare, din ubicvitatea sa în organism și din efectele multiple pe care le determină un număr mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un adevărat sistem informațional sau „creier mobil” legat de apărarea organismului față de agresori externi și interni. Din punct de vedere structural și funcțional, sistemul de apărare al organismelor superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice și neadaptative (înnăscută) și a unui compartiment cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcționarea componentelor CMH a însoțit evoluția de sute de milioane de ani a claselor de vertebrate. De aici, s-a dedus că CMH îndeplinește roluri multiple și complexe prin care organismul animal elaborează un răspuns imun adecvat nu numai față de agresorii non-self, dar și față de componentele self alterate structural-funcțional și care, dacă nu ar fi înlăturate, ar pune în pericol viața organismului. În plus, moleculele CMH sunt implicate în mecanismele de recunoaștere celulară, esențiale în desfășurarea complexului proces al citodiferențierii și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ce poate provoca suferință celuilalt, prezența lor nu reprezintă o condiție obligatorie. Nu este neapărat ca individul să fie furios pentru a agresa. se poate manifesta cu mult sânge rece sau în plină efervescență emoțională. Nici măcar nu este nevoie ca agresorul să-și deteste victima. Se întâmplă uneori ca agresorul să adopte chiar o atitudine pozitivă față de victimă mai ales în cazul agresiunii domestice. Intenționalitatea agresivității Intenționalitatea figurează printre dimensiunile ce diferențiază comportamentul agresiv de alte tipuri de comportament ale căror
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o condiție obligatorie. Nu este neapărat ca individul să fie furios pentru a agresa. se poate manifesta cu mult sânge rece sau în plină efervescență emoțională. Nici măcar nu este nevoie ca agresorul să-și deteste victima. Se întâmplă uneori ca agresorul să adopte chiar o atitudine pozitivă față de victimă mai ales în cazul agresiunii domestice. Intenționalitatea agresivității Intenționalitatea figurează printre dimensiunile ce diferențiază comportamentul agresiv de alte tipuri de comportament ale căror consecințe provoacă de asemenea suferință dar fără intenție reală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să rănească în mod intenționat victima. Aplicarea acestui criteriu scoate la iveală totuși câteva probleme. În primul rând, este greu de identificat cu exactitate ceea ce înseamnă "rănirea intenționată a unei persoane de către alta". Oare acest lucru vrea să spună că agresorul a decis să o rănească? În al doilea rând, intenția este un proces individual, iar procesele interne nu pot fi observate în mod direct (Bandura, 1983, 1986). Într-adevăr, percepția și evaluarea unui comportament precum agresivitatea depind de subiectivitatea celui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atacă frontal un adversar pentru a-i bloca înaintarea, atacul său nu poate fi considerat ostil atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a exercita controlul asupra membrilor familiei. Aceste tentative coercitive se întăresc dacă ei reușesc să-și atingă scopul. Pe de altă parte, agresivitatea îi poate crește sau păstra victimei stima de sine în cazul în care rezultă efectul scontat. Atacurile agresorului îi pot crea victimei impresia de a se afla în preajma unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce nu contravine ideii de determinism genetic. Autorii citați explică totuși fenomenul în termeni de procese de învățare și de preluare trans-generații a schemelor comportamentale comune. Personalitatea pare să joace un rol important în ceea ce privește manifestările agresive ale indivizilor atât ca agresori, cât și ca victime. Totuși corelația n-a fost demonstrată suficient. Anumite trăsături de personalitate precum ostilitatea, iritabilitatea sau anxietatea au fost studiate ca factori ai agresivității. Se pare că trăsăturile ce definesc personalitatea ostilă nu pot influența exprimarea agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni agresive, ca agresori sau ca victimă, deoarece se așteaptă mereu la ostilități din partea celorlalți sau au tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări de ostilitate. Moffitt (1993) propune o teorie cu doi factori pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identificarea unui număr important de factori situaționali ce pot sta la originea comportamentelor agresive, fapt deja demonstrat de clasificarea din capitolul I (agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe de altă parte). În primul caz, agresorul vrea să facă rău victimei, în cel de-al doilea caz, agresorul nu dorește să-i provoace daune celuilalt, dar încărcătura emoțională ce-i însoțește comportamentul este destul de mare. Agresivitatea de ordin afectiv este o reacție la anumite evenimente, la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentelor agresive, fapt deja demonstrat de clasificarea din capitolul I (agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe de altă parte). În primul caz, agresorul vrea să facă rău victimei, în cel de-al doilea caz, agresorul nu dorește să-i provoace daune celuilalt, dar încărcătura emoțională ce-i însoțește comportamentul este destul de mare. Agresivitatea de ordin afectiv este o reacție la anumite evenimente, la schimbările de mediu sau la o reprezentare mentală a acestora (de exemplu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Baron et al., 1994). Aceste ipoteze au fost parțial validate de studiile empirice. Cu excepția câtorva experimente, rezultatele studiilor scot în evidență joncțiunea unui ansamblu de factori ce determină alegerea victimei aparținând unui grup etnic diferit de cel al agresorului (Leonard et al., 1981). Studiile efectuate de Donnerstein et al. (Donnerstein și Donnerstein, 1973; Donnerstein, Donnerstein și Barrett, 1976) arată că în absența posibilității victimei de a riposta, subiecții de culoare albă agresează mult mai violent victimele de culoare neagră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care reflectă stereotipurile rasiste tradiționale. În consecință, apartenența etnică a victimei nu este singurul factor ce declanșează un comportament agresiv, trebuie luați în considerație o serie de alți factori. Uneori manifestările agresive se produc doar în prezența victimei și a agresorului; alteori există și terțe persoane ce asistă la conflict, având sau nu legătură directă sau indirectă cu antagoniștii. Nu doar atitudinea și comportamentul acestor spectatori poate influența probabilitatea desfășurării conflictului, ci doar simpla lor prezența îl poate influența într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în așa fel încât antagoniștii să se ia la harță și mai rău. Felson și Steadman (1982 citat de Tedeschi et al., 1994) au constatat că, în cazul atacurilor criminale sau a omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul agresiunii, comportamentul agresiv al observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul observatorului ca pe o aprobare a propriilor acte de violență, cel puțin în cazul dat. Atacurile sunt mai puțin intense, iar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul agresiunii, comportamentul agresiv al observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul observatorului ca pe o aprobare a propriilor acte de violență, cel puțin în cazul dat. Atacurile sunt mai puțin intense, iar agresiunile mai puțin fatale dacă observatorii importanți pentru agresori intervin pentru a rezolva conflictul. Prezența apropiaților victimei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul observatorului ca pe o aprobare a propriilor acte de violență, cel puțin în cazul dat. Atacurile sunt mai puțin intense, iar agresiunile mai puțin fatale dacă observatorii importanți pentru agresori intervin pentru a rezolva conflictul. Prezența apropiaților victimei și chiar intervenția acestora nu produce nici un efect. Rezultatele experimentului lui Milgram (1964) asupra obedienței față de autorități demonstraseră deja că provocarea ce vine din partea unui egal sau din partea unei persoane reprezentând autoritatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]