4,357 matches
-
cu un ban de argint, și îndată să-i pui în gură un cățel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi cînd iau laptele de la vacile oamenilor. în ajunul sărbătorilor mari, ca în ajunul sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn două ace ca să se împiedice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-au prins de cîrstnic nici a treia oară sînt pierdute. înspre Joimari se dă foc la gunoaie și se pune pe un scaun o cofă cu apă, pentru ca sufletele morților să se încălzească și să beie apă. La toate ajunurile sărbătorilor de iarnă se pun pe masă două pîni, sare, pește, grîu și un pahar cu apă; se crede că noaptea vin familianții morți și mănîncă din acele bucate. în ziua de înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a toarce vinerea, căci la din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare nu se țese, căci se crede că peste noapte ar veni Toader și ar încîlci ițele. în dimineața ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot toate sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, să poată avea spor la lucru. Dacă s-a umplut un fus, e bine a-l stupi, ca să nu se deoache. Dacă pică fusul jos la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă trîn, iar de va fi scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. în noaptea lui Sf. Vasile, dacă ești flăcău sau fată și voiești a-ți ve dea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam pe la mijlocul mesei mai pun una - și la sfîrșit alta. După masă le iau și le pun pe fereastră afară, ca să le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit, cineva i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la vacă e semn că vacii i s-a luat mana. în ziua de Ajunul Crăciunului, înainte de a se pune la masă, se ia din fiecare fel de bucate cîte o bucățică și se pune în fînul așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la vaci - și se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i se usucă via. Cine ia un ou din sara Domnului Iisus Hristos (Vinerea Paștelui) și-l îngroapă în vie, nu-i bate piatra via în acel an. Să scuturi coșul de funingine și să o duci în ziua de ajun la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă coșul de funingine. Vierme Pentru viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
leneșă după cum este omul care a venit cel dintîi la casă. Să bagi de samă vitele cu ce fel de [culoare de] păr îți priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc și una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață, ca noaptea să viseze pe tînă rul ce vor lua în căsătorie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci este semn că doritoarea de a ști viitorul se va mărita sau va muri în anul viitor, după cum se pune întrebarea. Dacă banul rămîne în sahan, atunci gîndul ei nu se va împlini în acel an. în sara de ajunul Sf. Vasile, fetele mari pun pe o vatră arsă două fire de păr de porc ursite, unul cu numele fetei și altul cu al tînărului ce voiește a lua în căsătorie; dacă firele de păr arzînd se împreună, atunci fata
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua în căsătorie; dacă firele de păr arzînd se împreună, atunci fata va lua în căsătorie pe acel tînăr, iar altfel, nu. în dimineața de Sf. Vasile, fetele mari torn plumb topit în apă, ca să-și ghicească norocul. Sara, în ajunul Bobotezei, fetele mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fetele mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîța casei; ale căreia boțurele le mănîncă, de aceea se crede că se va mărita în acel an; dacă însă mîța nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trece prin haina nouă a copilului un ban de argint. (Gh.F.C.) O tigvă de cal pusă pe gardul casei apără casa de vrăji. Vrăjitoarele căleau trupurile haiducilor, de nu-i rănea decît glonțul de argint. (Gh.F.C.) Vreme Prevederea timpului în Ajunul Anului Nou Poporul își face la Anul Nou un propriu călindar spre a cunoaște tempestatea* anului viitor, în următorul chip: în presara Anului Nou se iau douăsprezece găoci* totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coopera cu mișcarea socialistă. În sînul social-democrației austriece, tensiunile naționaliste se agravează tot mai mult, încît aceasta este nevoită să apeleze la autoritatea Internaționalei, în timpul Congresului de la Copenhaga, din 1910, pentru a calma spiritele, dar fără prea mare succes. În ajunul Primului Război mondial, eșecul social-democrației austriece privind problema naționalităților nu mai poate fi negat. Modelul german, caracterizat printr-o cooperare strînsă dintre partid și sindicat, are mulți rivali în partidele socialiste din Europa de Nord. Numeroși sînt și intelectualii care li se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Serbia nu dispunea atunci decît de 200 întreprinderi industriale în care lucrau mai puțin de 15.000 de muncitori. Într-un asemenea context, socialismul va fi într-o primă fază afacerea unei intelighențe minoritare și izolate. Cu toate acestea, în ajunul Primului Război mondial, el a devenit în această regiune a Europei o forță politică și morală, deloc de neglijat. Acest rezultat se datorează acțiunii unor militanți remarcabili precum Radovan Dragovic (1878-1905) în Serbia, Dimiter Blagoev (1855-1924) în Bulgaria sau Cristian
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
marginal; el indică o realitate de care Internaționala a II-a se va lovi foarte dur, începînd cu 1914: relația cu socialul și naționalul. Dar puțini au fost atunci aceia care și-au dat seama de importanța sa. Totuși, în ajunul Primului Război mondial, Internaționala a II-a și organizațiile care o alcătuiesc posedă toate caracteristicile unei mișcări în plin avînt: succesul la alegerile legislative din Germania și Rusia (1912), precum și la cele din Franța (1914), întărirea numărului de aderenți, dezvoltarea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
plătite, legea asigurărilor de sănătate). Majoritari în Viena, social-democrații întreprind realizări vaste, făcînd ca acest oraș să fie, cu siguranță, cel mai progresist din Europa interbelică: programe de urbanism, educație etc. Aceste rezultate, precum și prestigiul teoreticienilor austro-marxiști care, încă din ajunul Primului Război mondial au luat locul socialiștilor germani în cadrul Internaționalei, asigură socialismului austriac un loc privilegiat în ISM. UPSAI a existat în mare parte datorită acestuia. Influența sa este încă vizibilă în primul său deceniu de existență: în diverse țări
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fascismului. În plus, chestiunea războiului divizează numeroase partide naționale și nu numai socialiste tot mai împărțite între "belicoși", partizani ai unei politici de fermitate față de fascism și "pacifiști", aflați în căutarea unor soluții de împăcare cu acesta din urmă. În ajunul celui de-al Doilea Război mondial, în timpul Congresului său de la Nantes, din mai 193959, SFIO se află pe marginea prăpastiei dintre aceste două curente. Avînd în vedere împrejurările, marile linii anterioare de separare reapar și se înmulțesc. Începînd din 1938
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dorea să-l combată și de originalitatea căruia a luat act la începutul anilor '30 poate mai mult decît alții: acestea au fost traiectoriile lui Déat și Henri de Man, însă ele nu s-au conturat pe deplin decît în ajunul celui de-al Doilea Război mondial și nu înainte. Acest imobilism generalizat marginalizează tentativele de reînnoire întreprinse de socialismul revoluționar, condamnîndu-le; forțele sale, deloc neglijabile, sînt totuși prea șubrede pentru a putea revigora fracțiunile Internaționalei Socialiste a Muncii: Stînga revoluționară
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]