79,130 matches
-
1960, și am fost foarte apropiați. Prietenia lui a însemnat nespus de mult pentru mine, chiar și după ce s-a mutat în East Anglia, iar moartea lui prematură în noiembrie trecut m-a mâhnit peste măsură. L.V.: Romanele dvs. îl ajută pe lector să se descopere și să învețe cum se citește. Sunteți și critic și romancier. Ce părere aveți despre revenirea inteligibilului ca prioritate, despre întoarcerea la istorisire și la personaje? Vă doriți să inovați sau doar să vă amuzați
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
v-a determinat să vă răzgândiți? Împrejurările se cam cunosc. Mi-a fost imposibil să obțin o locuință la care aveam dreptul, datorită primarului și a viceprimarului de atunci (din sectorul IV), corupți și lacomi. Unii au încercat să mă ajute, dar "mafia" s-a dovedit mai puternică. Deci, după cum am mai spus, am fost de două ori izgonită din țară: înainte și după Revoluție. Știu că la New York trăiesc numeroși scriitori români. Vă simțiți solidară cu aceștia, vă întâlniți la
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
d-lui Comoroșan. Cît despre adevăruri istorice, la ce bun să le evoc? Să-i amintesc că nu m-am rupt de mișcarea liberală ca să-mi trag un partid propriu, ci am renunțat la partidul al cărui președinte eram ca să ajut unificarea liberală? Că renunțînd la președinție nu luam fața scenei, ci tocmai dimpotrivă? Dl Comoroșan nu se va încurca în astfel de subtilități. Și nici eu nu voi stărui să-l aduc la sentimente mai bune. Ura îl orbește pînă
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
precizează autorul ) T de la Trezor, parabolă esoterică și comică despre cenzură. Protagonistul povestirii, influent sfetnic al unui dictator, este înălțat la rangul de trezorier al tuturor cuvintelor din țară. În această calitate, el organizează și supraveghează producția de texte literare, ajutat de o echipă de filologi - pretext epic pentru Ștefan Aug. Doinaș de a-și demonstra și forța de pamfletar: " Bătrânul Marga, căruia i se zicea Maître, era un uriaș gheboșat, cu barbișon și părul vâlvoi, care te împroșca cu scuipat
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
realizat ca indivizi în țările în care s-au stabilit în condiții imposibile, luînd viața de la început și că fac cinste nației căreia îi aparțin prin prestațiile lor științifice sau culturale. Și că, în orice moment, sînt dispuși să-și ajute țara, compatrioții. În paranteză fie spus, noi, românii, nu am avea motive să ne plîngem de absența unui lobby pozitiv dacă am fi cît de cît practici. Zece la sută din populația Israelului este originară din România; sute de mii
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
dacă am fi cît de cît practici. Zece la sută din populația Israelului este originară din România; sute de mii de germani sînt de la noi; niciodată n-am avut în lume mai multe vîrfuri științifice și prieteni dispuși să ne ajute. În sfîrșit, după '90 există o emigrație tînără de mare valoare, total ignorată și ea. Și atunci, de ce să ne mirăm de clișeele care circulă despre noi? Ar fi vremea să învățăm odată din experiența altora sau măcar să ne întrebăm
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
se fac, le putem combate foarte ușor, am învățat de la alții, nu ne-a fost rușine. Instituțiile pe care le construim acum, în alte țări există de foarte, foarte mult timp, li se cunosc perfect avantajele și absolut toți te ajută dacă se conving că ești sincer interesat. Ziariștii străini sau chiar dușmanii, cei ce ne denigrează exagerează, dar nu inventează. Ei pleacă de la niște realități concrete: copiii străzii, cîinii, copiii bolnavi de SIDA, împușcarea lui Ceaușescu așa cum s-a făcut
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
avea contacte cu persoane anume, spre deosebire de Bulgaria, pe care a cunoscut-o în compania unui bun prieten bulgar. Poate de aceea, României i-a lipsit, în întîlnirea cu ziaristul, o dimensiune umană și emoțională, acea dimensiune esențială care te poate ajuta să înțelegi ceea ce pare de neînțeles, sau să accepți ceea ce în mod normal ți se pare inacceptabil. Succintele incursiuni în istoria României sînt corecte, dar perspectiva lui Kaplan deloc flatantă, și probabil contestabilă: regina Elizabeta, cunoscută și sub numele de
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
Totul este așezat la îndemîna noastră, fie că sîntem specialiști (deci recunoaștem sursele), fie că nu. Etapele redactării textului conțin inclusiv sugestii despre Cum găsim teme și subiecte interesante sau Cum ne vin idei originale (spicuiesc dintre ele: strategii care ajută la descoperirea în memorie a unor idei pe care le putem folosi sau chiar la declanșarea unei "explozii de idei", folosirea observației, a speculației sau a lecturilor pentru același declic, șamd.). Dar găsim aici și tehnici de luare a notițelor
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
se cuvine scris pe ciornă: teza ("propoziție declarativă în care autorul enunță și anunță ideea principală căreia toate celelalte i se vor subordona într-o formă sau alta", p. 77), planul lucrării (eventual în mai multe variante, pentru a ne ajuta în redactarea lucrării) și începem schițarea conținutului. Redactarea e urmată evident de revizia textului și de transcriere dacă e cazul. Capitolul despre confruntarea cu cititorii e o bună ocazie pentru a trece prin firele atente ale cărții diferitele moduri de
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
marcantă a partidului care, dacă nu ar fi fost bolnav, i-ar fi succedat, în 1891, lui I.C. Brătianu la conducerea P.N.L., salvîndu-l de impardonabilele gafe ale lui D.A.Sturdza, succesorul fostului prim-ministru liberal. Și tot în 1886 Panu, ajutat de Bacalbașa și Caragiale, pun la cale mutarea ziarului Lupta de la Iași la București, care a devenit repede, alături de Epoca, ziarul cu cel mai mare tiraj de atunci. Anul 1887, dominat de încrîncenata luptă dintre guvern și Opoziția unită înregistrează
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
produs probabil pe baza ideii de ieșire din normalitate, de degradare morală; e foarte posibilă și o influență a celorlalți termeni cu sensuri apropiate și formați cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
plec, tu vrei să vii. Păcat că drumurile noastre nu s-au încrucișat niciodată. Revenind la viața reală și la drumul de întoarcere, mâna îmi îngheață pe cutia de lapte. Am omis să îmi iau mănuși, iar frigul nu mă ajută. Norocul meu e că am ajuns înapoi la bloc unde păstrez vie speranța căldurii. Strada e aproape goală. Normal, e 7 dimineața pe un ger cumplit. Totuși, o siluetă neagră se conturează la marginea drumului. Un bărbat, și stă în fața
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
devastatoare nu exclude totuși consolarea unicității și nici speranța unei topiri într-un anonimat analog Neantului originar, pe care Meister Eckhardt îl socotește una cu Dumnezeu: "Sunt primul om care îmbătrînește/ Sub soare./ Singură descopăr,/ Și fără să mă poată ajuta cineva,/ Această enormă mirare/ A trupului încă al meu/ Dar rămas/ Ca pe un țărm părăsit în prăpăd,/ În timp ce eu/ Alunec, alunec pe mare/ Pînă nu mă mai văd" (Alunec, alunec). Astfel începutul și finalul existenței par a contura un
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
ea însăși o armă: "Tu ai fost crucea mea/ Înaltă, subțire,/ În stare să mă răstignească/ Grindă pe grindă./ Eu am fost crucea ta/ Copilărească,/ Răsfrîntă-n oglindă" (Două cruci). Ruga poetei a fost în sensul unei solidarizări cu mulțimile năpăstuite: "Ajută-mă să plîng și să mă rog,/ Să îmi privesc destinul inorog/ Cu steaua-n frunte răsucită corn/ Spre care-n vis mulțimile se-ntorn" (Rugă). Visul poeților se identifică cu cel al luptătorilor pentru desprinderea din minciuna tiraniei, vis eficient
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
atîta răsfoială, umezeală... Armata, Revoluția, Literatura. * Țiganul ciung care vrea să-și dezbrace cămașa în tramvai, pe căldură, dar și ca să-și arate infirmitatea, cerșind bani călătorilor. Femeile protestează, țipă. Doar una tînără și tunsă băiețește, săracă după înfățișare, îl ajută pe țigan să-și lepede cămașa roșie, udă de transpirație. Cu mare greutate, ea reușește să-i tragă cămașa lipită de sudoare pe piele nespălată de care se desprinde ca o foaie unsă cu pap. Călătorii ceilalți, femeile care la
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
pot cuprinde între cadrele lor un spațiu securizant, este asociată cu obsesia interiorității. Trupul devine încăpere, casă, iar propria interioritate este adevăratul spațiu de locuit. Unghia cu care sapă în peretele propriului trup, ca și în peretele casei, nu-l ajută să iasă; poate privi doar prin "geamul eului" rareori, ca să descopere în afară "tone de necunoscut": "tu chiar crezi că n-am fost auziți în nici o altă încăpere/ în care noi n-am apucat să mai intrăm?/ sau încăperea nu
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
proza lui, inițial frustă și simplă, a luat-o razna într-un manierism metaforic, considerat o formă de rafinament, ceea ce e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute să înțeleagă literatura română"? Mă îndoiesc. Presupun că d-sa a alcătuit acest manual pentru uzul profesorului de română, ignorînd în mare parte că și elevul ar trebui să aibă acces, cu ușurință, la instrucțiunile sale.
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
cărți, articole, studii, recenzii, comunicări). În funcție de aceste rezultate, ești apreciat, ți se mărește salariul, ești avansat ș.a.m.d. Mai e însă și o rubrică "altele", de care nimeni nu prea ține seama: de pildă, felul în care i-ai ajutat pe săraci sau handicapați, cât de activ ai fost în comitete și comiții și altele de acest fel. La rubrica aceasta plasam și eu activitățile "pe chestii românești", care nu interesau pe nimeni, dat fiind că nu era specialitatea mea
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
așa-numita criză de autoritate a guvernelor care s-au succedat după 1996. Constat cu regret că, ajuns la putere dl Năstase reacționează ca și cum s-ar afla în continuare în opoziție sau ca și cum puterea pe care o are nu-l ajută să tragă la răspundere pe cine ar trebui. Se pare însă că dl Năstase, care nu vrea să-l supere pe ministrul său de Interne, are probleme și cu ministrul Finanțelor, din motive de buget și de relația cu FMI
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
legate de ridicarea neîncetată a industriei grele [...] care înalță gigantice centrale electrice, perfecționează metodele de construcție, valorifică milioane de hectare de pămînturi înțelenite [...] Poporul sovietic vrea să vadă în scriitorii săi luptători înflăcărați care se angrenează activ în viață, care ajută poporul să construiască o societate nouă [...], în care să crească un om nou cu o psihologie liberă de rămășițele capitalismului [...]. O sarcină importantă și de onoare a literaturii este educarea tineretului, a tinerilor muncitori, colhoznici, intelectuali și ostași ai Armatei
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
din pacienți își mai aduc aminte ce au visat; pe urmă, procentajul scade și nimeni nu-și mai amintește nimic. Atît de activ cerebral, somnul paradoxal se pare că ar sluji la maturizarea creierului. Punându-l să exerseze, ca și cum... Sau ajută la fixarea amintirilor pe bază de conexiuni. Doctorul Jouvet merge și mai departe pretinzând că, în această fază, care ar fi o întoarcere spre sine,... un répli sur lui-même..., creierul triază toate informațiile primite în timpul zilei, însușindu-și-le pe
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
putut să trimit oamenii la moarte - sau să-i salvez". * "O bonomie totală poate ascunde sau insensibilitatea sau intenția de a devaloriza prin inflație cursul laudelor. Un critic "rău", intră franc, descoperă adevăruri care reinterpretate calm de alții (pot) să ajute la o definire mai subtilă și mai pozitivă a unei personalități artistice. În orice caz, un critic (meritînd acest nume) trebuie asigurat împotriva unei eventuale agresiuni a autorilor. Numai în aceste condiții putem avea critici adevărați" (G. Călinescu). * "Diavolul se
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
personajele. In cazul Mariannei Ucria, m-am documentat enorm și nu ușor, ca să știu ce și cum mâncau pe vremea aceea, cum se îmbrăcau, ce făceau toată ziua, ce citeau etc. Chiar dacă rezultatul este un roman istoric, documentarea minuțioasă mă ajută să-mi înțeleg personajul în umanitatea lui cotidiană. În 1991 revista "Nuovi argomenti" publica ancheta "9 întrebări despre roman" - o reluare a anchetei realizată în paginile aceleiași reviste, în 1959, de Moravia. Mulți scriitori italieni erau întrebați despre soarta romanului
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita istoria țării la biografia domnitorilor, ci se va strădui, cît îl vor ajuta izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor români". În 1857-1859, în perioada luptei pentru Unirea Principatelor, Bolintineanu, prin ziarul său Dîmbovița, a surprins lumea politică românească prin
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]